2,935 matches
-
dar nici rememorată cu nostalgie, pentru că amintirea ei îl va face pe erou să se simtă din nou trecut de fiori reci, să se cutremure din tot trupul. Nimic memorabil, doar terifiant. Spațiul hanului lui Slavici e însemnat de prezența corbilor sau a ciorilor și pângărit de turme de porci. Fiecare dintre aceste animale trimite la ideea de descompunere, moarte și degradare. În mentalitatea poporului, e considerat semn rău dacă auzi un croncănit de cioară sau de corb. În același timp
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
însemnat de prezența corbilor sau a ciorilor și pângărit de turme de porci. Fiecare dintre aceste animale trimite la ideea de descompunere, moarte și degradare. În mentalitatea poporului, e considerat semn rău dacă auzi un croncănit de cioară sau de corb. În același timp, oamenii se feresc de ei, asociindu-i adesea fie cu ghinionul, fie cu ochii diavolului. Porcul e simbolul voracității, a tuturor tendințelor obscure, al desfrâului, al egoismului. În porci s-au ascuns, știm din Biblie, diavolii izgoniți
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și Slavici, e un cititor al scrierilor lui Darwin, Haeckel și mai ales ale lui Schopenhauer și Confucius. Dincolo de aceste similitudini nu putem să nu observăm, din nou, că alegerea numelui are o justificare etimologică. Bărbatul are toate trăsăturile "unui corb". Aspectul fizic e dominat de negrul sprâncenelor, al ochilor și al dinților. Locuiește singur într-o căsoaie dosnică, îndepărtată de sat, la marginea pădurii, tencuită cu var negru și întunecată din cauza ferestrelor puține, mici și toate cu zăbrele groase. Inteligența
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
îi erau oblici, dar de-o minunată tăietură, buzele cam pline, dar frumos arcuite, lăsând să se vadă dinții mai albi ca migdalele curățate. Părul ei, cam gros poate la fir, era de-un negru bătând în albăstrui, ca pana corbului, lung și lucios. Ca să nu vă obosesc cu o descriere prea palidă, am să vă spun numai că fiecărui cusur îi răspundea o calitate, care se vedea poate și mai mai mult prin contrast. Era de o frumusețe stranie și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ani (ai pontificatului lui Inocențiu al III-lea), au fost întemeiate două ordine, unul al fraților minori și celălalt al fraților predicatori. Abatele Ioachim profețise despre ele, interpretând multe figuri importante atât din Vechiul, cât și din Noul Testament: acelea ale corbului și porumbelului, fiindcă unul este negru în totalitate, iar celălalt multicolor; a celor doi îngeri trimiși pe pământ pentru a distruge Sodoma; a lui Esau și Iacob, Manase și Efraim, Moise și Aron, Caleb și Iosia, a celor două iscoade
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
acolo unde vorbește despre Esau și Iacob, a subliniat că ordinul prefigurat în Esau a mers la fiicele lui Heth, adică la științele lumești, așa cum sunt Aristotel și ceilalți filozofi. Iar acesta este tocmai Ordinul Fraților Predicatori, prefigurat prin imaginea corbului, negru nu atât datorită păcatului, cât hainei pe care o poartă. Dar Iacob, om simplu, locuia în corturi (Gen 25,27). Acesta a fost Ordinul Fraților Minori care la început, imediat ce a apărut pe lume, s-a consacrat rugăciunii și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
595 și 601) cu privire la (presupusa) etimologie cognomina Messal(l)a și Corvinus, primul obținut de la M. Valerius Maximus, pentru că l-a eliberat pe Messana (Messina) din asediu, al doilea obținut, se presupune, de la același, pentru că a fost ajutat de un corb legendar, în duelul împotriva unui cocoș gigant pe care l-a doborât. Numele de Messalla (și Corvinus), alături de alte nume foarte celebre pe care Ovidiu le trece în revistă în acel loc printre care cel al lui Augustus, al marelui
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
iar al doilea, celebra bătălie de la Crémera, unde a avut loc, prin uneltirile dușmanilor, masacrul celor 306 de membri ai familiei Fabia. I. După ce a subliniat că "printr-un lucru sunt unii faimoși: le-a dat numele / colierul smuls sau corbul care i-a salvat. / O mare (Magne) Pompeius, numele tău este măsura faptelor tale..." adaugă: "Depășește toate celelalte titluri numele de Fabia; și Maximus i s-a spus casei pentru meritele sale". Nec gradus est ultra Fabios cognominis ullus: Illa
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
oratoric variat, cu acuzatori și martori ai apărării, ca la veritabilele procese judiciare. Cea mai autorizată "voce" aparține lui Alexis Diomo "brun și delicat odinioară ca un tânăr cocon fanariot din stampe, cu nasul arcuit, cu părul negru ca pana corbului", cu obrazul brăzdat acum și părul căzându-i în bucle peste o ureche "sfârticată într-un duel", cu "dinții lungi și rari, pe care și-i dezvelea la supărare printr-o tremurare nervoasă a colțurilor gurii". Portretul trădează, nu-i
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
și de tip genial (Im. Kant), ce-și justifică ființarea prin propriile ei reguli. Formele sensibile se bucură de prestigiul unicității: viziunea sofianică transpusă în metafore paradisiace; modelul ideal de frumusețe al păstorului realizat prin imagini „imposibile” („Perișorul lui, peana corbului,/Mustăcioara lui, spicul grîului”); alegoria moartea-nuntă, constituită dintr-o formă poetică „răsturnată”; eroismul gîndirii, adică „seninătatea abstractă” în fața morții. Ne aflăm, deci, într-un spațiu al paradoxurilor, specific doar capodoperei. Spunînd că Miorița este o epopee riscăm să recurgem la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
stuchi a năduf pe locul știut, chisând preocupat noroiul acela cu vârful toiagului. - Las-că și cu guvernanții ăștia. De fiecare dată când sunt aleși, imediat după alegere, primul lucru care-l fac este acela că-și măresc lor lefurile. Halal, corb la corb nu-și scoate ochii. - Cică, începu altul, la începutul lumii, Dumnezeu, pupa-i-aș mânuța ceea sfântă, a adunat câte un reprezentant al tuturor popoarelor, ca să dea fiecăruia câte ceva. Și a venit și rândul spaniolului. Acesta îi spuse
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
năduf pe locul știut, chisând preocupat noroiul acela cu vârful toiagului. - Las-că și cu guvernanții ăștia. De fiecare dată când sunt aleși, imediat după alegere, primul lucru care-l fac este acela că-și măresc lor lefurile. Halal, corb la corb nu-și scoate ochii. - Cică, începu altul, la începutul lumii, Dumnezeu, pupa-i-aș mânuța ceea sfântă, a adunat câte un reprezentant al tuturor popoarelor, ca să dea fiecăruia câte ceva. Și a venit și rândul spaniolului. Acesta îi spuse Atotputernicului: "Doamne
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
deal era jalnică. Tătarii, ducând cu ei pe toți cei căzuți prinși, în frunte cu marchizul Doria și cu Heissler, se retrăseseră și, pe câmpul dintre Tohani și Zărnești, zăceau morții de-a valma. Trupurile erau calde când stolurile de corbi au început să se abată. Vulturi leneși de munte, obișnuiți să vâneze puii de căprioară, fuseseră atrași de mirosul sângelui. Atunci am pus de au desprins de trup capul Bălăceanului și l-am adus de l-au țintuit în poarta
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-și mâinile reci ca ghiața în mânecile caftanului, se îndreptă spre fereastra prin care albul iernii bătut de soare intra strălucitor în odaia întunecată de firidele pline cu cărți în spatele grilajelor înflorate de fier forjat. Rămase pe gânduri, urmărind zborul corbilor prin grădina pustiită de ger. O să se schimbe vremea, cu tot seninul la noapte o să înceapă să ningă. Mâine în zori trebuie să plec. Dumnezeule, câtă ură! De unde s-a putut aduna în sufletul lui neica Dinu atâta zavistie și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Târgșor, Slatina și Glavacioc, Brâncoveni și Snagov, Gherghița și Văleni, Buzău și Potlogi, spre Bascoavele și Arnota lui Matei Vodă, spre Grăjdana și Filipești, Polovraci și Govora, spre Râmnic și Dealu, Mitrofani și Mamul, Sadova și Cotmeana, Gura Motrului și Corbii Mari, Doicești și Aninoasa. Or să ajungă oare călărașii la timp la Stambul, la ctitoria din Galata, dar la Ismail? Or să ajungă pân’ s-o coboare în pământ pe doamna Stanca? Bat clopotele într-o dungă de două zile
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
bucată. S-au așezat în jilțuri și, în timp ce preotul vorbea, ei mâncau mestecând îndelung miezul alb și moale cu miros de anason. Au vorbit de toate. — Grâul e bun, verde ca o mătase. De Paște n-or să se vadă corbii din lan... Semn bun, de belșug, măria ta. Eh, dacă n-ar fi spaima asta că dau turcii, multe s-ar face. — Cuvioase, cum de nu-i liturghie la Mitropolie, că n-am auzit clopotele... — Poruncă, măria ta, poruncă de la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
neajuns și e un lucru atât de comun, încât nimeni nu se mai îngrijorează din pricina asta. Dacă serviciul municipal de drumuri lipsește, există din fericire metode de salubrizare mai economice. Noaptea și dimineața, bande de câini fără stăpân, legiuni de corbi și de ciori îndepărtează resturile organice și purifică aerul. Acest ajutor providențial împotriva epidemiei e cu atât mai prețios cu cât măcelarii își fac meseria în piața publică. Or, cum orașul e enorm, s-ar forma focare de infecție pe
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
spună: Mare e Dumnezeu; și, în lenea sa neputincioasă, așteaptă ajutorul divin; activitatea occidentală pune în practică un alt precept: Ajută-te și cerul te va ajuta; asta îi face bine. Aici, cerul ajută în mod evident populația; legiuni de corbi sunt trimiși pentru a servi drept auxiliari poliției municipale; aceste utile carnivore nu pot să înghită totul de când ingrata poliție a suprimat câinii vagabonzi, alte ajutoare nu mai puțin eficace. La muncă, deci, bucureșteni, nu aveți decât să ajutați cerul
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
elevului de a reuși, de a surprinde similitudinea literar - științifică devine elementul de existență momentană și nu numai; astfel, a)vulpea - șireată, lacomă, prefăcută, trăsături ce fac deliciul unor lecturi ca: Ursul păcălit de vulpe, de Ion Creangă; Vulpea și corbul, de La Fontaine; Ghicitori, de Otilia Cazimir; Vulpea și cocorul ( poveste populară); b)lupul - hapsân, lacom, fioros, va avea de înfruntat consecințele din lecturi ca : Scufița Roșie , de Ch. Perault; Capra cu trei iezi, de Ion Creangă; Cântec , de G. Coșbuc
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
cu diamant. Îl chemă pe Daniel. -Care-ți este dorința-întrebă el binevoitor. -Forțele răului conduse de Ariel, ne-au cotropit. Ajută-mă să-le înving. Daniel roti bagheta de diamant deasupra sipetului. Atunci forțele răului care atacau cetatea fură transformate în corbi negri. Daniel rosti vorbele magice. Din sipet au ieșit mii de vulturi mari care s-au repezit asupra corbilor, exterminându-i. De atunci nimic și nimeni nu a mai tulburat pacea și liniștea țării. Robert și Roberta trăiau fericiți în
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Ajută-mă să-le înving. Daniel roti bagheta de diamant deasupra sipetului. Atunci forțele răului care atacau cetatea fură transformate în corbi negri. Daniel rosti vorbele magice. Din sipet au ieșit mii de vulturi mari care s-au repezit asupra corbilor, exterminându-i. De atunci nimic și nimeni nu a mai tulburat pacea și liniștea țării. Robert și Roberta trăiau fericiți în ducatul lor. În una din zile își aminti de Daniel, plecând în grabă spre cetate să-i mulțumească și
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
se prăbușește. Și încă aici exista ideea că un gol istoric îl cuprinde și se simte ca pe vremea locuințelor lacustre ale strămoșilor noștri, dar alteori nu descrie decât un peisaj dezolant și cerul plumburiu, pe care îl străbate un corb diametral. - Ba nu, zic, și acolo apare un sentiment, care e de fapt o idee, că natura ne apasă cu elementele ei: Chemări de dispariție mă sorb. - Da, dar nu e o idee prea originală. Domină descripția peisajului, învăluit în
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
ca și cum ne cunoșteam de când lumea. Simțeam că plutesc în derivă, pe o mare de apă fără margini. Nu vedeam decât cerul care își schimbă culoarea de la albastru la gri. Ploua torențial peste mine; aceeași ploaie rece, blestemată. Deasupra mea câțiva corbi flămânzi planau; ar fi dorit să mă înghită cu totul dorindu-mi carnea dulce, dar au simțit că sunt vie. Și, în această derivă, moartea era foarte dezorientată. Alerga cu o vioară sub braț; zicea că merge la nunta mea
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
Au înflorit suspinele în luna mai odată cu salcâmii, curând, o să mă ascund în lacrimile florilor de tei. În urmă vor rămâne: un pas de-al tău ceascunde zborul neîmplinit în doi și-un murmur de mireasă nenuntit, în ciocul unui corb ce-l poate scrijeli pe țărmul unui dor, la marginea pădurii... O ultimă dorință aș avea: o dimineață în care tăcerea să fure roua de pe flori, picioarele să-i simtă mângâierea, singuratatea să fugă în cele patru puncte cardinale, alungată
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
zâmbetul supărător, ce-i descoperea dinții gălbui, cu o gaură neagră în gingia de jos, și iar auzi glasul enervat, care încerca să fie lingușitor: ― Cele două santinele pe care le-ați văzut stau numai ziua, ca să nu-i ciugulească corbii, pentru că pe aici sunt mulți corbi, foarte mulți... Noaptea le retragem, firește... noaptea nu umblă corbii. Întâi fusese ordonat să atârne numai trei zile, dar pe urmă excelența, având în vedere înmulțirea cazurilor criminale, a hotărât să rămâie acolo spânzurații
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]