90,136 matches
-
spiritului german - prieten intim și corespondent predilect. Scriitorul călătorește în excelente condiții în orașe cu celebre orchestre și duce o viață aristocratică departe de microbii din "zonele schito-sarmatice" și de prieteni și dușmani de care nu uită totuși. Referitor la creația sa literară, Caragiale credea a fi scris la Berlin cele mai reprezentative opere. Greșea oare? Pe linia dramaturgică, da! Scriitorul își propusese să reia într-o nouă comedie, în trei acte, personajele din O noapte furtunoasă și din O scrisoare
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]
-
zilnic de vizite necesare, dar ineficace, Tamarei Nikolaevna. Dar cu cîtă patimă am absorbit literele, cuvintele, frazele ce însetat! Și-mi vine mereu să țip: da, așa e, așa e! Este uimitoare această cunoaștere pe dinăuntru a unor procese de creație, de maximă, de abisală intimitate. Și cît bun simț! Cîte ecouri trezite, ca-ntr-un clopot în pagină, de reflecțiile care, Dumnezeule, parcă le știam și, totuși, de-abia acum se încheagă-n sîngele meu! Labișul e tot un Reasece
A fi poet by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12792_a_14117]
-
pe care le-au transfigurat, conțin cu alte cuvinte reflexe din "întreg complexul vieții material-spiritual românesc", pentru că, urmașe ale coloanelor și stâlpilor cerului, "reprezintă o sinteză ad-hoc între straturile arhaice și cel creștin". Preocupat în primul rând de tipologizarea acestor creații ale artei țărănești, în care preia sugestii din sistematizarea propusă de R. Vulcănescu, autorul albumului pornește de la stâlpii și coloanele cerului, acestea asimilate drept troițe, cu formele lor (coloane trunchiforme, phallusoforme, discofore, antropomorfe stilizate, cruciforme), continuă cu monumente sacre de
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
Apoi, raiul, iadul, istorisiri biblice. Toate acestea conducând la concluzia că troița este o sinteză a artelor, în cadrul troițelor-incinte, baldachin/pergola și al celor bisericuță/capelă dându-și întâlnire arhitectura peisagistică, sculptura, pictura murală, artele textile (ștergare, fețe de masă), creații poetice versificate. Autorul, care a fost preocupat de cercetarea troiței ca simbol magico-religios, ca monument de artă populară, a făcut sumare trimiteri la reflexele lor culte, la pictura lui Ion }uculescu și la sculptura lui Constantin Brâncuși. Trimiteri trebuia să
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
nici eu prostul obicei (uneori!), ca atunci când vorbesc despre alții, să fie vorba mai mult despre mine. Și poate că este și firesc să fie așa. Orice scriitor este tentat "să facă din viața sa o continuă materie primă a creației", cu atât mai mult cu cât sânt unul dintre acei "destui scriitori care nu-și prea înțeleg în profunzime condiția, ci doar și-o trăiesc ca o proiecție dramatică în idealitate." *) Chiar și personajele din puțina mea proză nu fac
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
am justificat lirismul acestui text, iată-l pe Florin Mugur, prin 1968, rătăcit în Munții Neamțului, unde puteam să-l întâlnesc mai degrabă pe Calistrat Hogaș, iar pe mine, în calitate de activist cultural (instructor de dansuri populare, ei da!), la "Casa Creației" (Regiunea Bacău), cu un "Gaz", mașina de teren de pe vremea aceea, urcat la munte ca să recuperez o formație de dansatori și s-o aduc la Bacău. Acolo era în toi un Festival "Cântarea României", la care Florin Mugur era în
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
de desene și poeme într-un vers, intitulat himere în amurg, tipărit în Germania, la Königsbrunn, la Editura Galateea al cărei redactor fondator, poetul Sorin Anca, ne trimite odată pe anotimp, cu adevărat frumoasă revista sa de poezie, "Galateea", deschisă creației poeților români de pretutindeni. Aceasta ni se pare a veni firesc în prelungirea legendarei "Argo", care ani de zile a adunat în paginile ei, prin eforturile generoase material, de execuție și însuflețire ale lui Alexandru Lungu și ale Micaelei Lungu
Alexandru Lungu - 80 - by Constanța Buzea () [Corola-journal/Imaginative/12903_a_14228]
-
pe care îl omagiem cu toată dragostea, pentru energia sufletului său concretizată în chip minunat în poezia celor peste 35 de volume publicate din 1940 până în prezent, în țară și în străinătate. Cuvenitele urări de sănătate, de semne bune, de creație și de nesingurătate, pentru că prietenii domniei sale sunt mulți la număr, mult mai mulți decât poate acoperi tirajul de-acum al himerelor în amurg. Medic de profesie, om de știință recunoscut, grafician și pictor de o mare sensibilitate și mai ales
Alexandru Lungu - 80 - by Constanța Buzea () [Corola-journal/Imaginative/12903_a_14228]
-
Ninsoarea neagră (1970), Elegiile malteze (1980), Clavicula mundi (1983), Steaua neizbucnită (1986), Elegii cretane (1989), Stigmate și lauri (1993), Roua de apocalips și Ochiul din lacrimă (1998). Dintre atât de multele referințe critice care s-au adunat în timp în jurul creației poetice a dlui Alexandru Lungu, am ales pentru bunul cititor doar câteva propoziții sub semnătura lui Al. Cistelecan: "Sentimentul lumii e unul al prezenței, al unei vecinătăți deopotrivă diafane și impetuoase a misterului, ceea ce creează o relație de intimitate cu
Alexandru Lungu - 80 - by Constanța Buzea () [Corola-journal/Imaginative/12903_a_14228]
-
amplificate ulterior: frigul, foamea, frica, gelozia, urîtul, obsesia cu toate nălucirile ei. Probabil că e mai drept să recunoaștem relația dintre scriere și viață într-o opinie a aceluiași Camil Petrescu, autor care consideră că e normal ca în orice creație literară să se strecoare și �un colț de autobiografie". Revenit la București spre sfîrșitul lui 1919, Gib Mihăescu devine și mai �abulic". Firea lui contemplativă și lipsa de voință par încă mai accentuate de traumele copleșitoarei experiențe a războiului. Începe
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12914_a_14239]
-
al războiului. Trebuie să-l privesc așa cum priveau strămoșii mei seceta, cutremurul, molimele. Nu e nimic de făcut. Numai în asemenea crize îmi dau seama de tragedia vieții mele: pentru că eu am jucat pe cultură, pe opera de artă, pe creație " și toate astea sănt zădărnicii pe nivel metafizic și sănt absurde în momentul istoric în care trăim " (15 septembrie 1942). |n curănd, nu va mai subsista nici o îndoială cu privire la viitorul imediat; e curios însă căt de bine informat era scriitorul
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
această legendă sunt versuri câte vrea și nu vrea cineva, toate asemenea în felul începutului și în mersul faptelor, dar deosebite în amănunte.“ Să adăugăm că nota lui N. Iorga se încheie cu o observație generală asupra inspirației bisericești în creațiile populare românești: “Inspirația bisericească hotărât că n-a fost fericită la poporul nostru, ai cărui cântăreți și-au pus sufletul numai când au vorbit de faptele, bucuriile și durerile oamenilor.” Să menționăm, nu din dorința de a polemiza cu N.
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
artistic”, astfel încât citim “adevărate autobiografii”. Parcă pe urmele lui Ibrăileanu, Vladimir Streinu vede lucrurile echilibrat, ambele formule având îndreptățire într-o construcție armonioasă. Comentatorul “va observa frumusețea «etern actuală» a romanului roman (de acțiune, n.m.), dreapta cumpănire adică în sinteza creației, a dinamicii interioare cu aceea exterioară”. Într-adevăr, evoluează mijloacele de investigație ale prozei, dar în același timp, în strânsă conexiune, și stilul (Note despre stil). Mai întâi, acela al criticilor. “Sinceritatea”, “naturalețea”, “adevărul” devin “autenticitate”, “unitatea-organicitate”. Vechea terminologie critică
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
Geo Șerban (1914 - 1999) - surprize ale laboratorului de creație - Fără a recurge la ipoteze fanteziste, ne-o putem imagina pe întorcând fila calendarului la data de 10 aprilie 2004, când ar fi pășit peste pragul vârstei de 90 de ani. Chiar dacă nu i-a fost dat să ajungă atât
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
accepția dată chiar de Vianu, și nici nu poate să-l realizeze. Bogăția concretă a datului, mulțimea aspectelor investigate, nu pot fi cuprinse într-un ansamblu deductiv. Astfel, unele determinări, ca, de pildă, „tipurile artistice”, genurile, stilul, anumite aspecte ale creației și receptării se pot raporta la „momentele constitutive”, dar altele nu. De aceea sistemul esteticii, așa cum se realizează în Estetica, trebuie înțeles mai degrabă în sens, ca să spunem așa, didactic, adică în sensul că problemele esteticii sînt expuse „integral și
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
fost scrisă în zece ani de zile și de nopți”; ea e aidoma unei cămăși dintr-un fir, vestmânt pe care iubitul frate va aprecia singur cât de potrivit va fi el ,,cuvioasei Dumitale staturi”. Ioan Alexandru consideră că firul creației sale își reînnoadă, sub semnul Imnelor, segmentele anterioare, adică volumele: Cum să vă spun, Viața deocamdată, Infernul discutabil, Vămile Pustiei, Imnele bucuriei. Din însoritul volum al debutului, poemul Mânzul forțează amintirea. Mai întâi, prin naturalețea amintirii unui tânăr țăran (atunci
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
imaginea se înalță din nou, la nivelul arborilor dar nu departe de florile mirositoare. O mărturie din afară este invocată pentru a dovedi frumusețea cimitirului sătesc, de care orășenii în trecere ,,se minunează ca în paradis”. Poemul meu favorit din creația lui Ioan Alexandru este Omul. Mai există altele, admirabile, dar pe care nu le găsesc în Imnele din 1973. Nu le aflu nici în antologia Poezii/ Poesie, în traducerea italiană a lui George Lăzărescu, apărută în 2001, în ediție revăzută
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
Teodor Vârgolici știe să vadă esențialul unor asemenea studii, care îmbogățesc banca de date a literaturii române și care uneori vin și din partea unor străini ca R. Kunisch și mai ales Helmuth Frisch, autorul unui important volum Sursele germane ale creației eminesciene, unde se identifică textele, de obicei fragmentare din presa austriacă și germană, transcrise de Eminescu. Aceasta permite cunoașterea în multe cazuri a modelelor germane de la care a pornit poetul, ca, de exemplu, pentru Mai am un singur dor și
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
vaporul se apropie de capătul străzii /.../ sam umblă pe cer / trebuie să ajungă la mecca / să cumpere mere / vă închipuiți un poet de tip clasic / sugând la sânul muzei sale”)... Dacă Autobozul cu cocoșați reprezintă un fel de extremă a creației poetei, în sensul relativizării ironice a perspectivei asupra realului și a stărilor de spirit generate de “teatrul” lumii, traiectul scrisului său de până la acest punct o putea prevedea. Căci, de la debutul cu Vina nu e a mea (1968), Nora Iuga
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
Deci", Tudorel Urian - revista „România literară" și Sorin Marin - președintele Fundației Anonimul), pus în situația de a delibera departe de aranjamente de culise specifice vieții literare românești și telefoanele menite să asigure mai buna înțelegere a valorilor expresive conținute de creațiile unuia sau altuia dintre candidați. Nici miza concursului nu a fost una de neglijat, sumele puse în joc de Fundația Anonimul fiind impresionante: Premiul întîi 20.000.000 lei, Premiul II 15.000.000 lei, premiul trei 10.000.000
Festivalul de poezie "Prometheus" by Reporter () [Corola-journal/Imaginative/13836_a_15161]
-
poem care se cuprindă în mod obligatoriu patru din următoarele șase cuvinte: „sîrmă", „doagă", „clopot", „imponderabilitate", „dragoste" și „obrăznicie". În plus, fiecare concurent a trebuit să-și elaboreze propria artă poetică și să facă un scurt comentariu critic asupra propriei creații. Juriul a cerut tuturor celor aflați în competiție să noteze în ordine descrescătoare prestațiile contracandidaților. Acest vot nu a fost luat în considerare la stabilirea rezultatului final, el reprezentînd doar o formă indirectă de verificare a gustului poetic al candidaților
Festivalul de poezie "Prometheus" by Reporter () [Corola-journal/Imaginative/13836_a_15161]
-
juriu și evaluările concurenților înșiși. Primii cinci din topul concurenților s-au aflat și în atenția juriului, dar nu pe aceleași locuri. Favoritul concurenților a fost ieșeanul Dan Sociu, care a tratat însă cu o oarecare frivolitate poemul din concurs. Creația sa, excesiv de conjuncturală, a făcut ca în final el să obțină doar o mențiune (locul 4), deși poemele din faza preliminară îl recomandau ca principal favorit. O altă mențiune a obținut pictorul Doru Drăgoi care a avut inspirația de a
Festivalul de poezie "Prometheus" by Reporter () [Corola-journal/Imaginative/13836_a_15161]
-
încearcă o încadrare în generație, poetul însuși se vrea optzecist - și ar fi de discutat, la nivel teoretic, această obstinație a generației, destul de pernicioasă după mine, care face ca cei mai buni poeți aparținând prin vârsta biologică unei generații de creație să reitereze la nesfârșit și motivele acesteia - criticii l-au ambalat în adjective generale, cu ușoare, politicoase rezerve de colegi, și gata. Formula de a scrie a lui Gheorghe Izbășescu nu s-a înnoit nici ea prea mult. Dacă unele
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13893_a_15218]
-
pământuri, respectând totuși normele literaturii "vechi" și nicidecum ale aceleia "noi". Marin Preda nu participă la lupta politică din anii 1945-1950, nici ca gazetar, nici în alt mod. Totuși, este considerat un scriitor al vremurilor noi, beneficiază de concedii de creație la Bălcești, la Sinaia. Semnele fidelități sale scriitoricești față de regim întârziau, cu toate îndemnurile și sugestiile lui Paul Georgescu sau ale lui Nicolae Moraru. Marin Preda înțelege lucrurile în felul său, așa cum rămăsese și la internatul Școlii Normale fără să
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
radiografii ale unor mentalități, cu tipuri unitare, privite și prin prisma caricaturizării, a comicului sarcastic. Ce am înfățișat până aici a fost edificiul impresionant în critică, în proză, care a căzut apoi jertfă tăvălugului. Odată pornită acțiunea de subjugare a creației, nimic nu mai era exceptat în interiorul sistemului, toți trebuiau să se alinieze politicii de îndoctrinare. Cine îndrăznea să protesteze se trezea lovit fără cruțare, înjosit, anihilat. Unor figuri de seamă în cultură, care câștigaseră o largă popularitate, li se distribuia
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]