2,406 matches
-
tiparul neutru în -uri, care, cu mici excepții, este selectat indiferent de trăsăturile fonetice ale finalei radicalului, de condiționări stilistice sau de altă natură 31. Tiparul în -uri este general, în cazul preluărilor accidentale, așa cum indică materialul conținut în Ștefănescu, Corpus, 2002, care înregistrează limbajul informal, colocvial, al jargonului informaticii ("computereza"): pierd rooturile ălea, va adăuga un plus de hârâială [...] trackurilor voastre, să mai bag alea de ascuns logurile, uiți că bitmapurile mănâncă memorie, pe o serie de noi screenshoturi, a
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
DISCURSIVĂ A PRONUMELUI ANDRA VASILESCU Capitolul pune în evidență câteva particularități ale uzului pronominal în limba actuală, raportate la constrângerile tipologice specifice sistemului gramatical românesc. Mecanismele de semnificare, tehnicile de ancorare discursivă, efectele de sens au fost urmărite pe un corpus de limbă vorbită 1 și au fost interpretate pornind de la descrierea structurală din GALR și de la regulile normative din lucrările de cultivare a limbii apărute înainte de 19902. Această abordare permite surprinderea dinamicii limbii actuale din trei perspective: a) se urmăresc
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
câteva particularități ale "stilului cultural de a vorbi"5 al românilor. Integrarea celor trei perspective de analiză pune în evidență interacțiunile dintre specificul structural și specificul pragmatic al limbii române. Analizând, în acest cadru teoretic, uzurile pronominale actuale într-un corpus semnificativ, voi schița câteva elemente de gramatică discursivă a pronumelui românesc în limba română actuală. 1. EVOLUȚIA PRONUMELOR SPRE ANAFORICITATE/DEICTICITATE DIFUZĂ La nivelul sistemului, pronumele sunt pro-forme care funcționează ca deictice/anafore discursive, luându-și referința din contextul situațional
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
din discurs. Lucrările de cultivare a limbii încadrează multe dintre uzurile deictice printre fenomenele de oralitate și insistă asupra preciziei în desemnarea anaforică (relație clară, nonambiguă cu un antecedent/subsecvent plasat cât mai aproape de pronume; cf. Avram 1986: 176). Analiza corpusului de limbă vorbită a demonstrat însă că, adesea, în interacțiunile colocviale, pronumele personale, demonstrative, relative nu trimit cu precizie la antecedenți/subsecvenți din discurs sau la entități ușor accesibile deictic în situația de comunicare; fenomenul se întâlnește în vorbirea persoanelor
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
semantice: proximitate - distanță, respectiv identitate - diferențiere spațio-temporală și cognitivă. De aceea, accesibilitatea discursivă a demonstrativelor este condiționată de o cantitate mai mare de informație partajată situațional sau prin istoria conversațională comună a interlocutorilor. În ciuda acestor constrângeri discursive, analiza cantitativă de corpus a pus în evidență frecvența ridicată a demonstrativelor în conversație (pentru o statistică a ocurențelor demonstrativului vezi Nicula, în acest volum, p.), iar analiza calitativă pe care am realizat-o a relevat anaforicitatea/deicticitatea difuză a demonstrativului care contractează relații
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
nemarcată a uzului, iar exprimarea subiectului ca limitată la situații de emfaza și contrast discursiv. Lucrările normative atrag atenția asupra caracterului greșit, superfluu, al exprimării subiectului prin pronume în alte situații decât cele menționate anterior (Avram 1986: 327). Analiza pe corpus a pus în evidență că lexicalizarea subiectului vid participă la procese pragmatice și discursive complexe, sprijinind diverse mecanisme ale implicitului. 2.1.1. Marcarea structurii informaționale a enunțului Parametrul structural pro-drop modelează organizarea informațională a propoziției în limba română. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
la o vopsea de păr, difuzată acum câțiva ani pe posturile de televiziune, fusese tradusă Ai făcut tu ceva cu părul tău! în loc de Ți-ai făcut ceva la păr!. În afara acestor situații în care echivalarea sintactică este blocată, din analiza corpusului a reieșit frecvența scăzută a structurilor cu sintagme posesive; totodată, interpretarea enunțurilor în contextul discursiv larg a indicat, pe lângă o conceptualizare diferită a relației dintre proces/stare și actanții implicați, rolul posesivului ca suport al unor implicații contextuale: B: ă
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
loc. pron. fiecare... fiecare); focalizarea ansamblului (loc. pron. între noi/voi etc.); focalizarea relației dintre actanți (adv./loc. adv. reciproc, în parte). În ciuda diversității nuanțelor, situațiile de focalizare prin pronume/locuțiune reciproc(ă) sunt rare în limba actuală (nicio ocurență în corpus). 3.8. Emfatizarea prin pronume de întărire Prin pronumele de întărire poate fi focalizat emfatic orice actant exprimat prin substantiv (de obicei, cu trăsătura semantică [+ uman]) sau pronume personal/de politețe/reflexiv/posesiv ocupând poziția de subiect, complement sau atribut
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
asemenea forum care reunește TOATE bisericile↓ nu doar biserica ortodoxă: biserica ortodoxă↑ catolică↑ <J și așa mai departe>. am fost↑ am salutat prezența↑ am și discutat cu ă: dînșii↑ (IVLRA: 149). În contexte care presupun deferența apare și dumnealui, în corpus cu un număr egal de ocurențe cu dânsul. Este posibil ca tendința limbii să fie spre constituirea unei gradări de deferență și în cadrul persoanei a III-a: el - dânsul - dumnealui. Cel puțin în atestările întâlnite, utilizarea pronumelui dânsul/dumnealui reflectă
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
în limbă, puțin folosite înainte de 1990, probabil și din motive ideologice (dumneavoastră, dânsul/dumnealui vs domnia voastră, domnia sa/domniile lor). Atenția acordată interlocutorului în adresarea politicoasă se reflectă și în ordinea nominalelor în sintagme bazate pe coordonare. În toate înregistrările din corpus ordinea este eu cu Ana Maria (39), eu și sora mea (212); în schimb, folosirea pronumelui de politețe produce inversarea ordinii în sintagmă: dumneavoastră și eu (146). Tocite de uz, pronumele de politețe nu mai au uneori forța necesară de
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
în clasa nehotărâtelor: tot - 170; (alt)ceva - 105; mult - 59; (alt)cineva - 25; câtva - 21; fiecare - 15; orice - 14; altul - 9; puțin - 8; oricine - 3; oarecare - 3; oricare - 2; vreunul - 2; cutare - 2; careva -116. Celelalte nehotărâte nu apar în corpus 17. În ansamblu, este semnificativă frecvența ridicată a lui tot, producând o indefinire a semnificației prin totalizare, generalizare, și a seriei formate cu -va, cu grad de indefinire mai mare față de elementele din seria fie- și ori-. În ceea ce privește baza de
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
dintre pasivitate, asertivitate și agresivitate în stilul comunicativ al persoanelor tinere, educate în spiritul valorilor occidentale. Global, românii manifestă un grad relativ scăzut de asertivitate (tinzând spre pasivitate), în timp ce agresivitatea discursivă se manifestă emoțional, nonargumentativ (Șerbănescu 2007:165). Analiza de corpus a pus în evidență constituirea în română a unor strategii discursive de gradare a asertivității în care sunt implicate și pronumele. 6.1. Pasivitatea comunicativă Când optează pentru a nu-și asuma explicit aserțiunile, evitând marcarea lor ca puncte de
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
Alte tipuri de întrebări (retorice, legătură discursivă, ecou, fatice, ritualice etc.20) 66 7 3 1 - Valoare exclamativă 13 - - - - - TOTAL 207 42 33 28 8 1 Valorile înscrise în tabel pun în evidență următoarele trăsături ale ocurenței pronumelor interogative în corpusul studiat: cel mai frecvent pronume interogativ este ce (urmat de de ce; vezi și nota 19); între numărul ocurențelor lui ce și al celorlalte pronume interogative în ansamblu există o diferență considerabilă; aproape o treime din uzurile pronumelui ce, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
interogativele totale sub aspectul funcționării lor în diferite contexte de comunicare, am constatat tendința de slăbire a forței interogative a întrebărilor. Când discursul se organizează în jurul perechii de adiacență întrebare - răspuns (conferință de presă, examen, consultație medicală, interviu - vezi în corpus interacțiunile 23, 24, 27, 39, 69), în ciuda faptului că au rol de structurare a discursului, întrebările sunt frecvent atenuate prin lungi presecvențe, pasaje narative menite să diminueze forța interogativă și să reducă puterea discursivă a vorbitorului în raport cu interlocutorul. În dialogul
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
69), în ciuda faptului că au rol de structurare a discursului, întrebările sunt frecvent atenuate prin lungi presecvențe, pasaje narative menite să diminueze forța interogativă și să reducă puterea discursivă a vorbitorului în raport cu interlocutorul. În dialogul mediatic (radio, televiziune - vezi în corpus interacțiunile 57, 58, 59, 60, 71, 72), întrebările sunt adesea directe, dar rareori au rolul de a declanșa răspunsuri informative, ci, în special, au funcție de problematizare sau funcție ludică, integrându-se unor strategii de comunicare cu publicul. În situațiile curente
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
scăzut de elaborare a semnificației; grad scăzut de coerență și coeziune textuală; redundanță informațională, tendință spre digresiune și tangențializare a semnificației; colectivizarea experienței individuale prin tendința autoincluderii în grup, prin impersonalizare și indeterminare. 1 Cercetarea s-a bazat pe următoarele corpusuri de limbă română vorbită: IVLRA: IV, CORV; pentru simplitatea și unitatea sistemului de transcriere, toate citatele din text sunt din IVLRA și urmează cu fidelitate transcrierea originală. Cifrele trimit la paginile la care se află secvențele respective în corpus. 2
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
următoarele corpusuri de limbă română vorbită: IVLRA: IV, CORV; pentru simplitatea și unitatea sistemului de transcriere, toate citatele din text sunt din IVLRA și urmează cu fidelitate transcrierea originală. Cifrele trimit la paginile la care se află secvențele respective în corpus. 2 Pentru această cercetare au fost avute în vedere următoarele lucrări normative: Iordan (1948/1943); Graur (1968); Guțu Romalo (2000/1972); Avram (1986); Avram (1987). 3 Vezi distincția făcută de Coșeriu între vorbire (alegeri ale uzului individual) - normă (opțiuni discursive
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
transfrastic înțeleg interpretarea dublării dincolo de limitele propoziției, prin raportare la contextul discursiv în care se produce. 13 Această ultimă afirmație se bazează doar pe experiența mea de vorbitor de limbă română și nu poate fi verificată, deoarece nu există un corpus de română colocvială dinainte de 1990. 14 Este posibil ca variabile individuale precum gradul de complexitate cognitivă, abilitatea de manipulare a simbolurilor verbale, temperamentul, starea afectivă de moment să influențeze selecția pronumelui în locul unui substantiv. 15 Un fenomen similar a avut
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
importante contribuții în domeniu: "existența unor autorități constituționale și judecătorești, independente și funcționale, a unor structuri de aplicare a dreptului care pot fi trase la răspundere, a unor forțe de asigurare a ordinii publice pregătite și disciplinate și a unui corpus juris capabil să asigure rezolvarea unor probleme interne de o importanță deosebită, cum ar fi corupția, crima organizată, spălarea banilor și să asigure aplicarea adecvată a acquis-ului UE"156. În cazul României, toate aceste analize se opresc la momentul aderării
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
La noi sunt mai mulți autori care au încercat să spulbere această veche și vinovată confuzie. Dintre ei, eu aș aminti pe Gheorghe Pavelescu și Constantin Bălăceanu-Stolnici. Primul dintre ei, membru important al Școlii Gusti, considera magia ca pe un corpus de elemente afective și spirituale la care participă o întreagă comunitate. Este asemenea unei lumi de fantasme care funcționează pentru o întreagă unitate socială. Or, vrăjitoria ar cuprinde tocmai ansamblul tehnicilor pragmatice de introducere în jocul social al mentalității magice
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
paroxism" și "convalescență", precum și noțiunile de "cauterizare", "excizie", "ligatură", "proctoscopie", "hemoroizi" și "endoscopie". Studiind surâsul omului, descrie Risus sardonicus, care este un spasm al feței care seamănă cu surâsul, dar este asimetric. A rămas în istorie ca "Surâsul lui Hippocrate". Corpusul hippocratic reprezintă o colecție de 70 de articole medicale scrise în greaca ionică, în Kos, pentru studenții săi, existentă din secolul al III-lea, în Alexandria. În Corpus elaborează jurământul care-i poartă numele. Exemplu al textului Jurământului Hippocratic, preluat
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
surâsul, dar este asimetric. A rămas în istorie ca "Surâsul lui Hippocrate". Corpusul hippocratic reprezintă o colecție de 70 de articole medicale scrise în greaca ionică, în Kos, pentru studenții săi, existentă din secolul al III-lea, în Alexandria. În Corpus elaborează jurământul care-i poartă numele. Exemplu al textului Jurământului Hippocratic, preluat de Bizanț (sec. al XII-lea) "Jur pe Apollo, pe Esculap, pe Higea și Panacea și pe toți zeii și zeițele, pe care îi iau ca martori, că
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
europene cu pânze să atingă porturile americane, circulația vânturilor era extrem de importantă, Hadley sesizează un curent pronunțat spre vest al vânturilor, și, în 1686, explică acest fenomen. 38 Thomas Tenison (1636-1715) arhiepiscop de Canterbury, încoronează monarhii britanici. Este educat la Corpus Christ College, după care studiază medicina. Oponent permanent al Bisericii de la Roma, atacă idolatria practicată de ea ca fiind păgână și o definește ca "Romanism". Este foarte apreciat de regalitate și ia parte activă la conducerea țării. Devenit sfetnicul lui
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
concomitent filosofiei, religiei, literaturii și culturii populare. În principiu, din Antichitate și până astăzi, s-au produs variate accepții, la nivelul culturii europene,prin cele mai strălucite inteligențe speculative; la nivelul culturii populare, dinamica internă a evoluției lor include un corpus de credințe și practici care influențează destinul individului și al colectivității din care acesta face parte. În filosofia românească, destinul, ca entitate distinctă, a început să fie studiat destul de târziu, în prima jumătate a secolului al XX-lea. Proximitatea culturii
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
decenii transformă destinul dintr-o noțiune cu contururi filosofice incerte într-o noțiune mai degrabă tehnică, prezentă în folclorul tuturor popoarelor. Ideea că există un "destin românesc" distinct dispare sub abundența documentării aduse în discuție. Studiile lui Ion Ghinoiu, coordonatorul corpusului de documente de istorie orală, intitulat Documente etnografice completează substanțial răspunsurile la chestionarele Hasdeu și Densusianu. O serie tematică este intitulată Sărbători și obiceiuri și cuprinde: obiceiuri la naștere, căsătorie, înmormântare, calendaristice, comunitare, mitologie. În Panteonul românesc. Dicționar, autorul prezintă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]