3,539 matches
-
Creația, este reflex al "determinațiunilor negative" care prin definitie nu se pot manifesta, dar pe un plan inferior au un reflex: forță care neagă, forța satanica 161. Samael neagă pe Mikael că Lumina, care îl respinge pe primul la marginea Cosmosului spre Materia Primă (Prakriti, care este existențiala, nu intelectuală, materie indistincta, foarte aproape de concepția lui Plotin despre materia absolut necalificata, posibilitate latentă și eternă, existentă lipsită de substanță sau întindere 162). Astfel, la Ființă, posibilitățile de nemanifestare devin, prin refractare
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Nume al lui Mesia că "Prinț al Păcii" (cf. Isaia, 9, 6). A fost primul loc sacru, un oraș sanctuar din țară lui Efraim, unde a fost dus Chivotul Legămîntului. 41 (I, 472) în jurul cortului cel sfînt: Altfel spus, în jurul cosmosului, la marginea ordinii; în spațiul de circumferință ce delimitează ordinea de haos. 42 (I, 475) valea lui Conway: Rîul Conway se află în nordul Țării Galilor; Thomas Gray a folosit acest rîu că scena a poemului sau The Bard. Inițial Blake
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
din niște învățături secrete ale vechilor egipteni. Potrivit sistemului copernican, existau șase planete, ale căror orbite erau direcționate prin rotirea unor sfere invizibile. Kepler a pornit de la întrebarea de ce existau numai șase planete și dacă nu cumva, așa stînd lucrurile, cosmosul era construit astfel încît cele cinci corpuri regulate solide să intervină între fiecare pereche de sfere nevăzute care erau vehicolul celor șase planete copernicane. Kepler a efectuat astfel calcule în încercarea de a demonstra o legătură între orbitele planetare, așa cum
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Egiptului" (apud. Roob, op. cît., p. 624). Tot în această lucrare, ca și în Mysterium Cosmographicum înainte, Kepler a asociat solidele platonice cu elementele: tetraedrul era formă focului, octaedrul formă aerului, cubul formă pămîntului, icosaedrul formă apei și dodecaedrul formă cosmosului ca întreg sau eter. Această asociere este veche, Platon chiar referindu-se la Timaeus din Locri care afirma că Universul era cuprins de un dodecaedru uriaș, celelalte patru solide reprezentînd elementele foc, aer, pămînt și apă. Kepler a fost însă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
suprastratificată este evidentă. Concluzia este că Urizen construiește după modelul divin, arhetipal al Golgonoozei, desi construcția să este în afara sferei edenice, fiind vorba de "Găoacea Lumii" materiale ieșite din sfera eternă a Spiritului. Spre deosebire de Blake care folosește modelul cuaternar al cosmosului, Milton vorbește de un sistem ternar (Paradisul pierdut, cartea a II-a, p. 55): "Se-arată, în sfîrșit, hotărnicirea/ infernului, suită-n bolti de groază,/ Cu porți de trei ori întreite straja:/ Trei porți de-alamă, trei de fier și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
astfel că acea cometă revenea periodic (la că. 76 de ani). Halley a prezis că în anul 1758 cometă se va întoarce, lucru confirmat (de aceea cometă îi poartă numele). Blake se poate referi astfel și la mersul cometelor prin cosmos, nu doar la cel al stelelor. 97 (ÎI, 284) Trapeze: Probabil că Blake se referă la trunchiul de piramida tetraedrica sau pentaedrică: primul are 3 fete care sînt 3 trapeze (baza triunghi), al doilea are 4 fete care sînt 4
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
propria voința a creației (libertatea ei îi permite alegerea distrugerii, a haoticului, în detrimentul creativității și ordinii). 132 (V, 76) El GOLGONOOZA o zidi: Moment decisiv în istoria mitică descrisă de Blake: începe activitatea demiurgica a Imaginației romantice, care va reclădi cosmosul mental de la punctul zero (i.e. de la/pe Udan Adan, un fel de reprezentare pentru vidul de materie/spirit, pentru "gaură neagră" că producător exemplar al gravitației, care atrage spre sine tot spațiul și timpul, adică ceea ce Blake numește "Marea Timpului
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de reprezentare pentru vidul de materie/spirit, pentru "gaură neagră" că producător exemplar al gravitației, care atrage spre sine tot spațiul și timpul, adică ceea ce Blake numește "Marea Timpului și Spațiului", universul fizic), și prin acest proces, prin corespondență, si cosmosul fizic. Prin această Blake afirmă faptul că mintea-spiritul influențează și determină materia. Tharmas pune temelia acestei construcții (fiind "puterea părinte", reprezentată în domeniul animal de Elefant, ca proto-forță cosmică de neînfrînt tocmai pentru că este originea tuturor celorlalte forțe secunde, create
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
realizarea Trupului Spiritual (Spiritual Body), pentru libertate, infinitate și veșnicie. (Vezi și S. Foster Damon, 1973, pp. 338-340, 407). Rahab și Tirța sînt amîndouă torcătoare, ceea ce reprezintă un atribut obișnuit al lunii ca principiu feminin matriceal care țese toate relațiile cosmosului. Mîntuirea lui Tirța (în Milton) semnifică implicit mîntuirea trupului fizic: transformarea acestuia în trup spiritual, de Slavă, nemuritor, de diamant. 252 (VIII, 202) În versiunea Oxford, 1979: "blare by [...]" "răsúnă lîngă [...]." 253 (VIII, 205) perioade de extaz pulsînd: Latinescul furor
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
XXI. 306 NOAPTEA A NOUA: Descrie revelația finală, Judecată de Apoi, precedată de disperarea lui Los și Enitharmon (aflați în proces de regenerare și trudind la zidirea noului Ierusalim) și de imaginea distrugerilor uriașe ce au loc în natură și cosmos. Harold Bloom a calificat acest capitol din Vala ca fiind constituit din poezia cea mai exuberanta și mai inventiva din opera lui Blake, si probabil cea mai energică și mai uimitoare creație din întreaga literatura de expresie engleză. Blake nu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
uneori, și suficientă) pentru orice reconstrucție filosofică. Șansele și limitele, problemele, intențiile și modelul de cunoaștere pe care le-ar întruchipa o asemenea disciplină sunt discutate de filosoful german amintit mai devreme, Max Scheler, îndeosebi în lucrarea Locul omului în cosmos.35 În perioada în care apăreau studiile de antropologie filosofică ale lui Max Scheler, în filosofia europeană se petrecea un alt fapt semnificativ pentru destinul problemei omului; este vorba despre încercarea lui Martin Heidegger de a interpreta într-un mod
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Prima stare a omului, după Renouvier, este identică dumnezeirii; legea lui Dumnezeu, justiția, este și a omului. Căderea, survenită datorită propriei sale voințe, îi corupe omului natura primitivă. Acum el trăiește în injustiție, în opusul legii lui Dumnezeu, iar natura, cosmosul, nu se află în puterea lui, deși, în prima sa stare, omul le era stăpânul. Istoria reprezintă faza căderii, a păcatului, a injustiției, a corupției "naturii" umane originare; societatea oamenilor, așa cum este ea croită în faza căderii în păcat, a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în vol. col. Logica științei, Editura Politică, București, 1970. SCHELER, M., L'homme et l'histoire, Aubier Éditions Montaigne, Paris, 1955. SCHELER, M., Le formalisme en éthique et éthique matériale des valeurs, Gallimard, Paris, 1955. SCHELER, M., Poziția omului în cosmos, traducere de Vasile Muscă, Editura Paralela 45, Pitești, 1995. SCHIFIRNEȚ, Constantin, Geneza modernă a ideii naționale. Psihologie etnică și identitate românească, Editura Albatros, București, 2001. SCHOPENHAUER, A., Fundamentale moralei, traducere de Tudor Reu, Editura Antet, 1994. SCHRÖDINGER, E., Ce este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
umanismului, București, Editura Politică, 1987, p. 28. 34 Mihail Ralea, Explicarea omului, București, Editura Minerva, 1972, p. 3. 35 Max Scheler discută statutul antropologiei filosofice în mai multe lucrări, între care: Die Stellung des Menschen im Cosmos (Locul omului în cosmos), Darmstadtt, 1928; Philosophische Weltansschauung (Concepția filosofică despre lume), Cohen, Bonn, 1929 etc. 36 Richard McDonough, The Question of Being, the Nature of Life, and Heidegger's Mystical Theology, în "Idealistic Studies", 3/1998. 37 În legătură cu "antropologia tradițională", a se vedea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ceea ce dobândești Înăuntru. Experiența relațională Învățată În acest mediu o vei amplifica atunci când ești pus să acționezi pe o scară socială mai largă. „Locuirea” este un mod propriu al omului de a-și apropria viața și a se integra În cosmos. În opinia lui Heidegger, felul În care noi, oamenii, suntem pe pământ este dat de locuire. „A fi om”, spune filosoful german, „Înseamnă a fi, ca muritor, pe pământ, adică a locui”. „Locuirea” se naște odată cu raporturile pe care le
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
precădere în știință și tehnologie, cu aplicare, în special, în sfera militară, în producția și utilizarea armamentelor. URSS avea întâietatea în invenții și realizări tehnologice, cum sunt: crearea unor rachete deosebit de puternice (primul satelit al pământului și primul om în cosmos); primul om pe solul lunar a fost un cosmonaut american etc. Esența revoluțiilor menționate mai sus indicau declinul URSS și al statelor aliate; reformarea sistemului politic și schimbarea celui economic (perestroika) s-au soldat, în final, cu un fiasco. A
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
demonstrațiile de forță, la care asista o omenire întreagă ce protesta înspăimântată, și care constau în experiențele nucleare în subteran, pe sol, în aer și sub apă. Altă demonstrație paralelă, mai puțin periculoasă, dar mai spectaculară, era cursa în cucerirea cosmosului. Cine explodează cea mai puternică bombă? Cine va fi primul pe lună? Hrușciov, căci el a inițiat seria de evenimente numite criza rachetelor din Cuba, era unul care trebuia să cunoască regulile balanței. Dacă știa că stabilitatea ei ține de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de Valéry, / de zei bătrâni purtată între mâini / te urci sub turme și sub bot de câini / până la stelele de sus ce nu-s / decât un joc secund în mări apus.” Rigoarea și cizelura formei devin pandantul obligatoriu al unui cosmos armonic, ale cărui principii sunt lumina (solară) și muzica, euritmia. „Panta clasică din miazăzi” coexistă cu melosul și plasticitatea divină a „viorii din Cremona”, cântată într-o îndrăgită poemă, lucrată cu scrupul prozodic: „Vioara-i ca din lemn de trandafiri
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
levitație, lumina a devenit principiul lumii: „Azi soarele-i alt soare... / Și ca destinul, se întâmplă-n toate. / [...] Materiile scad pulverizate / [...] Poți trece, ca prin spirit, prin copaci / și ziduri, spirit însuți...” Dematerializarea și purgarea de accidental au cuprins întregul cosmos, terestru și astral: „Erau copacii scheme și aștrii cerc virgin, / În loc de păsări linii pluteau, pe ceruri line, / Zăpezi curgeau cu-arome, ca din potir de crin.” Când victoria asupra devenirii nu poate fi obținută prin această esențializare și abstractizare, pierderea
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
trăiește și respiră în raport cu valorile eternității, ca și acela al lui Blaga din Arca lui Noe sau al lui Voiculescu din Povestiri și din Zahei Orbul. Căderea în derizoriu, modificarea registrului tradițional, prin alterarea înțelesurilor lumii odată cu desacralizarea istorică a cosmosului uman, se petrec la A. și în cea de a doua carte a sa, Revoluție culturală (1984), sau, și mai pregnant, în piesa de teatru Umbra. Tema este din nou cea a Judecății de apoi, acum plasată în planul strict
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
buze, cu „patimă și dor”. Portretul său fastuos constituie un fel de infrastructură ce ordonează toate celelalte secvențe ale narațiunii, iluminându-le convergența spre o aceeași viziune estetică asupra lumii. Iradierile acestei măști provoacă În universul matein stranii amurguri, elementele cosmosului se desfac În grele somptuozități și se pleacă Într-un somn translucid, cu moi licăriri nocturne. Dispariția bruscă a lui Aubrey de Vere, cu magia ferecată a măștii sale, face ca splendorile să pălească, Înecate Într-un anotimp pluvios. „Lumina
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
sportului (trebuiau) legate de aceast... afirmare a orgoliului național. «Fetele de aur» ale gimnasticii artistice și «b...ieții țări» ai halterofiliei (primeau) prestigioase premii de stat pentru succesele lor sportive. În același timp, Bulgaria participa la programul de cucerire a cosmosului Început de URSS” (E. Kalinova, I. Baeva). În RDG, stat creat artificial și simplu element al unui ansamblu cultural și istoric mult mai vast, instrumentalizarea trecutului era o misiune ceva mai delicat... pentru conduc...tori. Totuși, ei au s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
argumenta pe întreg parcursul acestei lucrări, vom considera omul ca fiind o parte a lumii sociale, iar lumea socială ca fiind aparținătoare pământului și universului. Omul și societatea umană se supun, ca urmare, legilor fundamentale de existență a lumii și cosmosului. "... toate marile legi ale Universului sunt universale, fiind, așadar, valabile în aceeași măsură atât pentru planeta Pământ, cât și pentru om"46. Suntem o infimă parte a unui univers în expansiune, mai mult sau mai puțin conștientă de rolul său
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
În întreg parcursul istoriei sale, sociale, economice și politice, se va organiza după legi aflate dincolo de puterea sa de influențare, înscrise în bagajul să genetic. Societatea umană se conduce, ca și lumea fizică, după legi implacabile. Omul este parte a cosmosului și se manifestă ca parte a cosmosului. De aceea trăim, în bună măsură, o iluzie. Aceea că avem forța și inteligența creatoare, demiurgică și că ne putem măsura cu Dumnezeu. Toată organizarea socială este un rezultat al creației umane și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și politice, se va organiza după legi aflate dincolo de puterea sa de influențare, înscrise în bagajul să genetic. Societatea umană se conduce, ca și lumea fizică, după legi implacabile. Omul este parte a cosmosului și se manifestă ca parte a cosmosului. De aceea trăim, în bună măsură, o iluzie. Aceea că avem forța și inteligența creatoare, demiurgică și că ne putem măsura cu Dumnezeu. Toată organizarea socială este un rezultat al creației umane și este rodul unor căutări de mii și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]