10,553 matches
-
investițiilor publice - nu poate fi suficientă pentru a tine deficitul sub 3%. Cert este că în cazul în care creșterea economică estimată pentru 2016 de 4,1% nu va fi atinsă, Guvernul va avea mari probleme, susțin analiștii economici. Principalele coordonate ale bugetului pe 2016 -Bugetul de stat pentru 2016 este fundamentat pe venituri de 231,12 miliarde de lei, în creștere cu 1,6% față de 2015, si pe cheltuieli de 252 de miliarde de lei, cu 6,8% peste cele
Guvernul Cioloș finanțează în 2016 toate promisiunile Guvernului Ponta () [Corola-blog/BlogPost/338547_a_339876]
-
O investiție de 30 de milioane de euro, 70 de programatori români, 100.000 de utilizatori în prima lună reprezintă principalele coordonate ale aplicației gratuite de comunicare digitală WowApp. Aplicația a fost gândită de Thomas Knobel, un investitor străin, care și-a dorit să le ofere oamenilor o nouă perspectivă de a folosi tehnologia pentru o lume mai bună și a ales
WowApp, o investiție de 30 de milioane de euro, în România. „În Silicon Valley ne-ar fi costat de trei ori mai mult” () [Corola-blog/BlogPost/338549_a_339878]
-
de etnobotanice după ce a livrat colete cu astfel de substanțe liderului unei grupări de traficanți din Vaslui. El a fost condamnat în iunie 2013 și are de ispășit o pedeapsă de 4 ani de închisoare. Lucrările scrise de deținuți și coordonate de preot prof univ Teodosie, de la Universitatea „Ovidius” din Constanța și totodată Arhiepiscop al Tomisului, sunt: - „Muntele Atos, patria ortodoxiei”, autor George Becali, editura Saeculum I.O. 2014 - „Legea Mozaică în lumina Noului Testament”, autor Gabriel Bucică, editura Ex Ponto
Autodenunțul lui Becali: „El scrie și eu câștig zile”. Cele 6 fețe bisericești care și-au pus obrazul pentru deținuți () [Corola-blog/BlogPost/338565_a_339894]
-
nu s-a redefinit major în sensul acesta. La modul profund, și copilăria este una și aceeași, traversând secolele, deși decorul are și el un cuvânt de spus. Rurală sau urbană, de azi sau de ieri, copilăria are totuși câteva coordonate general valabile: jocul, inocența, nevoia de iubire și de protecție. La adăpostul grijii parentale, copilul se hrănește din această iubire și siguranță. Îți recomandăm Francezul bătrân: „În România e anarhie, pe toți îi doare în cot!” Răspunsul francezului tânăr mi-
Am citit jurnalele acestor elevi și mi-am dat seama că, uneori, copiii noștri nu vor decât să ni se ia curentul () [Corola-blog/BlogPost/338658_a_339987]
-
sau instituției publice; b) structura organizatorică, atribuțiile departamentelor, programul de funcționare, programul de audiențe al autorității sau instituției publice; c) numele și prenumele persoanelor din conducerea autorității sau a instituției publice și ale funcționarului responsabil cu difuzarea informațiilor publice; d) coordonatele de contact ale autorității sau instituției publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail și adresa paginii de Internet; e) sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil; f) programele și strategiile proprii; g) lista cuprinzând documentele de interes
De ce s-a turnat fundaţia grădiniţei pe terenul de sport al şcolii?!!! () [Corola-blog/BlogPost/340005_a_341334]
-
două coloane cu arhitecturi diferite, două tipuri de mesaje: mesaje cotidiene, naturale, inocențe și mesaje specializate. Cu cat competența noastră comunicaționala se amplifică și mesajul de umanitate se extinde, cu atat mai mult devine necesară regândi articulațiile mesajului. Trei sunt coordonatele oricărui mesaj: tensiunea, funcția (Steinberg, 2007) și menirea (Berger, 2005). Orice mesaj este declanșat de o tensiune, îndeplinește o functie și vizează un scop. Cel care introduce în vocabularul filosofic conceptul de filosofem este Aristotle. În “Topice” (2004), “The Stagirite
Ștefan Vlăduțescu: Mesaj filosofematic şi comunicare asupra filosofemelor. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339282_a_340611]
-
este un neobosit căutător de inedit. Cartea îmbrățișează categoria fotojurnalismului și este structurată în noua capitole prezentând locuri vizitate cu scop de relaxare (numai că autorul are o energie și o propensiune care se alimentează ascendent din fiecare sistem de coordonate reale transcrise și prelucrate pe modele matematice mentale) sau evenimente științifice de înaltă ținută axiologica într-o simbioza perfectă cu decorul, clădirile, simbolurile, oamenii, istoria, faptele. Textul este scris în propoziții scurte, clare concise că în expresiile matematice, nimic în
Florentin Smarandache: Frate cu meridianele şi paralelele (vol.IX). Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339397_a_340726]
-
odată cu separarea și concepte, categorii, tehnici și proceduri de investigare. Atât de bună cu celelalte, atât de generoasă în creditare, Filosofia trebuie să-și delimiteze din nou teritoriul. Pe această direcție se înscrie efortul cercetătorilor vizând, odată cu savoarea angajării pe coordonatele luptei noii filosofii, aprofundarea cunoașterii fascinantei vechi filosofii. Axele comunicării Profesorul Vlăduțescu este printre primii cercetatori care au făcut studii de cercetare și definire a comunicării ca știință unitară. Domnia sa afirmă că “în studiul „Communication theory as a field” (1999
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
communication ethics axis. Sintagma “să finalité” ne conduce către aspectul practic al comunicării: communication praxeology axis. Interpretăm “communauté” drept comunitatea științifică a comunicării: instanță care autentifica, legitimează și acreditează. Alături de problematica (tematica, ideatica, metode de rezolvare), comunitatea stabilește sistemul de coordonate al paradigmei actuale a comunicării: Variable Geometry-Constructive-Transactional Paradigm, P3. Există o știință a comunicării și “sciences de l’information”, spune Riondet (Riondet O., 2007a). Propensiunea evidență a lui Odile Riondet este, dintre axele hard, catre communication epistemology, iar, dintre axele
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT () [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]
-
viața este pe sfârșite“ (Poet cap-de-mort). Față de această stare de lucruri, eul poetic are o atitudine de negare manifestată în trei registre de limbaj ale „sensibilității lirice“. Negarea emoțională apare ca furie, înverșunare, mânie, patimă, “turbare”. Mersul liricii pe această coordonată ne vădește un spirit furios, nestăpânit, violent, furibund. Apoi, negarea intelectuală constă în ironie dură, persiflare deconcertantă, zeflemea autoflagelantă, sarcasm amniotic. Dacă aceste două registre ale negării ne arată un poet original, cel de-al treilea registru ne duce în
NICOLAE COANDE: Extatica întunericului, de STEFAN VLADUTESCU () [Corola-blog/BlogPost/339519_a_340848]
-
omului în comunitate, relația lui cu semenii și cu universul. Cunoașterea se definitivează în iluminare. Drumul uimirii lui Platon și al îndoielii lui Descartes, transformarea Ideii Absolute la Hegel, trăirea situațiilor-limită la Jaspers se înscriu toate pe o, în răspăr, coordonată a filosofiei, aceea de a fi comunicare. K. Jaspers percepea aceasta la nivel de „tendință”, iar nu la acela de lege: „orice filosofie tinde spre comunicare, caută să se exprime, să se facă înțeleasă; esența ei constă în comunicabilitate (s.n.
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
este o doctrină, ci o activitate. Scopul filosofiei îl constituie clarificarea logică a gândurilor...orice filosofie este o critică a limbajului”. Activitatea filosofică, apărând ca discurs, se compune din elemente filosofice, exerciții de gândire asupra unor filosofeme: ființa, sensul vieții, coordonatele existenței (spațiu, timp, materie), binele, frumosul, adevărul, limbajul etc. Unele dintre filosofeme au devenit chiar obiect de studiu al unora dintre ramurile cu tendință de autonomizare ale filosofiei: filosofia limbajului, filosofia dreptului, filosofia logicii ș. a. Discursul filosofic este în totalitate
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
odată cu separarea și concepte, categorii, tehnici și proceduri de investigare. Atât de bună cu celelalte, atât de generoasă în creditare, Filosofia trebuie să-și delimiteze din nou teritoriul. Pe această direcție se înscrie efortul nostru vizând, odată cu savoarea angajării pe coordonatele luptei noii filosofii, aprofundarea cunoașterii fascinantei vechi filosofii. Bibliografie Bunge M., Scientific Research, Heidelberg, Springer, 1967, vol. I. Grize J.-B., Logique et langage, Geneve, Ophrys, 1990. Hegel G.W.F., Prelegeri de istorie a filosofiei, București, Academiei, vol. I
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
crede că mă voi preface în noapte, într-o noapte a începuturilor uitate să rămână eternă lumina...” Dincolo de tăcere - Jurnal de poet (2009), prin cele 55 de poeme cu structură de psalmi și accente pasionale de Cântarea Cântărilor, dezvoltă trei coordonate fundamentale, timpul, viața, tăcerea, care-și schimbă mereu poziția și sensul: timpul devine viață, viața devine tăcere, tăcerea se contopește, misterios, cu timpul. Dar undeva, într-un spațiu ideal și himeric, poetul se lasă devorat de umbra propriei tăceri: „Poeți
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
de lumi pur imaginare. Prozatorul român este marcat mai mult sau mai puțin de biografic. Jean Băileșteanu este un mare povestitor. Convenția sub care scrie este că întâmplările relatate sunt în mare parte istorii trăite direct sau indirect. Pe această coordonată, Jean Băileșteanu este un Sadoveanu al Olteniei de sud. Pe o a doua coordonată: în background-ul epicii sale, se află întotdeauna o filosofie, o înțelepciune de viață. Tipologic vorbind, filosofia existențială a eroilor lui Jean Băileșteanu este una în
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
omului în comunitate, relația lui cu semenii și cu universul. Cunoașterea se definitivează în iluminare. Drumul uimirii lui Platon și al îndoielii lui Descartes, transformarea Ideii Absolute la Hegel, trăirea situațiilor-limită la Jaspers se înscriu toate pe o, în răspăr, coordonată a filosofiei, aceea de a fi comunicare. K. Jaspers percepea aceasta la nivel de „tendință”, iar nu la acela de lege: „orice filosofie tinde spre comunicare, caută să se exprime, să se facă înțeleasă; esența ei constă în comunicabilitate (s.n.
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
este o doctrină, ci o activitate. Scopul filosofiei îl constituie clarificarea logică a gândurilor...orice filosofie este o critică a limbajului”. Activitatea filosofică, apărând ca discurs, se compune din elemente filosofice, exerciții de gândire asupra unor filosofeme: ființa, sensul vieții, coordonatele existenței (spațiu, timp, materie), binele, frumosul, adevărul, limbajul etc. Unele dintre filosofeme au devenit chiar obiect de studiu al unora dintre ramurile cu tendință de autonomizare ale filosofiei: filosofia limbajului, filosofia dreptului, filosofia logicii ș. a. Discursul filosofic este în totalitate
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
odată cu separarea și concepte, categorii, tehnici și proceduri de investigare. Atât de bună cu celelalte, atât de generoasă în creditare, Filosofia trebuie să-și delimiteze din nou teritoriul. Pe această direcție se înscrie efortul nostru vizând, odată cu savoarea angajării pe coordonatele luptei noii filosofii, aprofundarea cunoașterii fascinantei vechi filosofii. Bibliografie
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
A treia funcție, de punere în discurs, apare ca fixare a vocabularului, ca însușire a biografiei lui Iisus Hristos și ca absorbție a unei bibliografii de specialitate (a unor cărți ale lui Ion Bria, David Pristavu ș.a.). Vedem pe această coordonată că așa-zisa convertire bisericesc-evlavios nu are loc pe un circuit emoțional, ci în urma unei analize aprofundate. Nu este vorba de smerenie rezultată dintr-o dezamăgire. Descoperirea smereniei nu se face ca alternativă la disperare, ci ca gest intelectual, ca
CONSTANTIN PĂDUREANU: Regăsirea de sine, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339561_a_340890]
-
sensului vieții poate avea loc în cadrul unei lecturi sistemice: în paginile trecutului și ale prezentului se găsesc întotdeauna elementele fundamentale ale viitorului. În cadrul existenței proprii, al destinului-carte, fiecare este „condamnat”, cum se spune într-o poezie, să se înscrie pe coordonatele unui rol. Condamnarea poetului este ca scrisul să nu fie doar o opțiune accidentală, ci „felul lui de a fi” („Condamnat”). Pentru a intra în cartea vieții, evenimentele cu potențial poetic (sentimentele, natura, îndoielile, neliniștile) trebuie să-și găsească formulare
FLAVIU GEORGE PREDESCU: Metafora vieţii-carte, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339588_a_340917]
-
Tema naturii este, astfel, descoperită ca punct final al înmărmuririi, al împietririi poziționale. Natura rezultă ca loc nemetafizic. Nemișcarea inițială apare ca momentul cel mai înțelept al corporalității, ca locul geometric al stăpânirii de sine. Prin imobilitate se iese din coordonatele cotidianului. Omul țintuit într-o poziție este un evadat sau un exilat în propriul corp. El este condamnat să fie el însuși și atât. Din punctul de vedere al celor ce nu se mișcă, lumea înconjurătoare se află într-o
ION MARIA: Înţelepciunea faptului de a sta pe loc, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339590_a_340919]
-
dr. Vasile Lica și-a centrat contribuția pe ilustrarea faptului că opera lui Vasile Pârvan constituie „sursa primară a thracomaniei contemporane” (p. 115). În opinia noastră, prof. dr. Adrian Michiduță își structurează comunicarea („Filosofia românească; sens și semnificație”) pe două coordonate: suport/aport. Suportul îl reprezintă cele trei condiții de exigență pentru existența unei filosofii românești, formulate de Mircea Vulcănescu: „1) existența unei activități de filosofare autentică și originală printre români, născută din motive românești; 2) existența unui mediu de difuzare
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: „Vasile Pârvan – istoriosof” () [Corola-blog/BlogPost/339582_a_340911]
-
cele două: în raport nu de unde te așezi, ci de partea căreia erai așezat deja. Admiratorilor amândurora li se dă perfectă dreptate și li se furnizează seturi consensuale de argumente. Pe Andreea Esca, George Stanca o prinde în sistemul de coordonate al comparației cu Andreea Berecleanu. Suportul inferențelor îl reprezintă faptul că acestea au fost colege la SOTI. De aici încolo, gradele de comparație pe altitudine sunt asignate Andreei Esca. Superlativul i se validează tranșant: „la meseria ta de știristă, tu
GEORGE STANCA: Stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339605_a_340934]
-
reflecție și problemă de formulă existențială: tema emigrantului inadaptat, metamorfozele și aporiile identității în procesul de comensurare a identității de emigrare cu identitatea de imigrare în cadrul interculturalității. Chiar din titlu, dacă avem încredere în el, două se profilează a fi coordonatele ce asigură cadrul și creează spațiul de dezvoltare a producției narative romanești: relatarea și multipla experiență existențială (a interculturalului și a crizei identitare, a blocajului, a revenirii la sine și a morții). Relatarea este o problemă de retorică, iar experiența
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
și identitate profundă, Anne își constată singurătatea. Cogitativ, Ana-Cristina descoperă interculturalul ca impas identitar, ca eșec și ca ratare. Pe dimensiunea afectivă impasul se proiectează ca singurătate și incomunicare. Întrucât nu poate controla intelectual situația, eroina încearcă o rezolvare pe coordonata emoțională. Ea are reprezentarea că din singurătate se poate ieși prin ficțiune, iubire și credință (p. 122). Face din toate trei o practică. Iubiri sunt Adam (soțul), Patricia (amanta lesbiană) și Pierre (amantul). Credința ca ultimă salvare, este cel din
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]