14,037 matches
-
24 aprilie 1924; 63. Ionescu Sisești Gh Agricultura în epoca contemporană, București, 1931; 64. Ionescu Sisești Gh Politica Agrară, București 1914; 65. Iordache A. Cooperativele și horticole în Olanda, Fundația pentru asociații rurale, București 1997; 66. Jinga V. Dinamica economiei cooperatiste, Editura "Astra", Brașov 1941; 67. Kirkman C. H., Ingalsbe G., What are cooperatives?, USDA, RBCDS/Cooperative Service, Cooperative Report 10, 1995; 68. Lacy W., Busch J. Biotechnology and Agricultural Cooperatives. Opportunities and challenges, Lexington Kentuky Agricultural Experiment Station, 1988; 69
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
1997; 86. Mladenatz G. Cooperația română și criza economică, Bucurerști 1933; 87. Mladenatz G. Cooperația în economia agricolă, Independența Economică, București 1935; 88. Mladenatz Gr. Istoria doctrinelor cooperative. Oficiul național al cooperației rămâne, 1931; 89. Mladenatz Gr., Oliva T. Legislația cooperatistă, București, 1935; 90. Mladenatz G. Istoria Gândirii Cooperative, București, 1935; 91. Mladenatz G. Gândirea cooperatistă în România, București, 1938; 92. Moldoveanu C. Organizarea agriculturii prin cooperație, București, 1935; 93. Moldoveanu C. Cooperația și problema comasării proprietății țărănești, București, 1937; 94
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în economia agricolă, Independența Economică, București 1935; 88. Mladenatz Gr. Istoria doctrinelor cooperative. Oficiul național al cooperației rămâne, 1931; 89. Mladenatz Gr., Oliva T. Legislația cooperatistă, București, 1935; 90. Mladenatz G. Istoria Gândirii Cooperative, București, 1935; 91. Mladenatz G. Gândirea cooperatistă în România, București, 1938; 92. Moldoveanu C. Organizarea agriculturii prin cooperație, București, 1935; 93. Moldoveanu C. Cooperația și problema comasării proprietății țărănești, București, 1937; 94. Munkner H.H. Co-operative Principles and Co-operative Law, Marburg, 1974; 95. Nagy I. What Power Do
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Siebert J.B. The Role of Cooperatives in a Global Market Economy , August 15th, 2001; 132. Simon K.Caracterizacion Economico-financiera de las cooperativas agrarias de la comunidad Navaria, Revista Investigacion agraria, nr.3, 1995; 133. Strihan P. Cooperația și exportul, Tipografia "Gospodăria Cooperatistă", București, 1933; 134. Stupazzoni G. Cooperazione Agricola Pricipi, storia, evoluzione e prospettive. Edagricole, Bologna 1984; 135. Stupazzoni G Lavorare insieme. Manuale di cooperazione agricola, Edagricola, Bologna, 1992; 136. Talmaciu M. Cooperația agricolă în România scurte repere istorice și posibile direcții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
nr. LKBdin 20 iunie 1996. În acord cu paragraful 9 din Lege cooperativele sunt obligate să se înregistreze la Agenția Daneză pentru Comerț și Întreprinderi. Constituția Daneză protejează și promovează libera asociere, libera creare de asociații non-profit, inclusiv formarea societăților cooperatiste. Cooperativele pot avea mai multe forme (parteneriate, S.A..R.L. etc.). Ele nu se supun unui anume control de stat iar natura lor derivă numai din acordurile lor de asociere. Cooperativele legale sunt guvernate de practica legală bine dezvoltată, de practicile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de calcul a venitului este diferită de cea aplicată altor tipuri de companii. Totuși, rata de impozitare este aceeași (33%). În mod normal nu sunt permise. Răspundere limitată sau nelimitată (în mod normal limitată). Finlanda Cea dintâi lege a corporațiilor cooperatiste din 1901 (prima lege cadru privitoare la societățile cooperatiste). Legea corporațiilor cooperatiste Nr. 247/1954, ca amendament (revizuiri majore fiind pregătite pentru 2002) Legea 127/1990, ca amendament (instituțiile cooperatiste de credit) Legea 360/1968 (impozitarea) Legea 502/1989, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
altor tipuri de companii. Totuși, rata de impozitare este aceeași (33%). În mod normal nu sunt permise. Răspundere limitată sau nelimitată (în mod normal limitată). Finlanda Cea dintâi lege a corporațiilor cooperatiste din 1901 (prima lege cadru privitoare la societățile cooperatiste). Legea corporațiilor cooperatiste Nr. 247/1954, ca amendament (revizuiri majore fiind pregătite pentru 2002) Legea 127/1990, ca amendament (instituțiile cooperatiste de credit) Legea 360/1968 (impozitarea) Legea 502/1989, care dă posibilitatea asociațiilor cu activități economice să se transforme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
companii. Totuși, rata de impozitare este aceeași (33%). În mod normal nu sunt permise. Răspundere limitată sau nelimitată (în mod normal limitată). Finlanda Cea dintâi lege a corporațiilor cooperatiste din 1901 (prima lege cadru privitoare la societățile cooperatiste). Legea corporațiilor cooperatiste Nr. 247/1954, ca amendament (revizuiri majore fiind pregătite pentru 2002) Legea 127/1990, ca amendament (instituțiile cooperatiste de credit) Legea 360/1968 (impozitarea) Legea 502/1989, care dă posibilitatea asociațiilor cu activități economice să se transforme în cooperative Companiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în mod normal limitată). Finlanda Cea dintâi lege a corporațiilor cooperatiste din 1901 (prima lege cadru privitoare la societățile cooperatiste). Legea corporațiilor cooperatiste Nr. 247/1954, ca amendament (revizuiri majore fiind pregătite pentru 2002) Legea 127/1990, ca amendament (instituțiile cooperatiste de credit) Legea 360/1968 (impozitarea) Legea 502/1989, care dă posibilitatea asociațiilor cu activități economice să se transforme în cooperative Companiile cooperative sunt persoane juridice al căror scop este desfășurarea activităților economice ale membrilor prin utilizarea serviciilor cooperativei, astfel încât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
noua lege a cooperativelor, aflată în stare de elaborare, permite voturi multiple în toate cooperativele în forma lor curentă. Este permisă o structură dublă de vot. Minim 5 membri (fizici sau legali), sau trei membri atunci când acești membri sunt entități cooperatiste (cooperative de ordinul 2). Nu există reguli specifice sau forme de participare economică a membrilor în cooperativă. Lăsat în seama statutului asociației. În cooperativele agricole, participarea poate fi corelată în funcție de % de tranzacții efectuate cu cooperativa. Da, unde este permisă de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de certificate de investiții din cooperative) Decretul Nr. 93-675 din 27.03.1993 (Deținătorii de obligațiuni prioritare, fără drept de vot) Există legi specifice referitoare la activele cooperativelor în anumite sectoare(lucrătorii cooperativelor, utilizatorii cooperativelor, producția cooperativelor, cooperativele profesionale, creditul cooperatist). Aceste legi specifice pleacă de la regulile generale ale legii din 1947 O nouă lege pentru cooperativele sociale (Societe Cooperatif d'interet Collectif) a fost adoptată în 2001 Companii civile sau comerciale cu capital fix sau variabil. Pot fi membre toate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
existența membrilor investitori neutilizatori cu voturi proporționale cu părțile sociale aportate, dar fără să depășească 35%. În acord cu legea din 03.01.83 cooperativele pot atrage împrumuturi prin intermediul titlurilor emise. Sub legea 87-416 cooperativele pot emite certificate de investiții cooperatiste (până la limita de 50% din capitalul deținut la sfârșitul anului financiar precedent). Legea nr. 85-703 din 12.07.85 permite crearea "uniunilor sociale de economii" în care 65% din drepturile de vot trebuie să fie deținute de cooperative, instituții mutuale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
până la 2548 ale Codului Civil, V, titlul VI DLCPS nr1577/1947 (Decretul Legislativ al Șefului interimar al statului) Legea Nr. 904/1977 Legea asupra cooperativelor Legea Nr. 266/1997 Prevederi asupra cooperației Legea Nr. 59/1992 Noile reguli cu privire la "Societățile cooperatiste mici" Legea 381/1991 Reglementarea Cooperativelor sociale Legea Nr. 460 /1997 Prevederile referitoare la la organizațiile non-profit cu obiective sociale Alte Legi de natură sectorială sau regională Companii sau tipuri individuale caracterizate de libera asociere a persoanelor economice și culturale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a persoanelor economice și culturale care se reunesc pentru a-și satisface necesități comune. Tipuri de cooperative: Companii cooperative cu răspundere nelimitată (art.2513 al Codului Civil italian) Companii cooperative cu răspundere limitată (art. 2514 din Codul Civil italian) Societăți cooperatiste realizate sub forma consorțiului (10, D Lgs. C.P.S. 14/12/1947 n.1477, art 27, Codul Civil italian) Mici societăți cooperatiste (decretul lege 515 din 4.12.1995) realizat de persoane fizice(exclusiv) nu mai puțin de 5 și nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
nelimitată (art.2513 al Codului Civil italian) Companii cooperative cu răspundere limitată (art. 2514 din Codul Civil italian) Societăți cooperatiste realizate sub forma consorțiului (10, D Lgs. C.P.S. 14/12/1947 n.1477, art 27, Codul Civil italian) Mici societăți cooperatiste (decretul lege 515 din 4.12.1995) realizat de persoane fizice(exclusiv) nu mai puțin de 5 și nu mai mult de 8 persoane. Ele trebuie să aibă de asemenea un scop mutual de a fi privite ca societăți cooperatiste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cooperatiste (decretul lege 515 din 4.12.1995) realizat de persoane fizice(exclusiv) nu mai puțin de 5 și nu mai mult de 8 persoane. Ele trebuie să aibă de asemenea un scop mutual de a fi privite ca societăți cooperatiste mici. Prin legea 381/1991 această definiție a fost lărgită pentru a cuprinde între obiectivele cooperativelor și îmbunătățirea situației terțelor părți. Regula generală: "un membru un vot" Membrii (investitori) neutilizatori pot avea cel mult 3 voturi, până la limita de 1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cel mult 3 voturi, până la limita de 1/3 din numărul total de voturi Numărul minim de membri depinde de sector: 9 membri pentru cele mai multe forme de cooperative; 50 pentru cooperative de consum; de la 3 la 6 membri pentru societățile cooperatiste mici; 3 pentru cooperative de gradul 2; prevederi speciale pentru lucrătorii și gazdele cooperativelor; Persoane fizice sau juridice. Valoarea minimă a valorii părții sociale este de 50.000 lire. Valoarea maximă este în funcție de sectorul de activitate (50.00 Euro pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
preferențiale nu conferă drepturi de vot suplimentare. Oricum, o societate poate să opereze o poderare a sistemului de voturibazat pe throughtput(subscrierea reală) până la maximum 205 per membru. Minimum de 3 membri, sau 2 unde ambii sunt înregistrați în societăți cooperatiste industriale sau de ajutor reciproc (cooperative de gradul 2). Nu există număr maxim de membri (dacă cooperativele de gradul 2 sunt înregistrate ca și companii, ele nu se pot reuni pentru a fi înregistrate ca societăți industriale și de ajutor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
care cooperativa este guvernată de un act de parteneriat (raspundere nelimitată și nu doar la nivelul societății). Olanda Legislația generală asupra asociațiilor, amendată cu a doua parte a Codului Civil. (Art. 53 până la 63 a titlului III) Asociații sau uniuni cooperatiste guvernate de reglementări individuale și întâlniri astfel încât să fie realizate obiective comune. Regula generală "un membru un vot", totuși, regulamentul asociației pot acorda până la 4 voturi. Minimum 2 membri. Legea nu stabilește tipurile de finanțări ale cooperativelor, acesta fiind stabilit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cod 700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 Edgar Pernell "Reinventing the cooperative", Plunket Foundation, 1995, p.1 2 Gh. Frățilă, "Cooperarea și asocierea în agricultură", București, 1994, pag. 28 3 Gromoslav Mladenatz, "Istoria doctrinelor cooperatiste, București, 1931 4 Ch. Gide, "Les asociations cooperatives agricoles", 1925, pag. 3 5 A. G. Galan, Ce este cooperația?, Ed. Bucovina, Iași, 1995, pag. I 6 Virgil Madgearu și Gr. Mladenatz, " Reforma cooperației" Colecția actualități "Cultura națională", București, pag. 24 7
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Virgil Madgearu și Gr. Mladenatz, op. cit., pag.47 11 Constantin Moldoveanu "Organizarea agriculturii prin cooperație" , p.159 12 Gr. Mladenatz, op. cit., p. 10 13 V. Madgearu, Gr. Mladenatz, "Reforma cooperației", Ed. Bucovina, 1995, p. 22 14 V. Jinga, "Dinamica economiei cooperatiste", Brașov, 1941, p. 23 15 Hans H. Munkner "Co-operative principles and cooperative law", Ed. Friedrich Ebert Stiftung, Marburg, 1981, p. 54 16 Hans H. Munkner, op. cit., p. 37 17 Hans H. Munkner, op. cit p. 59 18 Hans H. Munkner
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
operatorii economici după cum urmează: − Regii autonome - RA; − Societăți comerciale: • Societate pe Acțiuni - SA; • Societate cu Răspundere Limitată - SRL; • Societate în Comandită Simplă - SCS; • Societate în Comandită pe Acțiuni - SCA; • Societate în Nume Colectiv - SNC; − Alte forme juridice (societăți agricole, societăți cooperatiste, instituții bugetare, întreprinzători privați, ONG etc.). Clasificarea pe forme de proprietate grupează operatorii economici după structura capitalului, după cum urmează: Proprietate de stat: − Integral de stat; − Public de interes național și local (instituții de interes public); Proprietate mixtă: − Majoritar de stat
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
din capital): • stat + privat românesc; • stat + străin; • stat + privat românesc + străin; − Majoritar privată (sectorul privat deține peste 50% din capital): • stat + privat românesc; • stat + străin; • stat + privat românesc + străin; Proprietate privată: − Integral privat: • integral românesc; • românesc + străin; − Integral străin: • proprietate cooperatistă; • proprietate obștească. 1.4. Clasificarea indicatorilor macroeconomici Analiza statistică la nivel macroeconomic are ca obiect studierea fenome nelor și proceselor economico-sociale care au loc în economia națională, pe baza unor agregate macroeconomice ce exprimă aspectele esențiale ale economiei în ansamblul
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
exercită una sau mai multe activități, în unul sau mai multe locuri (sedii - unități locale ale întreprinderii). În sensul larg al cuvântului, sunt asimilate întreprinderilor și persoanele fizice care desfășoară activități economice în temeiul OUG nr. 44/2008, precum și societățile cooperatiste și societățile agricole. Sub aspect juridic, întreprinderea apare<footnote S. Cărpenaru, Drept comercial român, Editura Universul Juridic, București, 2008, p. 43. footnote> ca un organism economic și social și constituie o organizare autonomă a unei activități, cu ajutorul factorilor de producție
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
în vederea obținerii de profit. Întreprinderile economice în sensul larg al cuvântului se pot clasifica după mai multe criterii: − după forma de proprietate: • întreprinderi private: persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, societățile comerciale cu capital integral privat, societățile agricole, societățile cooperatiste; • întreprinderi publice: regiile autonome, societățile comerciale cu capital integral de stat; • întreprinderi mixte; − în funcție de principalele caracteristici ale comportamentului lor economic: • întreprinderi cu activitate economică nefinanciară (întreprinderi agricole, din industrie, construcții, comerț și alte servicii); • întreprinderi financiare, bancare și de asigurări
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]