1,999 matches
-
Și uite că s-a Întîmplat ! Încep să-i strălucească ochii. Scuză-mă, Îmi șoptește, și-și șterge ochii cu un șervețel. SÎnt un pic copleșită. — Vai, Katie... Nu știu, pur și simplu simt că sînt Într-un moment de cotitură. Că viața mea se va schimba curînd În bine. Și ăsta e numai meritul tău, Emma ! — Serios, Katie, spun fîstîcită. Exagerezi. — Ba nu exagerez deloc ! spune, cu un nod În gît. Și am vrut să-ți mulțumesc cumva. Începe să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
la ziarul local a trebuit să fac masă festivă! Ei da! Am știut pentru ce pleci în Ardeal, dar am fost și sigură că te întorci. În tot ce faci se simte mediocritatea. Nu ai în tine nebunia faptelor de cotitură. Și fără un pic de nebunie, totul e tern, anost chiar și dragostea! Mihai o privește calm. Cînd vede că s-a oprit să-și tragă răsuflarea, intervine: Cred că mă urăști teribil. Privirea Tamarei exprimă aceeași răutate ca atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
ia de braț: Te-am văzut în sală cu soția și copiii. Sînt sigur că ești fericit. Iar de nu, încearcă să fii e lucrul cel mai bun care ni se cuvine! Nu-i niciodată prea tîrziu să faci o cotitură radicală în viață... Ascultă... schimbă Vlad tonul, oprindu-se la jumătatea unui pas făcut cu oarecare calcul în mișcări. Dinu s-a întrebat la un moment dat: "Oare Mihai o mai fi reîntîlnit-o pe Simona Poenaru?" Oprit și el, Mihai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
o sumă. Asta am vrut în fond. Să vin cu bănuțul meu, cu ideea mea, și să îmbrățișez cu ea tot ce mă îmbrățișează: natura, comunitatea, limba, cultura însăși. Am vrut deci ce vrem cu toții: o dezmutilare, o ieșire din cotitura singurătății în care te simți îmbrățișat și limitat fără să îmbrățișezi și să cuprinzi la rândul tău. Și cred că această transformare a mediului extern în mediu intern e sensul bun al infinitului, al infinitului în finit. De ce i se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Julius: cumătra Guadalupe crede pesemne că am uitat să duc cămășile ieri, s-a uitat lung la mine cînd m-am Întors atît de repede, dar eu de fapt ieșisem doar ca să cumpăr un mic cadou pentru domnișorul Julius. La cotituri, Arminda se ținea de spătarul scaunului de lîngă ea, ca să nu cadă pe spate, În clipele acelea păzea cum putea pachetul, dar cînd autobuzul mergea În linie dreaptă ferea pachetul cu amîndouă mîinile, cu tot corpul și trebuia să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
nou talentele: „Desenează un bărbat pe foaia asta și o femeie pe cealaltă. Ai cinci minute la dispoziție“. Mă tutuia. Eram pierdut. Cei care te tutuiesc fără să te cunoască cred că te afli la dispoziția lor! Mă aștepta la cotitură cu Înfățișarea zonelor erogene. Să se fi păstrat cele două desene ale mele Într-un ungher al Arhivelor Ministerului Apărării? Fiecare abandonează frînturi de biografie În cabinetele medicilor. Ce se Întîmplă cu fișele pe care aceștia le completează despre noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Atunci cîștig-o Înainte s-o ia altcineva, mai ales un soldățel de plumb. — Dumneata vorbești de parcă Bea ar fi un trofeu. Nu, de parcă ar fi o binecuvîntare, mă corectă Fermín. Uite cum stau lucrurile, Daniel. Destinul obișnuiește să stea la cotitură. Parcă-i un borfaș, o știoarfă sau un vînzător de lozuri: cele trei incarnări ale sale cele mai bătătoare la ochi. Dar ceea ce nu face sînt vizitele la domiciliu. Trebuie să te duci tu după el. Am dedicat restul drumului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
financiare, acesta îi comunicase, mai bine zis îi solicitase un sfat prietenesc și o îndrumare: ar fi sau nu posibilă ipoteza căsătoriei lui cu una dintre fetele generalului? În cursul calm și sublim al vieții acestei familii se produsese o cotitură evidentă. După cum s-a spus deja, ca frumusețe, în familie, strălucea mezina, Aglaia. Dar până și Toțki, persoană extrem de egoistă, înțelesese că nu aici trebuie să caute și că Aglaia nu îi era lui menită. Poate că dragostea orbească și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
partidă excelentă. Această veste s-a dovedit a nu fi exactă în toate amănuntele: pe atunci nunta nu era decât în proiect, totul rămânea încă foarte vag, însă în destinul Nastasiei Filippovna s-a produs totuși din acest moment o cotitură extremă. Brusc, dădu dovadă de hotărârea necesară și își dezvălui caracterul în lumina cea mai neașteptată. Fără să stea prea mult pe gânduri, își părăsi căsuța de la țară și, singură-singurică, se duse val-vârtej la Petersburg, de-a dreptul la Toțki
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Mult timp Toțki nu-și putu ierta faptul că patru ani o avusese sub ochi, dar nu fusese în stare să vadă nimic. Ce-i drept, contează mult și momentul când, de ambele părți, lăuntric și subit, are loc o cotitură. De altminteri, își amintea că și altădată existaseră clipe când îi treceau uneori gânduri ciudate prin minte, cum ar fi de pildă clipele când privea acești ochi: parcă presimțea în ei o beznă profundă și tainică. Privirea îndreptată spre el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
însă el ar fi preferat să moară, decât s-o părăsească în aceste clipe. În ce-l privește pe Afanasi Ivanovici, acesta, firește, nu se putea compromite cu asemenea aventuri; dar era prea interesat de afacere, chiar dacă aceasta luase o cotitură atât de nebunească; de fapt și Nastasia Filippovna lăsase să-i scape la adresa lui două-trei cuvinte cu tâlc, astfel că nu putea nicidecum să plece, nelămurind definitiv lucrurile. Numai generalul Epancin, care cu câteva minute în urmă fusese jignit prin restituirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
despre el, iar în casa Epancinilor „gheața tăcerii“ nu se mai spărgea. Însă Varvara Ardalionovna continua să le viziteze pe domnișoare. Ca să terminăm cu aceste zvonuri și înștiințări, să adăugăm și că în casa Epancinilor, spre primăvară, se produseră multe cotituri, așa că le era greu să nu-l uite pe prinț, care nu le dădea sau, poate, nici nu voia să le dea vreo veste despre dânsul. Încetul cu încetul, în timpul iernii, se hotărâră să-și petreacă vara în străinătate, adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ochii celorlalți. Se întoarse prințul Ș. Aglaia a fost foarte amabilă cu el, i-a pus multe întrebări despre Evgheni Pavlovici. (Prințul Lev Nikolaevici încă nu venise.) Deodată, prințul Ș. își permise să facă o aluzie la „apropiata și noua cotitură din familie“, în legătură cu câteva cuvinte, pe care Lizaveta Prokofievna le lăsase să-i scape despre nunta Adelaidei, care trebuia iarăși amânată, ca să poată fi făcute amândouă nunțile odată. E greu de descris cum a explodat Aglaia la aceste „presupoziții prostești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
-l astfel pe bietul băiat să se simtă ca lovit de un trăsnet. Nu putea scoate o vorbă și începu să plângă în tăcere. Prințul simți că aceasta era una dintre acele impresii, care rămân pentru totdeauna și reprezintă o cotitură pe vecie în viața unui adolescent. Se grăbi să-i împărtășească punctul său de vedere asupra celor întâmplate, adăugând că, după părerea lui, poate că și moartea bătrânului este pe cale să se producă în primul rând din pricina groazei rămase în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
i-a pecetluit practic soarta. Apoi, moartea lui Stresemann, la 3 octombrie 1929, a reprezentat o grea lovitură dată concilierii franco-germane, ea fiind fundamentul creării Uniunii. Venirea la putere a guvernului Brüning, în urma alegerilor din 1930, a generat o adevărată cotitură în politica externă germană, ideea reconcilierii cu Franța cedând loc celei privind revizuirea tratatelor și întăririi poziției Germaniei pe continent. Proiecte de unificare regională a țărilor central-europene reapar treptat. Cartea lui Frederik Naumann, Mitteleuropa, apărută încă din 1915, devine extrem de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
urmărească persoanele în mișcare, să asigure un „consum individualizat, sau „privatizat”, cum spune autorul. Aici nevoia socială s-a întâlnit în mod fericit cu o particularitate a dezvoltării tehnologice de ansamblu. În anii ’20, avem de-a face cu o cotitură în dezvoltarea tehnologică. Până atunci trendul principal era reprezentat de tehnologiile publice: căi ferate, iluminat public etc. Din acel moment, se dezvoltă tehnologiile destinate unei folosiri de tip individual: automobilul, motocicleta, radioul etc. De această tendință se folosește broadcasting-ul. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cele necesare. La două ore după Phillip oprim la o stație de benzină în plin câmp. Mă întreb ce ar fi fost dacă pe câmpiile acestea aș fi rămas în pană. La câteva sute de metri după stațiune, la o cotitură, o domnișoară stă pe marginea șoselei, cu un geamantan mare lângă ea. Ne roagă s-o luăm. Îi ofer un loc în spate, între geamantanele noastre și jucăriile Sănduței. La câteva minute după pornire aprinde o țigară și începe a
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
mari, fertile, brăzdate de șosele bune, cu mulți pomi fructiferi și de bună seamă ferme frumoase, sunt în posesia albilor. Partea deluroasă, mai săracă, este ocupată de indieni. Problema învățământului și problema sanitară dau mult de lucru autorităților. La o cotitură a șoselei, o frumoasă expoziție indiană ne țintuiește locului. Sunt expuse lucruri de mână, ce ne amintesc în parte lucrările țăranilor noștri. Expoziția, organizată în aer liber, are și un mic magazin din care luăm câteva amintiri. După o scurtă
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
care Îl cunoscuse Belbo În timpul războiului. Puține case noi, ne spuse el, agricultură În declin, deoarece tinerii se mutaseră la oraș. Ne arătă unele coline, acum devenite pășuni, care odată fuseseră galbene de grâne. Satul apărea dintr-odată, după o cotitură, la poalele unui deal, pe care se afla casa lui Belbo. Colina era scundă și lăsa să se Întrezărească În spatele ei podișul Monferrato, acoperit de o ușoară ceață albicioasă. În timp ce urcam, Belbo ne arătă În față o colină mică, aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
să stea pe câmp, nu te puteai ascunde, te vedeau de departe pe zăpadă și cu o mitralieră te dibăceau și la un kilometru. Atunci partizanii urcau pe colinele mai Înalte. Și acolo, iarăși, ei erau cei care cunoșteau trecătorile, cotiturile, ascunzișurile. Iar fasciștii ieșeau să controleze câmpul. Dar În primăvara aceea ne aflam În preajma Eliberării. Aici Încă mai erau fasciști, dar nu se Încumetau să se Întoarcă În târg, pentru că mirosiseră ei că lovitura finală avea să nimerească pe-acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
despre asta mai târziu. Dar, repet, în al doilea mandat eu sunt convins că se va realiza masa critică necesară pentru ca președintele Băsescu, împreună cu Partidul Democrat-Liberal, împreună cu toți cei care doresc în România reforme reale, să realizeze, într-adevăr, o cotitură în viața instituțională românească. Eu cred că al doilea mandat al președintelui va fi mandatul reformelor statului român și cred că în acel moment se va vedea exact care este plusul pe care îl vor aduce nu numai președintele Traian
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
senzații noi, o altă încăpere, un alt loc. Este îmbrăcat în haine curate, i se dă ceva consistent de mâncare, i se vorbește ca unei ființe umane. Totul s-a terminat de acum. Lucrurile vor merge spre bine. Doar o cotitură în viața lui. Hainele. Foșnetul mătăsii. Un văl greu i se așază pe față. Vede lumea, nouă și extraordinară, printr-o despărțitură a vălului. Sunt haine purdah. Haine femeiești. Vino, dragul meu, zice una din noile sale stăpâne. Plecăm într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
decretat că poate fi atras un tigru. Șeful vânătorii, el însuși o fostă slugă, cu o mustață care se extinde extravagant în sus, pe fiecare obraz, le arată calea. O albie de râu secată trece pe sub o creastă, la o cotitură se mai găsește încă apă rezonabil de proaspătă. În apropiere, într-un semicerc, au fost postați machan-ii de lemn în copaci. Platformele mari și robuste sunt montate pe crengile de jos, unde se află scaune și paturi. — Nimeni, strigă nababul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ciorchini de colibe s-a ridicat în jurul depozitelor și magazinelor companiei, cândva un oraș, unde străzile înguste, cu case, s-au răsucit în jurul unei moschei din cărămizi de noroi. Treptat, traficul de pe râu se diminuează și călătoria devine monotonă, o cotitură a râului semănând prea mult cu următoarea, copacii verzi dezvoltându-se constant pe fiecare mal. Buruienile încurcă elicea vasului. Nelly se împotmolește într-un mal și echipajul trebuie s-o ridice cu stâlpi lungi, de lemn. O săptămână sau două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
câteva ponturi despre cum se face. Autorul american se ia la trântă cu maeștrii englezi (de sex feminină în ceea ce privește thrillerul psihologic, contribuind cu noi impulsuri și emoții la acest gen de roman. Este aproape imposibil pentru cititor să prevadă toate cotiturile și răsturnările de situație. Întrebarea pe care țio pui nu este „Când îmi voi da seama de ce se întâmplă cu adevărat?”, ci „Oare cum va reuși de data această să mă păcălească din nou?”. Pentru cititor, nu este decât o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]