1,685 matches
-
Dumnezeu", în pofida faptului că i-au ucis pe profeții lui Dumnezeu și că și-au încălcat făgăduințele pe care le-au făcut față de El, au pretins și monopolul exclusiv al Paradisului, în defavoarea celorlalți".262 Referirile numeroase la evrei, atât în Coran, cât și în Constituția primului stat musulman se datorează faptului că pentru o lungă perioadă de timp evreii au fost unicii susținători ai monoteismului absolut; cu toate acestea, după venirea creștinilor arabii se vor opune noilor concepții legate de poporul
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
procesul identitar de iudaizare, dezvoltat în paralel cu procesul de islamizare, justificând atât starea conflictuală, ca stare arhetipala existența între cele două comunități, cât și sacrificiul uman pe care acesta îl presupune.266 În ceea ce privește dispută teritorială (și nu numai), în Coran se menționează respingerea acelora care i-au alungat pe musulmani de pe pământurile lor: "luptați pe calea lui Allah împotriva acelora care se luptă cu voi, dar nu începeți voi lupta, căci Allah nu-i iubește pe cei care încep lupta
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
și se adresează, într-o primă fază, tuturor popoarelor sau comunităților religioase, în această fază incipientă a istoriei religiilor atât evreii cât și creștinii aveau un statut privilegiat în islamism și erau catalogați drept Popoarele Cărții. Evreii, adesea amintiți în Coran ca fiind pentru o lungă perioadă de timp "unicii susținători ai monoteismului absolut", sunt criticați (în același Coran) pentru credință lor că se constituie identitar ca popor ales, musulmanii opunându-se mai ales "drepturilor pe care evreii consideră că le
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
religiilor atât evreii cât și creștinii aveau un statut privilegiat în islamism și erau catalogați drept Popoarele Cărții. Evreii, adesea amintiți în Coran ca fiind pentru o lungă perioadă de timp "unicii susținători ai monoteismului absolut", sunt criticați (în același Coran) pentru credință lor că se constituie identitar ca popor ales, musulmanii opunându-se mai ales "drepturilor pe care evreii consideră că le au față de teritoriul sfânt".280 Jihadul,281 apărut în secolul al VIII-lea, a încercat printr-o îmbinare
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de neimaginat. Era ca un "kizb" de-a dreptul ca un "kizb"! "Kizb" este cuvîntul arab pe care Gilsenan îl traduce prin "minciună". Totuși, pe lîngă conotația sa fantastică, minciuna este totodată considerată a fi opusul adevărului, după cum arată și Coranul și este asociată scepticismului și pesimismului din lume. Astfel, există de exemplu un proverb libanez care spune "lumea este o minciună, prietene, întreaga lume este o minciună" (Gilsenan 1976:194). Informațiile lui Gilsenan referitoare la minciună sînt extrase în principal
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
negre sculptat un dragon/ părând că de întotdeauna veghează/ să nu intre lume străină’n donjon.// Veneam de departe, albastru derviș,/ și ostenit după șirul de ani/ purtam pe veșmânt și pe frunte înscriși/ versete din Palii și psalmi din Coran.// Eu nu căutam nicăierea nimic,/ Se auzea de prin crânguri de roze/ cântarea ciudată a lui Laostic,/ pierdut în adâncă și blândă hipnoză.// Desculț și purtând o cunună de pai/ de rogoz m-au chemat musafir/ (era chiar în ziua
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
sunt mai permisivi și relaxați când vine vorba despre simbolurile religioase și de reprezentarea Profetului. În schimb, sunniții sunt categoric împotriva reprezentării și manipulării figurilor sacre din Islam. 2. Despre interdicția reprezentării Profetului Mohamed Cu toate acestea, nu există în Coran nicio referință explicit formulată la interdicția reprezentării lui Mohamed sau a altor profeți. Există, totuși, exegeți musulmani care trimit la un verset din Coran în care profetul Abraham interzice credincioșilor să venereze idolii. Așadar, interdicția reprezentării lui Mohamed se leagă
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
figurilor sacre din Islam. 2. Despre interdicția reprezentării Profetului Mohamed Cu toate acestea, nu există în Coran nicio referință explicit formulată la interdicția reprezentării lui Mohamed sau a altor profeți. Există, totuși, exegeți musulmani care trimit la un verset din Coran în care profetul Abraham interzice credincioșilor să venereze idolii. Așadar, interdicția reprezentării lui Mohamed se leagă direct de anularea credințelor religioase străvechi, preislamice, de tip animist și politeist. Mai există un punct de vedere cultural privind interdicția reprezentării Profetului susținut
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
respectiv istoria și tehnologia occidentale. Ce-i de făcut? Printre altele, cred și eu că trebuie încurajată inițiativa creării unui islam european, elevat, tolerant și pacifist. Principalul obstacol al formării în timp a noului islam îl reprezentă interpretarea literală a Coranului. Fiind cultivată insistent de imamii sunniți și de liderii politici educați în politehnicile europene și americane, o asemenea interpretare simplistă și periculoasă a Islamului are un succes social extrem de consistent. Este ușor de înțeles priza socială enormă a acestui fenomen
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
sale poloneze i se citează și Descrierea Moldovei și a Valahiei. Nu și altele. pe I. Neculce nu izbutim să-l localizăm în text. Dăm totuși peste D. Cantemir. Dar numai pentru faptul că a tradus în latină și rusă. Coranul. Cam atât. C'est bien peu, ne vine să spunem și noi, pe limba colegilor noștri... francofoni... Mai departe stăm ceva mai bine. După ungurul petöfi (la capitolul prima jumătate a secolului al XIX-lea, subcapitolul poesie et Nature) vine
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Către 537 Modelul Sf. Bendict 590 Sf. Colomban în Galia 590-604 Pontificatul lui Grigore cel Mare 594 Moartea lui Grigore din Tours 610 Începutul învățăturii lui Mahomed 622 Hegira 632 Moartea lui Mahomed 634 Începutul cuceririi arabe 653 Stabilirea textului Coranului 711 Cucerirea Spaniei de către arabi 714 Carol Martel, primar al Palatului 732 Victoria lui Carol Martel asupra arabilor la Poitiers 771 Carol cel Mare, rege unic al francilor 774 Carol cel Mare, rege al lombarzilor 778 Roncevaux 790-799 Construcția palatului
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Ghandi sprijinise plata unei sume mari de bani, de către guvernul indian, către Pakistanul condus de musulmani; Godse fusese indignat și de modul în care Ghandi încuraja musulmanii să participe la întâlnirile sale de rugăciune, unde se citeau și fragmente din Coran. Asasinul îl acuzase pe Ghandi de "atrocități", de care acesta se făcea "vinovat", față de hinduism; Ghandi și-a dedicat viața eliberării Indiei de sub stăpânirea britanică, în special după masacrul din aprilie 1919, de la Armritsar; a intrat, în repetate rânduri, în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de drept decât cele occidentale, pot fi întâlnite mecanisme de reducere a pedepsei total diferite. Spre exemplu, în Arabia Saudită, potrivit unui decret regal din 1986, pedeapsa poate fi redusă la jumătate pentru condamnații care în timpul executării pedepsei își însușesc preceptele Coranului. În acest scop, deținutul va recita periodic un număr de versete în fața unor institutori ai penitenciarului până la epuizarea cărții (Pradel). În cele mai multe legislații contemporane, ca și în legislația penală română, pedeapsa efectiv executată se reduce și ca efect al unor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
îi. Începuturi și dezvoltare: valori fundamentale Normele și premisele ce au caracterizat credință și acțiunile în Islam au dou] surse de inspirație fundamentale. Prima este de natur] scriptural] și cuprinde mesajul dezv]luit de Dumnezeu profetului Mohamed (632), înscris în Coran. Cel de-al doilea cuprinde exemplificarea acelui mesaj, structurat în modelul de conduit] perceput de Profet, acțiunile, zicalele și normele sale, numite colectiv Sunnah. Musulmanii consider] Coranul ultima dintr-o serie de revelații acordate omenirii din partea lui Dumnezeu, iar Sunnah
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
scriptural] și cuprinde mesajul dezv]luit de Dumnezeu profetului Mohamed (632), înscris în Coran. Cel de-al doilea cuprinde exemplificarea acelui mesaj, structurat în modelul de conduit] perceput de Profet, acțiunile, zicalele și normele sale, numite colectiv Sunnah. Musulmanii consider] Coranul ultima dintr-o serie de revelații acordate omenirii din partea lui Dumnezeu, iar Sunnah drept proiecția istoric] a unei existente umane inspirate și ghidate de divinitate, individualizat] în persoana profetului Mohamed, considerat și ultimul din seria mesagerilor lui Dumnezeu. Regretatul Fazlu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
omenirii voința să, o îndeamn] s] foloseasc] rațiunea în dezlegarea revelației. O pare a acestei investigații raționale i-a determinat pe musulmani s] elaboreze reguli pentru un comportament etic și principii care s] constituie baza acestora. Pe parcursul timpului, relația dintre Coran și viața Profetului, considerat] un model de comportament, va fi, la rândul s]u, elaborat] pentru a extinde cadrul în care valorile și obligațiile puteau fi identificate. Procesul de determinare și elaborare, totuși, a presupus aplicarea raționamentului uman, iar aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a presupus aplicarea raționamentului uman, iar aceast] interacțiune permanent] între rațiune și revelație, potențialul celei dintâi și limitele celei de-a doua, a fost cea care a oferit baza pentru formalizarea expresiilor gândirii etice în Islam. Într-unul dintre capitolele Coranului, intitulat Criteriul (Furquan: Sura 25), revelația - pentru întreaga omenire - devine punctul de referinț] în distingerea binelui de r]u. În același capitol, sunt citate exemple din profeții biblici și rolul de mediatori pe care il dețineau între cuvântului lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sale divine de „a numi lucruri”, s] conceap] cunoașterea capabil] a fi descris] lingvistic și, deci, codificat], o aptitudine inaccesibil] îngerilor, v]zuți drept ființe unidimensionale. Aceast] capacitate creativ] implic], totuși, obligația de a nu dep]și limitele impuse. În Coran, Satana întruchipeaz] excesul, având în vedere faptul c] respect] porunca lui Dumnezeu de a-l sl]vi și a se închină în fața lui Adam. În timp, nici Adam nu reușește s] respecte limitele impuse și își pierde statulul onorabil, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din b]rbat și femeie și te-am organizat în grupuri diferite pentru a ajunge s] v] cunoașteți - cei mai nobili dintre voi, în ochii lui Dumnezeu, sunt cei care posed] taqwa. (49,11-13) Mai exact, adresându-se primilor musulmani, Coranul se refer] la aceștia că la „o comunitate a c]îi de mijloc care este martor] în fața umanit]ții, așa cum Mesagerul (adic] Mohamed) este un martor pentru voi” (2,132). Ummah sau comunitatea musulman] este v]zut drept instrumentul cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru voi” (2,132). Ummah sau comunitatea musulman] este v]zut drept instrumentul cu ajutorul c]ruia idealurile și poruncile coranice sunt traduse la nivel social. Indivizii devin împuterniciții prin care se îndeplinește în viață personal] o viziune moral] și spiritual]. Coranul afirm] dimensiunea dubl] a vieții umane și sociale - materiale și spirituale -, dar aceste aspecte nu sunt v]zute în termeni conflictuali, țelurile spirituale nu ar trebui s] predomine într-un mod în care aspectele materiale ale vietii s] fie subapreciate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
afirm] dimensiunea dubl] a vieții umane și sociale - materiale și spirituale -, dar aceste aspecte nu sunt v]zute în termeni conflictuali, țelurile spirituale nu ar trebui s] predomine într-un mod în care aspectele materiale ale vietii s] fie subapreciate. Coranul, recunoscând complementaritatea celor dou], susține relevanță conduitei și a aspirațiilor umane, ca acte de credinț] în contextul uman, social și cultural. În acest sens, poate fi cel mai bine înțeleas] ideea c] islamismul cuprinde un mod de viat] total. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a aspirațiilor umane, ca acte de credinț] în contextul uman, social și cultural. În acest sens, poate fi cel mai bine înțeleas] ideea c] islamismul cuprinde un mod de viat] total. Acest aspect se poate exemplifică prin accentul pus de Coran pe etică corect]rii nedrept]ților existente în viață economic] și social]. De exemplu, indivizii sunt încurajați s] își cheltuie averea și efortul pe: 1) familie și rude; 2) orfani; 3) s]răci; 4) vagabonzi; 5) nevoiași; 6) eliberarea sclavilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
5) nevoiași; 6) eliberarea sclavilor. Astfel de acțiuni sunt cele care definesc responsabilitatea unui musulman de a dobândi o conștiinț] social] și de a împ]rți resursele individuale și comune cu cei mai puțin privilegiați. Aceste obligații sunt incluse în Coran în datoria de zakat, un termen care are semnific] „d]ruirea”, „virtutea”, „creșterea” și „purificarea”. Pe parcursul timpului, acesta a devenit un act obligatoriu, asimilat în cadrul pilonilor ritualici ai credinței, care includ rug]ciunea, postul și pelerinajul. Coranul a c]utat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt incluse în Coran în datoria de zakat, un termen care are semnific] „d]ruirea”, „virtutea”, „creșterea” și „purificarea”. Pe parcursul timpului, acesta a devenit un act obligatoriu, asimilat în cadrul pilonilor ritualici ai credinței, care includ rug]ciunea, postul și pelerinajul. Coranul a c]utat s] aboleasc] practicile c]m]ț]rești din cadrul comunit]ții mercantile din Mecca și Medina, stigmatizând-le, deoarece acestea reflectau lipsa unei etici a muncii și exploatarea nedreapt] a celor nevoiași. La nivel social, accentul pus de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a c]utat s] aboleasc] practicile c]m]ț]rești din cadrul comunit]ții mercantile din Mecca și Medina, stigmatizând-le, deoarece acestea reflectau lipsa unei etici a muncii și exploatarea nedreapt] a celor nevoiași. La nivel social, accentul pus de Coran asupra familiei include și o preocupare pentru îmbun]ț]țirea statutului femeii, prin abolirea practicilor preislamice, cum ar fi pruncuciderea fetelor, și acordarea de noi drepturi acestora. Printre acestea, putem aminti dreptul de a deține propriet]ți, de a moșteni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]