1,826 matches
-
clasa a IX-a Aprofil filologie. A participat la olimpiade și concursuri literare: "Hai despre copilărie să vorbim!'', "Eminescuceas aniversar ". Are ca pasiune lectura și visează să devină învățătoare. Este membră a Cercului de creație literară „Creanga de Aur". Copilărie ... Copilaș...copilărie...copilandru...cuvinte al căror sens le înțelegi cu greu când ești numai de-o șchioapă. Parcă ieri mi-a căzut lumina-n pleoape prima oară, văzând mirată cocorii ce parcă au căzut peste ape și am cules fire subțiri
Sfera by Coţovanu Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93580]
-
naturii cu suflet cald și plin de vise, împarte numai fericire. Cu bagheta ei fermecată atinge pământul reavăn mustind de apă, și ghioceii, copiii primăverii, își scot căpușoarele albe spre soare și mulțumesc ocrotitorilor lor. Soarele se fâstâcește în fața acestor copilași firavi și pentru că nu știe ce să facă, le trimite-n dar o cununiță de soare. Primăvara trăiește din plin, peste tot e veselie și cântec. Copacii înfloresc și miresme răspândesc peste întreg pământul. Oaspeții sosesc și pe boltă se
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
bucuria noastră a tuturor pentru venirea primăverii. In aer ciocârlia cântă, pe casă rândunele care au venit la cuiburile lor, iar în păduri roi de păsărele. Păsărelele chemate de zâna lor cea bună - Primăvara, ciripesc, se joacă precum niște veseli copilași. Izvoarele șerpuiesc cristalin, sărind din piatră-n piatră, printre stânci, grăbindu-se să povestească frumusețea primăverii. Intreaga natură este mângâiată de razele aurite ale soarelui și răsună de vesele cântări. Dar din când in când mai apare câte un nor
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
nenumărate locuri legate de momente din lupta poporului nostru. ”Pe câmpia verde Și în lunca verde Verde sus și verde jos Doamne cât e de frumos! Să vezi floricelele Să auzi păsărelele Să asculți pe greierași Și să vezi pe copilași Cum aleargă drăgălași După mândri fluturași.” Toamna Soarele nu mai dogorește Frunzișul se vestejește Strângem roade pe ogoare Și le punem în hambare Când se-ntâmplă asta oare? Toamna este considerată a treia fiică a Moșului An și se spune
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
inegalității. Contractul social, Jean-Jacques Rousseau Europa comuniștilor, Pascal Delwit, Jose Gotovitch, Jean-Michel De Waele Europa liberalilor, Nicholas Roussellier Europa socialiștilor, Michel Dreyfus Fascismul și nazismul, Jean-Claude Lescure Geneza leninismului romantic. O perspectivă teoretică asupra orientării internaționale a comunismului românesc, Emanuel Copilaș Guvernarea comparată, Jean Blondel Ingineria constituțională comparată, Giovanni Sartori Le role du parlement dans la creation des politiques publiques en Rommanie postcommuniste, Irina Nicoleta Ionescu Learning Democracy and Market Economy in Post-Communist Romania, Claudiu D. Tufiș Limitele libertății, James Buchanan
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
o mamă trebui să plece la drum cu copilul ei cel mic. Neavând bani, făcea drumul pe jos; de la o vreme, viscolul se înteți. Ajungând-o din urmă o căruță, stăpânul o pofti să se urce. Ea se urcă, având, copilașul în brațe, dar vântul bătea așa de rece, încât, mama de teamă să nu-i înghețe copilul, se dezbrăcă de haina ei groasă și-l înveli bine. Merseră cale lungă; când ajunseră în sat, cărăușul întrebă femeia unde vrea să
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
lume, Sfântul Petru zise către Domnul Atotțiitorul: Doamne, pentru ce mai ții lumea aceasta cu atâtea ticăloșii și nu o prefaci deodată în praf și pulbere?! Cum să o pierd Petre, zise Dumnezeu. Mai sunt atâția oameni buni și atâția copilași nevinovați pe pământ. Cu ce sunt ei vinovați ca să piară?! Păi, pierde-i numai pe cei răi Doamne, căci s au înmulțit și fac atâtea rele. Deodată, Sfântul Petru călcând într-un mușuroi de furnici, începu să dea cu mâinile
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
i se ofere lucrarea istorică, deoarece nu-1 interesează. Menționăm că nici unul dintre autori nu citea și nici nu dorea să citească propria sa carte. Cunoscând aceste lucruri, puteți spune ce carte a citit fiecare? 8. DOUĂ VÂRSTE Gigel este un copilaș drăguț. Astăzi Își serbează ziua de naștere o dată cu tatăl său, care s-a născut În aceeași zi și lună. Tatăl lui Gigel Împlinește exact de 11 ori mai mulți ani decât copilul său. Peste 6 ani Însă el nu va
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
Asta m-a făcut să mă simt mai mare decât Wilt Chamberlain. E bine să fii capabil să faci câte ceva pentru persoanele care cred că merită, dar nu primesc. Ieri la Spectrum s-a sărbătorit Ziua Salutului pentru Israel. Un copilaș a venit la mine și mi-a zis: „Mama a tricotat aceasta pentru tine”. Uită-te. Știi, este o yarmulke. Nu e drăguț? „Zink nr. 7.” L-am purtat în partea a doua a meciului. Unii dintre jucători au veni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
părinții tineri la primării sau pe la organele raionale să-și înregistreze nou-născuții, ei sînt pe deplin la cheremul slujbașilor de aici, care imediat găsesc niște instrucțiuni și recomandări, nomenclatoare onomastice oficiale în care nu sînt numele noastre românești. Și atunci copilașii de români vor deveni, în loc de Ion, Ana, Elena etc., Ivan, Hana, Olena... Iar cei din noi care am încercat să ne restabilim numele schimonosite pe timpul sovieticilor ne-am ciocnit de atîtea opreliști, fiind supuși la atîtea umilințe, că puțini am
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
deosebire în legătură cu o noțiune locală) "a se afla, a se găsi"; (5) Ia spune-mi, flăcăule, din ce parte de loc ești? (Ispirescu) − (când adverbul arată originea) "a se naște, a se trage, a purcede, a deriva, a proveni"; (6) Copilașul nostru nu mai este (Creangă) - (în legătură cu o locuțiune temporală; despre ființe) "a trăi, a viețui, a o duce"; (7) Alt stăpân în locul meu nu mai face brânză cu Harap-Alb, cât îi lumea și pământul (Creangă) - (despre lucruri, situații, acțiuni etc.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
În timpul unei predici de duminecă oficiată de unul dintre canonicii episcopiei, doctor de Roma sau de Strassbourg. „Sfântul Augustin, spunea canonicul nostru, se plimba odată gânditor pe malul mării, meditând ca de obicei asupra misterului Sfintei Treimi, când observă un copilaș care, cu o gălețică, transporta energic și neobosit, Într-o fugă zburdalnică, cum fac toți copiii lumii, apa din mare Într-o mică groapă pe care o făcuse În nisipul de pe malul mării. Urmărindu-l amuzat câteva minute, prea-fericitul episcop
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
câteva minute, prea-fericitul episcop Îl Întrebă cu blândețe: - Ce faci tu aici, dragul meu? cu acea blândețe amuzată a adultului care se așteaptă la un răspuns naiv, În doi peri, grav și comic În același timp. - Ce să fac, răspunse copilașul, nu vezi? Încerc să mut apa mării În groapa mea de pe plajă!... - Toată apa mării? se preface mirat, amuzat, sfântul. Dar bine, dragul meu, acest lucru este imposibil, este peste puterile omenești. - Ei bine, răspunde decis „copilașul”, este la fel de imposibil
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
să fac, răspunse copilașul, nu vezi? Încerc să mut apa mării În groapa mea de pe plajă!... - Toată apa mării? se preface mirat, amuzat, sfântul. Dar bine, dragul meu, acest lucru este imposibil, este peste puterile omenești. - Ei bine, răspunde decis „copilașul”, este la fel de imposibil, de absurd, ca și străduința ta de a Înțelege misterul Sfintei Treimi... Și, zicând acestea, se făcu nevăzut; copilașul nu era altcineva decât un Înger, unul dintre acei sublimi mesageri pe care-i trimitea divinitatea, mai ales
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
amuzat, sfântul. Dar bine, dragul meu, acest lucru este imposibil, este peste puterile omenești. - Ei bine, răspunde decis „copilașul”, este la fel de imposibil, de absurd, ca și străduința ta de a Înțelege misterul Sfintei Treimi... Și, zicând acestea, se făcu nevăzut; copilașul nu era altcineva decât un Înger, unul dintre acei sublimi mesageri pe care-i trimitea divinitatea, mai ales În timpurile „vechi”, dar și mai „noi”, pentru a ne Întări credința sau pentru a ne asista În momentele de ezitare sau
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și Anna, cu domiciliul actual în Germania, 73066 Uhingen, Klostersteige 22, cu ultimul domiciliu din România, Lugoj, str. Cotu Mic, bl. 9A, județul Timiș. 462. Molner Viorica, născută la 24 februarie 1964 în localitatea Boțești, județul Neamț România, fiica lui Copilaș Iosif și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 84518 Garching/Alz, Hedwigstr. 19/6, cu ultimul domiciliu din România, Român, Str. Tineretului nr. 4, ap. 47, județul Neamț. 463. Loris Michael, născut la 12 iulie 1963 în localitatea Giarmata, județul
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
arbori, pajiști, o grădină de loc, halta Leordina fără oprire, nici o scădere în verdeață intravilanul, trupul de pădure îndesirea trunchiurilor, risipă de lemn pe rampă, deschisă și gard de scînduri marginea de la șosea, stația Leordina excursia lor în uniformă, Munții Copilași, Munții Maramureșului, aceeași husă de camuflaj pe rucsaci, lumea intrată în vegetație, soluția pentru ea, detalii salturile bruște la ieșiri din ceață, drumeagul pierdut prin trifoi, strălucire crudă din becul comunal, omul în alb și ițari negri eboșa de pictură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Iași, în stația Miercurea-Ciuc, polițist, eu luna viitoare, pe 20, vin acolo, lasă că dau telefon, bine! bicicletele trei băieți să se răcorească la robinete, 6-7 biserici la țară și în suburbie, catolice toate, ară cu doi boi la cartofi, copilașul salută, Siculeni pe cîmp la cartofi, tractoare, vremea nu ne-a mărginit cît ne-am umplut de spațiu și de noi înșine, mișcarea are unde urma, Mihăileni și mai sus, dezastrele exclusiv previzibile cînd intervenții în favoarea noastră nu ghicim! nașul-bufniță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și răsucesc în toate direcțiile. Să-i tai mîinile, picioarele și apoi gîtul. Iască, vax. Nu simt deloc o răcoreală în suflet. Altceva era cu sabia în Sorin și cu cei doi complici decapitați! Dar cum să tragi în niște copilași nevinovați? Și apoi, mîine băiatul pleacă la mare! Cum o să conducă fără cap? Dar parcă astăzi a condus "cu cap"? aud o voce. Ce vrei să spui, duh răutăcios? Păi, nu-i prima dată. Acum cîteva săptămîni a nenorocit un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
altui copil. Pentru lacrimi care nu se opresc și pentru lacrimi care nu se usucă. Un program cu suedezii ca să diminuăm suferința copiilor care au făcut copii, suferința fetițelor cărora li s-au luat păpușile și li s-au pus copilași în brațe. Vîntul nordului îmi alină oful și biciul său îmi face bine. Un pic de durere, o lacrimă, un strigăt de nefericire pot să alunge somnul, indiferența și lipsa de acțiune. Pot să ne facă să ne înfigem unghiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de tot, dar vechișor tare. Cum te aude că spui un "s", te și înregistrează, pe stradă, la slujbă, la operă, peste tot. Veronica avea doar o singură prietenă mai bună, Mioara, care, ca și ea, își creștea cu trudă copilașii româno-latino-americani. Acolo beau o cafea împreună și mai vorbeau românește și chiar își consolau sufletele chinuite. La Mioara, un cubanez repară televizorul de vreo două ore. Veronica intră volubilă. Buenos días a todos! Buenos días, Veronica, spune Mioara. Buenos días
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
unei căpetenii lăsînd să curgă pe fată un firicel de salivă sau de urină, uneori și prin alte procedee. Copilul a venit pe lume. Se organiză o probă pentru a se afla care dintre toți bărbații satului era tatăl său. Copilașul îl indică pe Linx. Sătenii indignați aproape că-l omorîră în bătaie pe acesta din urmă și îl abandonară împreună cu soția și cu fiul lui. Linx se preschimbă într-un tînăr chipeș și puternic, pe deasupra și mare vînător, care asigură
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
lemn ori carton și plimbată de noi pe câteva străzi din cartier. Toate aspectele consumate aveau o anumită conotație în sensul că prezența acelei cutii reflecta sicriul în care era depus trupul de copil, pentru că în fapt „Caloianul” fusese un copilaș. „Preotul” ce însoțea cortegiul funerar agita un gen de recipient ce semnifica în mod evident cădelnița. Nu parcurgeam mai mult de două, trei străzi, pornind de la noi, de pe Tudor Vladimirescu, ieșeam pe Viforului și ne întorceam pe Călugăreni și Vasile
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
am astâmpărat nestăvilita poftă de a da târcoale Siretului. Apoi treceam râul și mergeam în pădurea Mustea ca să culegem ciuperci din movilele de gunoi adunate pe mal și bureți din adâncurile pădurilor. Când ploile erau mai abundente de umpleau șanțurile, copilașii neobosiți erau primii afară să se joace cu „tunuri”. Nu știți ce sunt, nu-i așa? Copii adunau în mânuțe noroi și-l scobeau în mijloc, după care turnau nițică apă în scobitură. În final dădeau cu bulgărele de pământ
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
au risipit prin Dobrogea și Muntenia. Avacum, Vasile, Ion și Nicolae s-au stabilit în Prahova, pe la Câmpina. De acea tatăl lor la moment de petrecere, dacă lua un păhărel «peste», cânta un cântec de jale, numai al lui :«Săraci copilașii mei/ Am umplut lumea cu ei !» Giurca Vasilefrate cu Avacum și Alexandru, dus în Dobrogea la 1880. Toader Costea de lângă Damaschin Banciu, dus la Caramurat, pe la 1880. Marina Banciu de pe curtea lui Crișan Banciu, dusă tot în Dobrogea pe la 1880
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]