11,446 matches
-
Corelațiile între testele de creativitate au fost de la 0,153 între fabule și formele ascunse până la 0,488 între problemele fictive și asociațiile de cuvinte. Media corelațiilor între IQ și testele de creativitate a fost 0,26. Cea mai slabă corelație a apărut între IQ și fabule, 0,12 la fete și 0,13 la băieți; cea mai mare a fost 0,39 între IQ și problemele fictive, la fete, și 0,38 între IQ și asociațiile de cuvinte, la băieți
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fete, și 0,38 între IQ și asociațiile de cuvinte, la băieți. Trebuie să subliniem faptul că media IQ-ului în acea școală era 132, dincolo de zona în care se așteaptă o relație strânsă între IQ și creativitate. Astfel, aceste corelații vin în sprijinul poziției critice a lui Burt (1962/1970), care afirmă că testele de creativitate ar putea face parte din bateriile obișnuite de teste pentru factorul general de inteligență. McNemar (1964) a estimat corelația dintre rezultatele cumulate ale testelor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
IQ și creativitate. Astfel, aceste corelații vin în sprijinul poziției critice a lui Burt (1962/1970), care afirmă că testele de creativitate ar putea face parte din bateriile obișnuite de teste pentru factorul general de inteligență. McNemar (1964) a estimat corelația dintre rezultatele cumulate ale testelor de creativitate și IQ, pe care Getzels și Jackson nu au dat-o, la valoarea 0,40. McNemar a spus că această valoare de 0,40 este foarte scăzută, din cauza erorilor de evaluare uzuale, gamei
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de 0,40 este foarte scăzută, din cauza erorilor de evaluare uzuale, gamei restrânse a IQ-ului (o medie de 132) și a faptului că pentru IQ a fost folosită o combinație de teste Stanford-Binet, Henmon-Nelson și Wechsler. O valoare a corelației în care s-au luat în considerare acești factori diminuanți ar sprijini și mai mult ideea formulată și de Burt, și de McNemar că testele de creativitate folosite aici se aseamănă mult cu testele de inteligență. Grupul cu un nivel
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
150), în mod surprinzător, rezultatele școlare ale celor două grupuri erau în aceeași măsură superioare celor obținute de elevii școlii, în general. McNemar (1964), într-o critică tăioasă, a afirmat că, dacă autorii și-ar fi dat osteneala să prezinte corelațiile dintre IQ, creativitate și rezultatele școlare ale întregului grup, ar fi reieșit că „talentul creativ nu este la fel de important ca IQ-ul pentru rezultatele școlare - adică tocmai opusul poziției lor” (p. 879). Getzels și Jackson (1962) au constatat că elevii
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
folosit zece teste de inteligență generale, care includeau subteste din WISC, SCAT (School and College Ability Tests - teste de capacitate pentru școli și universități) și STEP (Sequential Tests of Educational Progress - teste succesive pentru progresele la învățătură). Ei au găsit corelații de 0,41 între testele de creativitate, 0,51 între testele de inteligență și 0,09 între testele de creativitate și cele de inteligență. Wallach și Kogan (1965, 1972) au împărțit subiecții în patru grupe, pe baza rezultatelor la diferitele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de validitate previzional pe termen lung, făcut pe 236 de elevi de liceu cărora li s-au aplicat în 1959 Testele Torrance de Gândire Creativă (TTCT) și care au fost testați din nou în 1971, Torrance (1975) a descoperit o corelație a criteriilor de 0,51 între rezultatele cumulate ale bateriei testelor de creativitate și rezultatele creative ulterioare. Pentru elaborarea TTCT, Torrance (1975) a făcut experimente cu diferite limite de timp sau cu timp nelimitat, precum și cu diferite instrucțiuni, și a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
constatat că în nici una dintre cele câteva mii de testări cu TTCT nu s-a manifestat stresul datorat situației de testare, pe care Wallach și Kogan (1965) au încercat să-l elimine folosind teste de tipul jocurilor. Rezumând 388 de corelații din mai multe studii prezentate oral și publicate, Torrance (1975) a observat că „toate informațiile păreau să pledeze pentru concluzia că aceste două variabile [inteligența și creativitatea] sunt legate doar în mică măsură” (1975, p. 287). „Valoarea medie a celor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
p. 287). „Valoarea medie a celor 114 coeficienți de corelare la testele care vizau formele a fost 0,06; pentru cele 88 de corelări la testele care vizau cuvintele media a fost de 0,21; iar pentru cele 178 de corelații la testele de cuvinte și la cele de forme, cumulate, media a fost de 0,20.” (Torrance, 1975, p. 287) El a subliniat concluzia că, „indiferent ce test de IQ alegem, ar fi excluși 70% dintre cei mai creativi copii
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
unor oameni de știință celebri, Roe (1952) a tras concluzia că nivelul rezultatelor într-un anumit domeniu depinde mai puțin de aptitudinile cuiva, fiind „în funcție de ardoarea cu care muncește” (p. 170). Totuși, în prezent dovezile se bazează mai ales pe corelații, ceea ce înseamnă că este greu de evaluat înlănțuirea cauzelor. Este posibil, de exemplu, ca persoanele cu talent creativ sau de alt fel să aibă o motivație mai mare pentru exersarea deliberată decât cele lipsite de talent. Cu toate acestea, concepția
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mai intens studiate sunt gândirea divergentă (Guilford, 1967) și orientarea către descoperiri (Getzels și Csikszentmihalyi, 1976). Gândirea divergentă - descrisă, în general, prin fluență, flexibilitate și originalitatea operațiunilor mentale - este măsurată, de obicei, cu ajutorul testelor psihologice aplicate copiilor; aceste teste arată corelații slabe cu formele de măsurare a creativității aplicate copiilor, cum ar fi originalitatea poveștilor spuse sau a desenelor executate (Runco, 1991). Nu se știe dacă aceste teste au vreo legătură cu creativitatea în situațiile „reale” ca adult, cu toate că s-au
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ipoteze Își găseau o anumită susținere În unele comunități științifice din străinătate, În timp ce cercetătorii Încă mai dezbăteau fundamentele științifice ale unor astfel de afirmații. Deși menționau aceste dispute, eugeniștii au ales cu ușurință să accepte teoriile care susțineau existența unei corelații puternice Între intensitatea aglutinării sângelui și apartenența etnică datorită stabilității de lungă durată a acestei caracteristici În procesul de evoluție și adaptare. Intensitatea aglutinării sângelui părea să reprezinte esența autentică, fundamentală, a identității comunitare, În timp ce alte caracteristici, precum măsurătorile antropometrice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
bărbații și că, de fapt, femeile cu o inteligență excepțională erau anormale biologic. „Anormalitatea” lor era, de obicei, legată de decizia de a rămâne necăsătorite sau de a nu avea copii 31. Nu exista nici o dovadă empirică a existenței unei corelații genetice Între caracteristicile sexuale și inteligență. Cu toate acestea, raționamentul care lega indisolubil identitatea de gen de sexul persoanei și de capacități intelectuale și abilități specifice, transmise ereditar, a fost larg acceptat ca justificare pentru impunerea unei polarizări a socializării
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Formarea prin intermediul marilor școli Oricare ar fi aprecierile la adresa acestei modalități de selecție a elitelor, formația asigurată de École Polytechnique și de École Nationale d’Administration, judecată în termeni de carieră constituie un succes incontestabil. S-a remarcat o „impresionantă corelație” între „carierele reușite” la nivelurile superioare în domeniile administrativ, politic și economic și „rezultatele școlare”. Performanța școlară „apreciată prin locul în clasament la absolvirea acestor școli” constituie un excelent „predictor al reușitei profesionale” (ibidem, p. 49). Este cazul să ne
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
datorită funcțiilor lor adaptative din perioada de opresiune. În schimb, organizațiile formale sunt atractive doar pentru cei ale căror rețele au fost destructurate de forțele pieței. Studiul Băncii Mondiale privind excluziunea socială din România (Amelina, Chiribucă și Knack, 2003) susține corelația dintre tipurile de rețele și formele participării sociale. Studiul a identificat o categorie a indiferenților din punctul de vedere al participării în rețele informale: indivizii au niveluri mari ale încrederii generalizate, dar scăzute ale celei specifice, participă puțin în rețele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
bărbaților adulți (45-55 de ani), ocupați, cu studii medii, din orașele mari. Contactarea frecventă a oficialilor este un rol pe care și-l asumă cu precădere elita masculină educată din mediul rural. Impactul participării asupra dezvoltării devine clar la analiza corelațiilor dintre participare și indicatori de la nivelul comunității. Aceeași autori constată că gospodăriile sărace din comunitățile în care activismul civic este mai intens primesc mai mult ajutor pentru venitul minim garantat, ceea ce ar putea fi explicat prin faptul că activismul civic
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
managementul corporațiilor consideră necesară responsabilitatea socială pare a fi convingerea că acest tip de comportament le poate aduce beneficii economice, marcate în special de creșterea vânzărilor acolo unde este cazul. În acest sens, sunt utile și necesare studiile care prezintă corelația dintre alegerile consumatorilor și comportamentul responsabil al companiilor. Responsabilitatea este esențială în activitatea unei corporații atât pentru menținerea succesului economic, câștigarea și menținerea reputației și prestigiului, precum și pentru obținerea încrederii celor care lucrează, trăiesc sau își desfășoară activitatea în jurul său
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
îmbunătățirea calității vieții la nivel global. Consiliul Europei a decis, în cadrul Conferinței de la Nisa, din decembrie 2000, ca până în 2001 toate statele membre, dar nu numai, să realizeze strategii antisărăcie și de promovare a incluziunii sociale. Remarcăm, în acest context, corelațiile care se stabilesc între cele două procese: cel al sărăcirii și cel al excluziunii sociale, care impun abordări comune de eradicare. Sărăcia în România Analiza s. în România a conturat concepte distincte. Astfel, distincția între s. absolută, dar și a s
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
reprezintă o stare rezultată în urma distribuției și redistribuției bogăției produse la un moment dat (Zamfir, 2000, p. 31). Întâlnim, în acest caz, o evaluare a s. corelată cu nivelul de dezvoltare economică și, implicit, cu distribuția corespunzătoare de resurse ale bunăstării. Corelația este una directă și simplă: dacă o economie este prosperă, atunci distribuția de resurse va fi echitabilă, menită să asigure standardul dorit de colectivitate pentru membrii ei, diminuând sau eliminând s.. În situația opusă, resursele sunt insuficiente, iar nivelul de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dimensiunii statistice a corelării dintre democrație și absența (inițierii) războiului („Sunt democrațiile mai puțin predispuse inițierii războiului?”), mult mai interesantă - deși mai puțin încununată de succes - este calea analizei critice a factorilor sau condițiilor ce (ar) conduc(e) la această corelație („De ce sau prin ce pocese natura regimului politic intern conduce la pace sau război?”). Teorii incipiente și precursori Ideea democrației ca izvor al păcii mondiale a apărut relativ târziu în gândirea politică (occidentală). Cu totul remarcabil este faptul că autorii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
democrațiilor în special în rândurile internaționaliștilor liberali din tradiția kantiană. Ipoteza pacifismului democratic avea însă să revină pe agenda științelor sociale odată cu răspândirea treptată a democrației liberale după al doilea război mondial, și mai ales odată cu încetarea „războiului rece”, când corelația dintre existența regimurilor democratice și formarea unei păci separate a atras atenția teoreticienilor relațiilor internaționale. Teorii contemporane Doi dintre cei mai reprezentativi susținători contemporani ai păcii democratice vor face obiectul unei treceri în revistă mai detaliate, subliniind însă diversitatea discursurilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
plan de acțiune sunt și ele contestate (Rosato, 2005, pp. 594-599). Principala critică adresată pacifismului democratic se referă însă la eșecul liberalilor de a identifica o relație cauzală suficient de dezvoltată din punct de vedere conceptual: dincolo de veridicitatea corespondenței, aparenta corelație dintre democrație și pace nu se constituie într-o demonstrație persuasivă a existenței unei caracteristici inerente regimurilor democratice, trăsătură ce ar diminua apetitul pentru război. Astfel, compus dintr-o serie de relații cauzale, pacifismul democratic nu este numai departe de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
globalizarea admite ca sinonimi termenii globalism, compresie spațială, universalizare, omogenitate, în timp ce localizarea semnifică prin opoziție naționalism/regionalism, distensie spațială, separatism, eterogenitate. Relația de asociere dintre aceste două procese opuse este intepretată diferit de la un autor la altul, unii considerând-o corelație (legătură cauzală) în tiparul dialectic acțiune-reacțiune în care globalizarea generează în mod direct localizare ca proces opus, iar alții covarianță (fără legătură cauzală), în sensul de complementaritate și ocurență simultană a celor două procese, dar în contexte spațiale diferite. Certe
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
lucra în domeniul asistenței sociale, cu diferite sarcini: 1. Învățarea abilităților necesare cursanților într-un context care să le permită cunoașterea, analiza, monitorizarea și sprijinirea operatorilor pentru pace și cooperarea în practică. 2. Acționarea de pe poziția de consultanți juniori în corelație cu ONG-uri și alte organisme publice și private românești în următoarele arii de peacekeeping: tutela copiilor, protecția socială a femeilor, vârstnicilor, a persoanelor cu dizabilități, prevenirea și combaterea marginalizării sociale, protecția civilă, lupta contra sărăciei, protecția refugiaților, promovarea interculturalității
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
specialist în serviciile umane nu exclude preocupările pentru control, pentru autoreflecție și pentru tot ce ține de supervizare. Însă evoluția asistenței sociale s-a produs în condiții care au determinat necesitatea elaborării și dezvoltării unui sistem de supervizare. Există o corelație între procesul de recrutare, selecție și formare profesională, pe de o parte, și tipul de sistem de supervizare stabilit în cadrul unei profesii, pe de altă parte. Dacă procesul de selecție este deliberat și dacă programul de trainnig este prelungit, nevoia
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]