KorAP: Find »[drukola/base=corporație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...59 60 61 ...205 >

5,110 matches

Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429

principal apare ca urmare a tendinței de separare a managementului ce exercită funcția de control de deținătorii intereselor financiare constitutive. În termeni generali, concepția conform căreia managerii, mai degrabă decât deținătorii capitalului (și implicit ai resurselor financiare), ajung să domine corporațiile moderne a fost desemnată drept „managerialism”. Chiar dacă proprietatea legală a organizației aparține acționarilor sau fondatorilor ale căror interese legitime sunt asumate la nivel organizațional, forța acțională a actorului colectiv astfel constituit și, ca urmare, controlul acțiunilor acestuia, aparține managerilor și

Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
fost desemnată drept „managerialism”. Chiar dacă proprietatea legală a organizației aparține acționarilor sau fondatorilor ale căror interese legitime sunt asumate la nivel organizațional, forța acțională a actorului colectiv astfel constituit și, ca urmare, controlul acțiunilor acestuia, aparține managerilor și angajaților. În corporațiile moderne, decizia În privința utilizării resurselor aparține echipei manageriale și mai puțin proprietarilor. În dreptul comercial se operează distincția Între dreptul de proprietate, dreptul de administrare și dreptul de dispunere asupra patrimoniului unei societăți comerciale. Deținătorii drepturilor de proprietate nu sunt neapărat

Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
John Commons, curentul managerialist a fost conturat cu precădere În lucrarea deosebit de influentă a lui Adolf Berle și Gardiner Means, The Modern Corporation and Private Property (1932). Atât instituționalismul, cât și managerialismul au contrazis principiile economiei clasice și neoclasice În privința corporațiilor. Adam Smith de exemplu, În baza principiilor economice clasice, avertiza să nu se permită managerilor să exercite controlul și să asume responsabilitatea În locul proprietarilor companiei deoarece aceasta ar submina eficiența. Contrar, În lucrarea apărută În 1965, The Impact of the

Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
milioane la care se adăuga o cifra aproximativă de 25 milioane de investitori indirecți din fondurile de investiții și pensii. Controlul pe care aceștia Îl puteau exercita În virtutea dreptului de a dispune de propriile resurse era, firește, puternic limitat. Guvernarea corporațiilor este un proces mai degrabă politic În care au de câștigat interesele organizate pe seama celor disipate. Berle argumentează, pe bază acestor dovezi empirice, că economia capitalistă devine mai degrabă o economie managerială. Aceasta din urmă se caracterizează prin plasarea controlului

Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
o responsabilitate publică În acest sens și nu doar una față de angajatori. Economia se bazează mai puțin pe Întreprinderi private voluntare cât pe instituții (În sensul de patternuri structurate de acțiune) de gestionare profesională, rațională, standardizată, a resurselor. Comportamentul marilor corporații este fundamental diferit de cel al micilor Întreprinderi private În mai multe privințe. În primul rând, În ceea ce privește competiția, marile corporații funcționează mai degrabă Într-un mediu puternic reglementat și cu puțini competitori În care prețul este o decizie administrativă și

Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
voluntare cât pe instituții (În sensul de patternuri structurate de acțiune) de gestionare profesională, rațională, standardizată, a resurselor. Comportamentul marilor corporații este fundamental diferit de cel al micilor Întreprinderi private În mai multe privințe. În primul rând, În ceea ce privește competiția, marile corporații funcționează mai degrabă Într-un mediu puternic reglementat și cu puțini competitori În care prețul este o decizie administrativă și nu este rezultatul competiției. În al doilea rând, În privința maximizării profitului, marile corporații operează cu un orizont temporal mult mai

Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
privințe. În primul rând, În ceea ce privește competiția, marile corporații funcționează mai degrabă Într-un mediu puternic reglementat și cu puțini competitori În care prețul este o decizie administrativă și nu este rezultatul competiției. În al doilea rând, În privința maximizării profitului, marile corporații operează cu un orizont temporal mult mai vast ceea ce face ca deciziile luate să privească consolidarea poziției pe piață, câștigarea reputației și mai puțin maximizarea pe termen scurt sau mediu a profitului. Considerarea intereselor legitime ale altor constituenți (salariați, comunitate

Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
agenții unor principali eterogeni și nu doar ai acțonarilor. În lumina argumentelor de mai sus, funcția socială a acționarilor - de furnizori de capital și agenți de dezvoltare - scade. Începutul secolului al XXI-lea aduce cu sine Însă importante crize ale corporațiilor gigant care aveau o pondere importantă În economia americană (cel puțin la nivel simbolic) și a căror prăbușire a antrenat repercursiuni sociale majore. Modelul managerului puternic, profesionist a fost dur chestionat În momentul În care a devenit evident că profesionalizarea

Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
socială a conducerii. Managementul este o construcție culturală, devenind o rețetă a succesului În diverse domenii de activitate. Tendința de profesionalizare a managementului este istoric coextensivă tendinței de separare a proprietății de control, precum și celei de creștere În dimensiuni a corporațiilor moderne. A poseda anumite resurse și interese nu include și autorizarea de acțiune responsabilă În privința respectivelor resurse și interese. Capacitatea de acțiune este dobândită prin educație și Încredințată actorilor care au acreditările necesare. Tendința de separare a proprietății de control

Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
ca instituție socială a societăților moderne, o instituție modelată cognitiv (practici, rutine), dar și valoric (responsabilitate, autonomie, individualism). Urmare a procesului de construcție instituțională, el devine actorul investit cu capacitate acțională standardizată, produsă de către sistemul educațional, acreditat să conducă „științific” corporațiile și organizațiile de tot felul. Acesta asumă rolul de agent al resurselor sociale și Îi este investită capacitatea de gestiune social responsabilă a acestora. Managerul este agentul profesional pus În slujba intereselor (individuale, comunitare sau sociale) unor principali diferiți. Organizațiile

Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
la modelele sociale acceptate. Se face astfel tranziția epistemică către teorii instituționaliste ce abordează relațiile intraorganizaționale dintr-o perspectivă socială mai cuprinzătoare Înglobând nu doar considerente de ordin economic, ci și considerente sociale, politice, normative și, mai ales, culturale. 5. Corporația modernă - „proprietate difuză” - abordare normativ instituționalistă O serie de teorii, În sens larg instituționaliste, au impus relativizarea abordărilor relațiilor intraorganizaționale și În special a relației agent - principal care devin construcții sociale, sunt instituite prin legi, proceduri sau sisteme culturale, fiind

Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
relativizarea abordărilor relațiilor intraorganizaționale și În special a relației agent - principal care devin construcții sociale, sunt instituite prin legi, proceduri sau sisteme culturale, fiind integrabile În discursul (logica) social(ă) dominant(ă). Schimbările survenite de-a lungul timpului În structura corporației pot fi mai degrabă explicate invocând considerente de legitimitate decât considerente ce țin de eficiență economică. O anumită configurație a relațiilor intraorganizaționale se Întemeiază pe „formarea și Întreținerea unor convingeri instituționale” (Mihăilescu, 2004:54 ): raționalizarea societății Întemeiază diferențierea funcțiilor sau

Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
prin deconstruirea și reconstruirea calităților de agent și principal. Procesele de legitimare, construire și reconstruire nu sunt, totuși, independente de acțiunea intențională a actorilor. Responsabilitatea socială a organizațiilor Un exemplu de construcție culturală ce impune o concepție socială determinată asupra corporației și, la rândul său, legitimează anumite relații Între actorii constitutivi, este responsabilitatea socială a corporațiilor. Conceptul are conotații atât descriptive, cât și instrumentale, dar mai ales normative. Substanța noțiunii este de natură etică. Acest concept se impune În opinia publică

Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
nu sunt, totuși, independente de acțiunea intențională a actorilor. Responsabilitatea socială a organizațiilor Un exemplu de construcție culturală ce impune o concepție socială determinată asupra corporației și, la rândul său, legitimează anumite relații Între actorii constitutivi, este responsabilitatea socială a corporațiilor. Conceptul are conotații atât descriptive, cât și instrumentale, dar mai ales normative. Substanța noțiunii este de natură etică. Acest concept se impune În opinia publică schimbând modelul clasic de percepție a corporațiilor. Un indicator al instituționalizării acestei abstractizări Îl reprezintă

Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
relații Între actorii constitutivi, este responsabilitatea socială a corporațiilor. Conceptul are conotații atât descriptive, cât și instrumentale, dar mai ales normative. Substanța noțiunii este de natură etică. Acest concept se impune În opinia publică schimbând modelul clasic de percepție a corporațiilor. Un indicator al instituționalizării acestei abstractizări Îl reprezintă ubicuitatea folosirii sale În cursurile de management, În programele de MBA (Master of Bussiness Administration) și, În general În discursul public (inclusiv academic) actual În domeniul managementului corporațiilor. Vom prezenta, În continuare

Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
clasic de percepție a corporațiilor. Un indicator al instituționalizării acestei abstractizări Îl reprezintă ubicuitatea folosirii sale În cursurile de management, În programele de MBA (Master of Bussiness Administration) și, În general În discursul public (inclusiv academic) actual În domeniul managementului corporațiilor. Vom prezenta, În continuare, evoluția socială a noțiunii de responsabilitate socială a corporațiilor care ajunge să fundamenteze un nou tip de management și noi „constrângeri instituționale” cu privire la natura și rostul organizațiilor ( În cazul de față a corporațiilor de afaceri) și

Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
ubicuitatea folosirii sale În cursurile de management, În programele de MBA (Master of Bussiness Administration) și, În general În discursul public (inclusiv academic) actual În domeniul managementului corporațiilor. Vom prezenta, În continuare, evoluția socială a noțiunii de responsabilitate socială a corporațiilor care ajunge să fundamenteze un nou tip de management și noi „constrângeri instituționale” cu privire la natura și rostul organizațiilor ( În cazul de față a corporațiilor de afaceri) și ale subsistemelor lor de relații În cadrul sistemului social mai larg. Modelul clasic de

Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
În domeniul managementului corporațiilor. Vom prezenta, În continuare, evoluția socială a noțiunii de responsabilitate socială a corporațiilor care ajunge să fundamenteze un nou tip de management și noi „constrângeri instituționale” cu privire la natura și rostul organizațiilor ( În cazul de față a corporațiilor de afaceri) și ale subsistemelor lor de relații În cadrul sistemului social mai larg. Modelul clasic de responsabilitate a corporațiilor aparține lui A. Smith. Punctul de plecare este celebrul concept al „mâinii invizibile” care, conform lui Smith, face ca urmărirea intereselor

Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
să fundamenteze un nou tip de management și noi „constrângeri instituționale” cu privire la natura și rostul organizațiilor ( În cazul de față a corporațiilor de afaceri) și ale subsistemelor lor de relații În cadrul sistemului social mai larg. Modelul clasic de responsabilitate a corporațiilor aparține lui A. Smith. Punctul de plecare este celebrul concept al „mâinii invizibile” care, conform lui Smith, face ca urmărirea intereselor firmelor de maximizare a profitului să fie În sine un comportament responsabil care duce la eficiență socială. Responsabilitatea socială

Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
intereselor firmelor de maximizare a profitului să fie În sine un comportament responsabil care duce la eficiență socială. Responsabilitatea socială a organizațiilor era de natură strict economică. Ceva mai târziu, acestei viziuni strict economice i-a luat locul modelul legal. Corporațiile nu au doar o responsabilitate economică, ci și una legală; comportamentul organizațiilor trebuie să fie În spiritul normelor juridice ale societății. Mediul În care funcționează și la care trebuie să se adapteze organizațiile nu mai este unul pur tehnic al

Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
soluționare a conflictelor). Aceste structuri, chiar dacă nu aveau un rol funcțional, fiind „decuplate” de componenta operativă a organizației, aveau rolul de legitimare, când pun la adăpost organizația În cazul potențialelor litigii. Începând cu anii ’50, conceptul de responsabilitate socială a corporațiilor a căpătat sensuri mult extinse. Archie Carroll (2000) a formulat o definiție a conceptului de responsabilitate socială a corporațiilor identificând patru direcții de responsabilitate: economică, legală, etică și filantropică. Responsabilitatea economică este aceea de a produce bunuri și servicii cerute

Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
rolul de legitimare, când pun la adăpost organizația În cazul potențialelor litigii. Începând cu anii ’50, conceptul de responsabilitate socială a corporațiilor a căpătat sensuri mult extinse. Archie Carroll (2000) a formulat o definiție a conceptului de responsabilitate socială a corporațiilor identificând patru direcții de responsabilitate: economică, legală, etică și filantropică. Responsabilitatea economică este aceea de a produce bunuri și servicii cerute pe piață, la prețuri considerate de societate ca fiind adecvate. În al doilea rând, organizația are responsabilitatea legală de

Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
acesteia În misiuni caritabile sau activități sociale care nu sunt cerute În mod imperativ de societate nici legal și nici etic, dar sunt de dorit și contribuie la aprecierea publică a organizației. P. Drucker argumentează că expansiunea așteptărilor societății față de corporații nu este un indicator al ostilității față de lumea afacerilor, ci dimpotrivă, exprimă succesul recunoscut social al acestora. Carroll pretinde că acest concept, În patru dimensiuni, exprimă În primul rând o realitate socială: multe corporații se ghidează după aceste principii, noțiunea

Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
argumentează că expansiunea așteptărilor societății față de corporații nu este un indicator al ostilității față de lumea afacerilor, ci dimpotrivă, exprimă succesul recunoscut social al acestora. Carroll pretinde că acest concept, În patru dimensiuni, exprimă În primul rând o realitate socială: multe corporații se ghidează după aceste principii, noțiunea fiind, În acest sens, unul descriptiv. Pe de altă parte Însă, s-au făcut studii (Clarkson, 1995) care să arate caracterul instrumental al conceptului: În ce măsură responsabilitatea socială a corporațiilor asigură reușita, În termeni economici

Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
rând o realitate socială: multe corporații se ghidează după aceste principii, noțiunea fiind, În acest sens, unul descriptiv. Pe de altă parte Însă, s-au făcut studii (Clarkson, 1995) care să arate caracterul instrumental al conceptului: În ce măsură responsabilitatea socială a corporațiilor asigură reușita, În termeni economici de profit, a acestora. Această abstractizare exprimă valori și așteptări sociale, având, din acest punct de vedere, o natură normativă. Substanța responsabilității sociale a corporațiilor este dată tocmai de inserarea acesteia În cunoașterea socială (În

Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]