2,854 matches
-
Chișinău, „Cetatea Moldovei”, 1942, 5; Sabin Popescu-Lupu, Un poet basarabean, VAA, 1942, 320; Vasile Spiridonică, Glasuri din Basarabia, TIA, 1943, 717; [George Drumur], „Furtuni pe Nistru”, „Bucovina literară”, 1944, 84; Ioanichie Olteanu, „Furtuni pe Nistru”, „Țara” (Sibiu), 1944, 811; Nichifor Crainic, [„Furtuni pe Nistru”], G, 1944, 3; Scrisoare de la Gheorghe Cunescu. 1979, ADLTR, C-5; Scriitori de la „Viața Basarabiei”, îngr. Alexandru Burlacu și Alina Ciobanu, Chișinău, 1990, 93-94, 177-182, 284-292; Alexandru Darie, Mireasa de peste Prut, București, 1994, 112-119; Lucia Cireș, Un
NICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
și conținând un florilegiu din poezia lui Mihai Eminescu, N. Iorga, Al. Macedonski, Cincinat Pavelescu, Adrian Maniu, D. Anghel, I. Buzdugan, Tudor Arghezi, Ion Pillat, Lucian Blaga, Elena Farago, St. O. Iosif, G. Topîrceanu, Al. O. Teodoreanu, Volbură Poiană-Năsturaș, Nichifor Crainic, Virgil Gheorghiu, N. Crevedia, L. T. Boga, D. Iacobescu, D. Iov, Radu Gyr, I. Minulescu, G. Bacovia, Marcel Romanescu, B. Frunte, George Dumitrescu, Bogdan Istru, Al. A. Philippide, Demostene Botez, Nirvana Runcu (Veronica Russo), Radu Boureanu, Zaharia Stancu, Codin Negulescu
PAGINI BASARABENE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288608_a_289937]
-
poeziei” au fost semnate de Adrian Marino, apoi de Gheorghe Grigurcu, care se războiește fără menajamente cu „apolitismul”. Profilul special al J.l. se conturează încă de la început, când prezența unor texte scrise de Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Nichifor Crainic, Pavel Chihaia, Ovidiu Bârlea, Virgil Tănase, Al. Rosetti, Emil Botta, Mihail Sebastian, Dinu Pillat, Ovidiu Papadima, Nae Ionescu, Vintilă Horia, Oscar Lemnaru, C. Tonegaru, Harry Brauner, Mihai Șora, Mircea Vulcănescu, A. E. Baconsky, Ștefan Baciu, Virgil Ierunca, Vladimir Streinu, Augustin
JURNALUL LITERAR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287693_a_289022]
-
Geo Bogza, Edgar Papu, Vasile Dem. Zamfirescu, Radu Tudoran, Viorica Nișcov, Monica Spiridon, Alexandru George, Șerban Foarță ș.a. Revista pune la îndemâna cititorilor mai multe jurnale ale unor scriitori și oameni de cultură prigoniți, cum ar fi cele ale lui Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Al. Ciorănescu, Grigore Gafencu, Mihail Sebastian, Leontin Jean Constantinescu, Grigore Popa. Sunt inițiate „dialoguri esențiale” cu Vasile Băncilă, Corneliu Coposu ș.a. sau cu personalități din străinătate, precum Gaston Bachelard, Jean-Pierre Richard, Edgar Reichmann, Martin Heidegger, Walter
JURNALUL LITERAR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287693_a_289022]
-
răului instaurat în gândirea reflexivă ca rezultat al „conștiinței sfâșiate” (cunoaștere rațională și intuitivă), în sfârșit, valorile estetice ale paradigmei dostoievskiene, întemeiată pe echivalența frumos-Hristos- ideal (specificul artei ca fenomen al conștiinței). Două subcapitole ale cărții analizează cursul lui Nichifor Crainic despre spiritualitatea dostoievskiană și contribuția lui Valeriu Cristea la cercetările asupra scriitorului rus. SCRIERI: Poetica lui Dostoievski, București, 1987; Frumosul pur. Poetici clasice și moderne, București, 2000; Dostoievski: Quo vadis homo? Sensul existenței și criza civilizației, București, 2000. Traduceri: Dostoievski
KOVÁCS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287723_a_289052]
-
Galaction, Victor Eftimiu, Jean Bart, Otilia Cazimir, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Emil Gârleanu, B. Delavrancea, Cezar Petrescu și e tradus chiar un eseu de Mircea Eliade (Invitație la ridicol). Revista publică discursurile de recepție ale lui Liviu Rebreanu și Nichifor Crainic la Academia Română și, în cazul celui de-al doilea, și elogiul făcut de Lucian Blaga. De remarcat sunt articolul lui Fernand Baldensperger despre poezia Valentinei de Wolmar (1935), al lui Jacques Dechartre despre G. Coșbuc, cel al lui Léon Thévenin
LA ROUMANIE NOUVELLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287729_a_289058]
-
în 1839, arhimandritul Dionise Romano (1806-1873) lansa Vestitorul bisericesc, iar în 1853, mitropolitul Andrei Șaguna (1809-1873) fonda Telegraful român. De atunci încoace, activitatea gazetărească a excelat cel puțin în cantitate, dacă nu întotdeauna și în calitate. În perioada interbelică, Nichifor Crainic (1889-1972) scria constant la Gândirea, pregătind simultan pentru tipar câteva rezistente volume de teologie istorică sau sistematică. Sub bagheta discretă a lui Nae Ionescu (1890-1940), excesiv-pitorescul Gheorghe Racoveanu (1900-1967) producea - alături de câțiva colaboratori de excepție - zeci de pagini, deopotrivă de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sacrificau prea multe pagini unor contingențe minore ale istoriei. La aceasta se adaugă, în cazul fiecărui autor, o anumită vulnerabilitate față de legea de atracție gravitațională a istoriei: virajul spre extremismul politic în cazul lui Nae Ionescu, gafele poporaniste ale lui Crainic sau apologia naivă a românismului (inclusiv a Maglavitului), semnată de părintele Stăniloae. În acest concert de fapte zeloase, cititorul va găsi mai mult decât coincidența unor biografii suprapuse. Este frapant să descoperi instinctul unanim al orientării împărtășit de către cei mai
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
care plutea amenințător la orizont, interbelicii s-au întrecut pe ei înșiși printr-o hărnicie ieșită din comun. S-au tipărit în această perioadă nenumărate lucrări tangente la orbita teologică: cărți de poezii (Aron Cotruș, Vasile Voiculescu, Paul Sterian, Nichifor Crainic, Radu Gyr), câteva nuvele (Gala Galaction, Alexandru Mironescu), polemici (Gheorghe Racoveanu vs Nichifor Crainic, Dumitru Stăniloae vs Lucian Blaga), eseuri speculative (Dumitru Stăniloae, Mircea Vulcănescu), jurnale (Sandu Tudor) sau studii biblice, patristice, dogmatice sau de istorie ecleziastică (Gala Galaction, Vasile
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
hărnicie ieșită din comun. S-au tipărit în această perioadă nenumărate lucrări tangente la orbita teologică: cărți de poezii (Aron Cotruș, Vasile Voiculescu, Paul Sterian, Nichifor Crainic, Radu Gyr), câteva nuvele (Gala Galaction, Alexandru Mironescu), polemici (Gheorghe Racoveanu vs Nichifor Crainic, Dumitru Stăniloae vs Lucian Blaga), eseuri speculative (Dumitru Stăniloae, Mircea Vulcănescu), jurnale (Sandu Tudor) sau studii biblice, patristice, dogmatice sau de istorie ecleziastică (Gala Galaction, Vasile Radu, Nicolae Neaga, Liviu Stan, Iustin Moisescu, Irineu Mihălcescu, Ioan Coman). Multe cărți care
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Pateric o simplă „adunătură” de povești pioase. În acest fel, se ajunge la două extreme: pe de o parte, cinismul ateu, pe de altă parte, credulitatea absolută. Din nefericire, cursurile de „mistică și spiritualitate” predate în perioada interbelică de Nichifor Crainic (1889-1972) și Dumitru Stăniloae (1903-1993) sunt mai degrabă sporadice. Ceea ce le suplinește uneori, în chip lamentabil, este injecția cu „moralină”, administrată timp de două ore pe săptămână 3. Or, de la insipidele cursuri de morală (o categorie a gândirii apusene secularizate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
viziunea naționalistă și populistă promovată de Nicolae Iorga (1871-1940) sau modelul ascetic și meritocratic al lui Vasile Pârvan (1882-1927) până la propuneri mai apropiate de fervoarea Tinerei Generații prin pretențiile lor asemănătoare de „autenticitate”, cum ar fi cele formulate de Nichifor Crainic (1889-1972), Simion Mehedinți (1869-1962), Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957) și alții. În vreme ce aceste preocupări pentru educarea națiunii erau destul de frecvente în Europa interbelică, atât în Vest cât și în Est, experiența românească a fost cea mai apropiată de spiritul operei lui Fichte
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
C Călinescu, Matei 40, 98, 157, 159, 170, 218 Chester, Alfred 163 Cioflâncă, Adrian 73, 313 Cioran, Emil 52, 62, 64, 69, 78, 81, 103, 136 Cobden, Richard 85 Copil-Popovici, Ioana 171 Cornea, Andrei 20, 40, 77 Cornea, Paul 40 Crainic, Nichifor 53 Cropsey, Joseph 164, 312 D de Tarde, Jean-Gabriel 73 Deciu, Andreea 68 Dobrescu, Caius 40 Dumézil, Georges 145 Dur, Ion 76 Durkheim, Émile 231, 245 Dworkin, Ronald 100, 102, 294 E Eban, Abba 143 Eliade, Mircea 6, 52
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
degetul mare și arătător, trageți-o afară fără să forțați prea mult, apoi mișcați-o dintr-o parte în alta. Aceste mișcări vor avea ca rezultat detensionarea gâtului. Gâtul tensionat este problema de care se plâng cei mai mulți cântăreți, oratori sau crainici. Această metodă de relaxare a fost, spre exemplu, folosită ani de zile de talentatul tenor italian Umberto Sorrentino. „Această metodă îți relaxează gâtul, îți eliberează vocea și te scapă de răceală”, susține el. Reflexologia este metoda prin care o cântăreață
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
Ă Dar tu cine ești, băiete? Nu-mi văd chipul în oglinda ștearsă a ochilor tăi rătăciți. Doamne! Cînd mă gîndesc că omu-i doar un ciur prin care se scurg sufletele nemuritoare! Cine ești tu, băiete? Ă Clopotarul, domnule căpitan, crainicul corabiei - ding, dong! Pip, Pip! Pip! O sută de funți de țărînă drept recompensă pentru Pip! Un băiat înalt de cinci picioare, cu o mutră de fricos - da, ăl mai ușor îl poți recunoaște după mutra asta. Ding, dong! Cine
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Înregistrat recent o importantă cotitură tematică: prin Cumpăna și Minerii ea a ajuns la problematica zilelor noastre, a pătruns În actualitatea combatantă. Prin Negura, romanul s-a apropiat și el curajos de temele zilei. În schimb, nuvelistica, după părerea noastră, crainicul romanului de mâine, și-a Însușit masiv temele actualității, accentuând prin aceasta Începutul de trecere spre calitate. Nuvela, povestirea, reportajul literar au devenit repede arme Însemnate În campaniile partidului, În bătălia revoluției culturale. Ele au Îmbrățișat aproape toate temele construcției
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Margareta Isbășoiu, Dem. Iliescu și Ion Caraion; proză - N. Niculescu, Clemența Beșchea, N. Alexandrescu-Toscani, N. Bucuroiu, Geo Dobrescu, Lya Huțu; traduceri - Dem. Iliescu (din lirica italiană), Traian Mărculescu. Cronică literară fac N. Niculescu, Criticus, Alexandru Lungu, iar publicistică scriu Nichifor Crainic (Un Eminescu monumental), N. Niculescu, George Gh. Pâslaru, N. N. Manolescu, Ion Coman, Bucur Țincu. Sunt remarcați, la rubrica „Condicar”, Ion Biberi și Emil Botta, și sunt criticați N. Iorga și E. Lovinescu. Revistei „Gândirea”, „aceeași verde făclie pentru literele românești
ACŢIUNEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285161_a_286490]
-
Gândirea”, „aceeași verde făclie pentru literele românești. Masivă, caldă, autoritară, perseverentă păzind peste zgomot și nevoie”, i se face o bună primire. În numărul 8/1940 apare o largă prezentare a activității de „ambasador” al sufletului românesc a lui Nichifor Crainic, invitat al Facultății de Teologie din Viena, spre a i se conferi titlul de doctor honoris causa. D.B.
ACŢIUNEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285161_a_286490]
-
religioase la români, ca și în forme de viață arhaice autohtone, capătă prestigiu și se afirmă ca tendință dominantă. Ea a fascinat multe spirite cu pronunțate predispoziții creatoare. Să ne gândim la teologie, filosofie, critică și istorie literară, la Nichifor Crainic, Dumitru Stăniloae, Nae Ionescu sau George Călinescu. Rezerva unor personalități culturale de mare anvergură - dacă nu aversiunea lor afirmată - față de tradiția raționalistă europeană nu putea să nu lase urme. Modelele de excelență pe care le-a propus și le-a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
la 3 ani de închisoare și trimis la Pitești în februarie 1951. A stat într-o cameră cu Dezméri, găsindu-i acolo pe Constantin Păvăloaie, Fântână, Florin Crăciun Burchi, Octavian Tomuța, Turcu, Mihalcovici, Ionescu, Alexandru Munteanu, Aurel Suciu, Liciniu Blaga, Crainic, Corvin Pașca, Chebeleu, Buracu, Rodas, Biaș, Fidler, în timp ce agresori le-au fost Juberian (șef), Ieronim Comșa, Tudor Stănescu, Gheorghe Gorbatei, Costăchescu și Octavian Voinea 1. Bătăile au început cam după o lună de la sosirea lor în cameră, după încheierea plimbării
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
28 Cordun Frederic 39-40, 55, 60, 68 Coriciuc Traian 28, 33 Coriciuc Vasile 28, 33 Cornea Corneliu Ioan 16, 53, 125 Costăchescu Cornel 55, 158 Costea Gheorghe 157 Cotîrlă Pavel 74 Cotuj Nic 25 Covali Eduard 29 Covreja (gardian) 139 Crainic 158 Cramariuc Aurel 85 Crăciun Gheorghe (comandant) 153 Crăciun Ioan 29 Crăciunescu Mircea 25 Cristea Ion 69, 91, 121, 223 Cristescu 30 Cristescu Constantin 73 Cristescu Ion 148 Crișan Ioan 29 D Daina Dumitru 29, 33 Daniil (ieroschimonah) 118 Daneș
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cu fete, Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic, Sergiu Dan - Dragostea și moartea în provincie, Damian Stănoiu - Fete și văduve, Cezar Petrescu - Oraș patriarhal, Gib I. Mihăescu - Zilele și nopțile unui student întârziat, Mircea Eliade - India, Șantier, Nichifor Crainic - Nostalgia paradisului, Petru Comarnescu - Chipurile și priveliștile Americii, Emil Cioran - Cartea amăgirilor ș.a.). Revista publică materiale de specialitate privitoare la librari și edituri (Regulamentul editorilor, Librarul, Librăriile), aspecte și instantanee de la Zilele cărții, premiile literare etc. Cele mai multe materiale sunt scrise
BULETINUL EDITORIAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285935_a_287264]
-
în Annabel Lee și alte poeme, îngr. Liviu Cotrău, București, 1987, passim; [Léon-Paul Fargue, R. M. Rilke, Georges Chennevière, Paul Valéry, Stefan George], în Dan Botta, Scrieri, IV, București, 1968, passim. Repere bibliografice: Eugen Jebeleanu, „Eulalii”, FCL, 1931, 430; Nichifor Crainic, Dan Botta, G, 1931, 11; Perpessicius, Opere, V, 179-182; Constantinescu, Scrieri, I, 350-352; Boz, Cartea, 77-86; Ionescu, Război, II, 84-85, 115; Șerban Cioculescu, „Eulalii”, ADV, 1932, 14796; Mihai Ilovici, „Eulalii”, „Criterion”, 1932, 13-15; Holban, Opere, III, 179-199, 294-296, 415; Streinu
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
Opere, III, 179-199, 294-296, 415; Streinu, Pagini, I, 75-98; Tiberiu Iliescu, La cocoșul spânzurat, pref. Ștefan Roll, București, 1968, 165-166; Papadima, Creatorii, 105-109; Lovinescu, Scrieri, VI, 163-164; Biberi, Études, 183-186; Constantin Fântâneru, Dan Botta, „Comedia fantasmelor”, UVR, 1938, 19; Nichifor Crainic, „Comedia fantasmelor”, G, 1938, 8; Constantin Fântâneru, Dan Botta, „Alkestis”, UVR, 1939, 18; Vrabie, Gândirismul, 319-320; Lucian Blaga, O gravă tentativă de expropriere literară, G, 1941, 5; Petru Caraman, O polemică în jurul spațiului mioritic, RFR, 1941, 5; Lucian Blaga, Alte
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
Ediții: Balade eroice, București, 1965; M. Eminescu, Icoane vechi și icoane nouă, introd. edit., București, 1974 (în colaborare cu Al. Melian). Traduceri: Alain Guillermou, Geneza interioară a poeziilor lui Eminescu, Iași, 1977. Repere bibliografice: Perspessicius, Alte mențiuni, III, 338-343; Nichifor Crainic, O carte despre Eminescu, „Glasul patriei”, 1971, 39; Al. Mitru, „Momentul Eminescu în evoluția limbii române literare”, RL, 1971, 18; Piru, Varia, I, 158-160; Bălan, Artă, 221-224; D. Păcurariu, O carte despre evoluția limbii române literare, ARG, 1984, 9; Mihai
BULGAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285943_a_287272]