1,523 matches
-
astronomice decât în secolul al XX-lea. „Acest ciclu - al lui Dionisie - este codicele datei Paștelui după prescripțiile Bisericii Orientale, ciclu care, începând cu anul 345 d.Hr., se repetă neîncetat. Marele ciclu pascal a fost în uz în toată creștinătatea, până la reforma calendarului iulian în 1582. Din acest an, Biserica Occidentală a părăsit, odată cu calendarul iulian, vechile reguli și a creat altele noi, cu totul deosebite. Dar Biserica Orientală a rămas la calendarul iulian și la vechile calcule”. Așa
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
fundalul realităților astronomice juste de atunci pe care la aveau în vedere, evidențiau rădăcina credinței creștine, în revelația dată poporului evreu. Începută prin reglementarea pascaliei, continuată prin colecțiile de canoane ale Sinoadelor ecumenice, inițiativa unificatoare a celor două părți ale creștinătății dezbinate de mai multe decenii se împlinea în impunerea unui sistem universal de comput pascal și de numărare a anilor. Conciliată astfel progresiv în problemele de credință ortodoxă, Europa de după anul 525 dobândea germenii solidarității ei și sub raport moral
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
creștinii și necreștinii au rămas uniți de un sistem care poartă ca efigie Nașterea Mântuitorului lumii. Păstrând ferm criteriul Învierii și al Nașterii Domnului, statornicit de către Sfinții Părinți, Dionisie Exiguul a contribuit la încetarea dezbinărilor dintre cele două părți ale creștinătății pe care le provocase schisma acachiană. De asemenea, el a făcut ca Olimpiadele, anii activității consulilor, ca însăși data miticei întemeieri a Romei să înceteze să mai țină în stăpânire spiritele oamenilor până într-atât încât să devină criteriu cronologic
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și cea apuseană sau prin promovarea unei împletiri de elemente spirituale între cele două vaste arii europene. Credința creștină militantă, trăită cu o mare intensitate duhovnicească, linia ortodoxă desăvârșită în problema Întrupării, promovarea valorilor ecumenice ale dreptei-credințe cu scopul unificării creștinătății din răsărit și din apus, punerea istoriei sub stăpânirea lui Iisus Hristos, prin era creștină, respectul contemporanilor care îl socoteau un sfânt apărut în generația lor, elogiile cercetătorilor din toate timpurile, care îl apreciază drept un învățat și evlavios teolog
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
spații locuite de oameni care să nu fi cunoscut o perioadă mai lungă de timp, violența interpersonală (Walker, 2001). Putem spune că aproape în totalitate, legile care există și încă de la începuturile lor, se adresează diferitelor forme de violență. Pentru creștinătate, cele zece porunci sunt un prototip al legislației complexe care există azi pe plan internațional și la nivel național. Deși educația e foarte importantă, nu există măsuri mai eficiente de prevenire a violenței decât respectarea legii. O bună legislație și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Motru, 1996:68). Ea e slabă în timp de pace și se întărește în momentele de cumpănă. Ea poate fi mai largă decât cea de limbă și origine, putând coincide cu a altor popoare (de exemplu, misiunea de apărători ai creștinătății a popoarelor de la marginea Europei), și e amprentată de raționalitate. Cele trei tipuri de conștiință de care vorbește Motru ne amintesc de cele trei tipuri de orientări valorice de care se vorbește astăzi (vezi Inglehart, 1997). Dacă am încerca un
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în anturajul nostru n.n.), ei bine, e din ce în ce mai brunetă... Ies din galerie pe trotuar. Tot Bucureștiul îl așteaptă pe Sfîntul Părinte să treacă dinspre aeroport. Iată-l. În mașina lui bizară, de cosmonaut pe scoarța Lunii, omul, simbol cald-impasibil al creștinătății, față ușor congestionată, mai degrabă congestia vîrstei decît a emoției: asist la o minune, pînă ieri nesperată. Tot minune, stranie minune, prezența, pe același scaun mobil, a patriarhului ortodoxiei noastre. Frenezia mulțimii cu stegulețe ale Vaticanului. Miraculoasa și calma frenezie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
celui dintâi", cel din Italia, fie ale "celui de-al doilea")... (Mazilu, Recitind literatura română veche I 131-32) Întemeietorul de țară Gândirea medievală redată în "literatura" vremii, precum, printre altele, istoriografia și cărțile populare, în linia credinței ortodoxe, subordonează întreaga creștinătate unei instanțe superioare incontestabile, situate în descendența imediată a divinității. Ei, delegate pentru a guverna și a gestiona comunitățile și culturile creștine, îi este acordat dreptul inalienabil al judecății în plan terestru. Spre diferență de occident, Bizanțul și zonele sale
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
culturii. Unui astfel de tratament mental i s-a inserat ... întreaga și arborescenta problematică a întemeierii. (Vasile Tudor Crețu 68) Domnitorul cruciat Auzind și văzând noi acestea, am luat sabia în mână și cu ajutorul lui Dumnezeu, am mers împotriva dușmanilor creștinătății, i-am biruit și i-am călcat în picioare și pe toți i-am trecut sub ascuțișul sabiei noastre. (Cronica lui Ștefan cel Mare) Mitul întemeietorului cunoaște o ultimă întrupare mitică în figura lui "Alexandru cel Bătrân și Bun", căruia
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
instituie modelul domnitorului ce duce o politică anti-otomană sistematică, în încercarea de a menține integritatea și independența țării sale. Îndeaproape îi urmează Iancu de Hunedoara, despre care papa Calisto III spunea că este "singurul și cel mai puternic atlet al creștinătății". Se adaugă Vlad Țepeș, al cărui renume a depășit granițele spațiului românesc și pe cele ale timpului său, vehiculat însă cu o identitate falsă, cum se știe, în imaginarul occidental. Reprezentările românești l-au surprins în schimb ca pe un
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
II, 741 I) Simbolistica "recipientului [a trupului, n.n.] și a habitatului" (în terminologia lui Durand) include și motivul cupei, relevant în imaginarul puterii pentru că reprezintă regalitatea (alături de sceptru), dublând semnificația coroanei. Domus-ul, asimilat atât cu teritoriul politic, cât și cu creștinătatea, atât cu trupul matern, cât și cu casa sau cu mormântul, este și cel mai complex motiv spațial, dar și cel mai dificil de structurat, dată fiind relația lui atât cu istoria reală a locuirii, cât și cu imaginarul în
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
macrocosm devenind în ea convergente. Trupul, desprinzându-se din "acasa" maternă (maculată), așa cum o înțelege evul mediu creștin, se inițiază în marea taină a morții și a divinității, într-o continuă căutare de sine, între casa familiei, casa mare a creștinătății și casa Domnului, biserica. Adăpostul rămâne, paradoxal, loc al odihnei, al tihnei (când se poate), dar și locul în care, totuși, cea de-a doua condamnată de păcat (după Lucifer), femeia, e claustrată, deși delegată să organizeze viața casei. Din
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
În fiecare detaliu, are o asemănare surprinzătoare cu funcționarea tehnologiei moderne timpurii. Descartes și mai apoi Newton au văzut Întreaga natură ca pe o mașină gigantică, care funcționa conform unor principii mecanice bine stabilite. Dumnezeu, păstorul binevoitor și grijuliu al Creștinătății, a fost Înlocuit cu Dumnezeu, tehnicianul distant care a creat și pus În mișcare un univers mecanic autoreglat, care era ordonat, previzibil și autonom. Gânditorii iluminiști au extins repede viziunea mecanistică asupra lumii a lui Descartes la economie, furnizând o
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În legea internațională, a dreptului suveran al statului teritorial a fost Tratatul de pace din 1648, care a Încheiat războiul de treizeci de ani Între luterani, calvini și Catolici. Pacea de la Westphalia a recunoscut diferențele ireconciliabile Între diversele ramuri ale Creștinătății și le-a acordat domnitorilor autoritate suverană În interiorul domeniilor lor de a stabili chestiuni religioase, În același timp restrângând dreptul altor țări de a interveni În ceea ce, de atunci Înainte, era considerat o chestiune internă a fiecărei țări. Principiile esențiale
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a unui anumit segment al populației creștine; fiecare trebuia să Împartă autoritatea cu vasalii, din treptele inferioare statului său, și cu Papa și (În Germania și Italia) cu Imperiul Roman Sfânt, din cele superioare”15. Bull a notat că „În creștinătatea medievală se credea că sursa ultimă a autorității este Dumnezeu”16. El a sugerat că: Dacă statele moderne ar ajunge să Împartă atât autoritatea asupra cetățenilor lor, cât și abilitatea lor de a obține loialitate, pe de o parte cu
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și siriacul șhșd‡y‡4, sanscritul kaivalya 5 desemnează ființa care a ales Unitatea, care tinde să asume întregul real și să îl reconducă spre Principiul său. Dacă acceptăm concluziile la care ajunge Peter Brown studiind concepția asupra corpului în creștinătatea timpurie, o anumită linie de gîndire occidentală a pus accentul, de la Augustin înainte, mai ales pe discordia dureroasă, aspră între suflet și carne, între voință și instinct și, în genere, pe dualitățile de tip antagonist produse de cădere, adică pe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Apoi, din cadrul catolicismului se desprinde protestantismul, așa cum din Mahăyăna se conturează o nouă direcție, Vajrayăna. Dovezi clare despre o cunoaștere a buddhismului în Occident avem abia din secolele II-III d. Hr. E cert că una dintre cărțile favorite ale întregii creștinătăți din Evul Mediu, romanul Balaam și Iosafat, a fost scrisă de un creștin evlavios, care spune că a auzit povestea de la niște oameni care au adus-o din India. E însă probabil că autorul a avut înaintea ochilor chiar lucrarea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Sa. În ciuda schimburilor culturale, neînțelegerile dintre lumea creștină și cea musulmană au erupt în conflicte violente (Cruciadele), cu ecouri până în ziua de astăzi, conflictele religioase ducând la terorism; a fost mai degrabă un conflict între Apus și Răsărit, pentru că și creștinătatea răsăriteană a perceput Cruciadele ca pe o tragedie, iar "eliberatorii" doreau eliberarea cetăților sfinte nu numai de către musulmani, ci și de către "schismatici", adică de către ortodocși. În Orient, cucerirea musulmană nu a avut efectele devastatoare ale Cruciadelor, între comunitățile creștine, musulmane
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
acestor frontiere nu li se poate nega rolul istoric fondator. Patru sînt factorii primordiali care, fie separat, fie în ansamblu, au generat nașterea lor: mai întîi dezmembrarea Europei latine îndată după căderea Imperiului Roman; apoi ruptura ce a urmat între creștinătatea ortodoxă și cea catolică; cel de-al treilea factor îl constituie expansiunea turcă asupra Balcanilor, începînd cu secolul al XV-lea; în sfîrșit, ultimul se referă la divizarea socioeconomică a țărănimii ca urmare a instituirii în Europa de Răsărit a
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
acestea acum, ci zonelor mișcătoare ce se interpuneau altădată în spații concepute ca fiind relevante pentru universuri politice, religioase, sociale și mentale mai puțin distincte din punctul de vedere al suveranității fundamental antagoniste. Este vorba în primul rînd de lumea creștinătății și cea a islamului ce s-au confruntat secole de-a rîndul în sudul Europei, în Balcani și în Europa Centrală. Ne gîndim însă, în egală măsură, și la cele două spații ale creștinismului, occidental și ortodox sau la ortodoxismul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ce suportă un set de legi, decizii, norme impuse arbitrar. Capul regelui necesită o societate civilă globală, dincolo de arbitrariul decizional al factorului politic. Să privim istoric la această societate cu și de civili. A existat o societate civilă în spațiul Creștinătății, acea societate a cărturarilor și a vorbitorilor de limbă latină, începând cu secolul al XVII-lea. Procesul epistemic și istoric al formării limbilor naționale "a parcelat" societas civilis latină 129 în grupuri umane cu limbi și culturi diferențiate ideologic, izolate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o dată, acest lucru nu înseamnă că nu s-a întâmplat nimic. Dimpotrivă. Eu cred că putem încheia cu această concluzie după citirea difuză, pentru prima dată, a relatărilor evangheliilor. Trăsăturile creștinismului de la început cu privire la înviere Așadar, dacă luăm în considerare creștinătatea de la început și trecem pe aceeași hartă credințele paleocreștine despre viața de după moarte și înviere, împreună cu credințele vechilor păgâni și ale evreilor antici, găsim câteva lucruri interesante. Credințele despre viața de după moarte sunt, evident, unul din cele mai conservatoare lucruri
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Europa celor Cincisprezece reprezintă marea speranță a acestui sfârșit de secol. Pentru alții, este ultima mare utopie a secolului XX (după fascism și comunism, păstrând desigur proporțiile). Iar pentru alții, Comunitatea Europeană este o abstracție, precum Elada pentru vechii greci, creștinătatea în Evul Mediu sau lumea arabă în zilele noastre. Dacă de multă vreme centrul lumii nu mai este considerat a fi la Delfi, așa cum credeau vechii greci 72 (el s-ar afla în Marea Neagră, undeva în zona satului românesc Histria
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
lor, religiile lor, obiceiurile lor, artele lor, științele lor, modul lor de a se îmbrăca, precum și felul lor de mânca și de a bea. I. Sub semnul viței de vie Începând cu secolul al XV-lea, Europa creștină, în special creștinătatea mediteraneană, pornește la descoperirea, apoi la cucerirea noii lumi. Colonizarea, evanghelizarea și plantarea viței de vie mergeau mână în mână: "Oricare dintre călugării cuceritori avea în desagă breviarul și legătura de butași 111". Misionarii portughezi au adus vinul în Japonia
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
recuceri Ierusalimul și mormântul lui Hristos, iar apoi pentru a le păstra. Pentru alți creștini, abația de la Cluny, fondată în 910 de ducele Guillaume de Aquitania, a fost, până la construirea catedralei Sfântul Petru din Roma, cea mai mare biserică a creștinătății, și din acest motiv a fost considerată drept "centrul lumii". Pentru pictorul spaniol Salvador Dali (1904-1989), gara din Perpignan era centrul lumii. 73 J.-F. Gautier, Histoire du vin, PUF, Paris, colecția "Que sais-je?", nr. 2676, 1992, ediția a II
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]