11,160 matches
-
viu, dinamic, se apelează mult la relațiile dramaturgice dintre personaje, ceea ce conferă lucrării, după opinia noastră, spirit de inovație, în cel mai important sens al cuvântului. Este o reprezentare elocventă a modului în care un regizor inteligent adaptează în spirit creator o lucrare belcantistă celebră. Într-o analiză corectă, trebuie abordată și realizarea muzicală a noii producții. Ea s-a aflat, în primul rând, sub egida maestrului Ciprian Teodorașcu care a condus de la pupitru întregul spectacol. Pentru noi, tânărul muzician este
L’ELISIR D’AMORE de Gaetano Donizetti - premieră la Opera Națională București by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/4510_a_5835]
-
e sănătatea grosolană, cuvintele murdare, lucrurile firești și lucrurile nostime. (s.n.)” (Justine, p.137) Dacă ar fi să vorbim despre democrație în artă, atunci libertatea esteticii este o formă de aristocrație, înlesnind apropierea de partea esențială a lucrurilor. Răsplata orgoliului creator sunt „mângâierile produse de munca pe care o depune omul cu mintea sau cu sufletul”, fiindcă numai artistul poate „reorândui sau recompune realitatea pentru a-i dezvălui latura semnificativă.” L. Durrell, ontologic, este convins că numai arta poate da o
Centenar Lawrence Durrell by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/4513_a_5838]
-
seama cărora se instrumentează dosarul civilizației urbane. În plus, ținta nu e aceea a urmăririi comportamentului uman în situații social-politice de criză, ci o meditație repetată, în arhitecturi textuale perfect armate, asupra (im)posibilității orașului perfect. Compoziția respectă ritmurile gândirii creatoare, nu ale corpului social (chiar dacă, inevitabil, e informată de acesta). De aceea, funcționează ca un perpetuum, deloc incomodată de neizbânzi. Colecția de orașe este și cumul de istorii cu tâlc, aspirând la unitatea pierdută prin inventariere de ipostaze. Încântătoare pentru
Geoficțiuni by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3290_a_4615]
-
ar fi lucrat. În această nouă lumină, vedem expresia umorului specific lui Culianu. Totodată, înțelegem că I.P. Culianu era, constitutiv, un om de știință, fiindcă toată această tevatură în jurul tabloului obscurizează tocmai statutul său de capodoperă, legat de misterele subiectivității creatoare, socotită aici ca element secund, ancilar față de mișcările de idei din epoca istorică respectivă. Indescifrabila esență a divinului face, în viziunea lui IPC, ca relativismul și polimorfismul să fie de neocolit: îl descoperim pe autorul însuși, camuflat în diverse personaje
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
împărtășim cu cititorii noștri bucuria că d[omnu]lui Perpessicius, după un sfert de veac de lucru pe câmpul literei românești, i se acordă atenția meritată. Gestul regal, decorând o splendidă carieră literară, e semnul unei profunde înțelegeri pentru spiritul creator al acestei țări. M. B. 3. Perpessicius - Odă pentru Postumus, Versuri albe pentru flori și Soartă în Țara Nouă, 2, nr. 57, 16 iunie 1940, p. 2, col. 3. (Reproduse din volumul Itinerar sentimental). 4. Mihai Beniuc - Întoarcere. Piesă în
Întregiri la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4711_a_6036]
-
autoarei, utilizînd lupa, nu recomandă binoclul”) e valabil pentru fiecare capitol în parte. Explorînd intimitatea ascunsă a poeticilor implicite, detectabile mai ales în pliurile creației propriu-zise, în corespondență sau în marginea eseurilor programatice, autorul procedează ca un arheolog al eurilor creatoare, oferind, în cele șapte eseuri micromonografice, reinterpretări valoroase, cuceritoare printr-un anume detectivism al observațiilor. Foarte incitante sînt considerațiile privind încercarea Hortensiei de a elabora, în prozele ei scurte, un program al desăvîrșirii feminității ideale, dez-idealizate prin socializare în romanele
Individualitate și stil by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3315_a_4640]
-
Nicolae Scurtu Biografia istoricului și criticului literar Mircea Iorgulescu (1943-2011) suscită interesul cercetătorilor din generațiile cele mai tinere, spre a-i putea stabili, cu rigoare, itinerariul creator și, evident, fizic al celui mai exigent exeget al operei lui Panait Istrati. O relectură atentă și fără prejudecăți a operei sale de critic și istoric literar relevă o excelentă capacitate de a intui și de a detecta valorile estetice
Contribuții noi la biografia lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/3321_a_4646]
-
-uri, în care mișcările interpreților erau însă lipsite de expresivitate, cu excepția desfășurărilor spațiale mai bogate ale lui Vladimir Albu, mai multă atenție fiind acordată jocului rochiilor, voalurilor și perdelelor albe decât coregrafiei. Ivirea în spațiul coregrafic românesc a unor tineri creatori de calitatea Loredanei Nicola și a Andreii Gavriliu - reale promisiuni pentru dansul contemporan de la noi - sunt un prilej de bucurie, dar și de îngrijorate întrebări. În actualul context de criză, unde își vor pune în valoare puterea creativă? Există totuși
Gala absolvenților 2013 by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3425_a_4750]
-
acel ceas istoric, a transgresării granițelor disciplinare este dovedită de o mărturie din interiorul cercului. Această practică are și alte antecedente în cercetarea din România, precum echipele interdisciplinare ale școlii monografice create de D. Gusti. Cititorul este captivat de analiza creatoare a relațiilor dintre limbajul liric/poetic (LP) și limbajul științific (LS), care în teoria lui Servien reprezintă axul central al „limbajului total”, pe care o desfășoară Solomon Marcus. De exemplu, în critica sa, autorul se referă la viziunea „simplistă, anacronică
„Jocul cel mare” și joaca surprinzător creatoare by Cătălin Mamali () [Corola-journal/Journalistic/3439_a_4764]
-
le-a desprins Strauss din analiza spiritului nipon. Sînt cinci însușiri care separă spiritul nipon de cel occidental. Prima e că, despre deosebire de accentul pe care apusenii îl pun pe persoană, japonezul respinge subiectul uman. Nu ce spune eul creator contează, ci ceea ce se spune prin el din matca impersonală a lumii. A doua deosebire e că, în contrast cu patosul retoric al europeanului, japonezul refuză discursul teoretic, la fel cum repudiază puterea lexicului de a surprinde adevărul. Pentru japonez, faconda inepuizabilă
Țîrîitul insectelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3444_a_4769]
-
a fost reconstituită și restituită impecabil de excelentul istoric literar Teodor Vârgolici (n. 1930), care i-a fost, vreme îndelungată, un fidel colaborator și discipol și care a uzitat, cu discernământ critic, toate mărturiile, informațiile și documentele privitoare la itinerariul creator și uman al unuia dintre cei mai importanți exegeți ai literaturii naționale. Una din sursele fundamentale de elaborare a unei biografii o constituie, așa cum am mai susținut și odinioară, corespondența emisă și primită de acea personalitate. Literatura epistolară și, desigur
Noi completări la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5365_a_6690]
-
prins de veste că au trecut două zile de la ziua d[umnea]v[oa]s[tră] onomastică 7, pe care nu m-am învrednicit să o salut, cum s-ar fi cuvenit, cu urări de sănătate și de exemplară tinerețe creatoare. Desigur, scuze se găsesc oricând - întâmplarea face că de data asta ele sunt mai reale ca oricând. Exact de două zile am primit încă una din bucuriile, cu care amicii noștri de la Academie, cu actualul pseudopreș edinte 8 în cap
Noi completări la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5365_a_6690]
-
cu seamă capacitatea d-sale de-a se adapta, în majoritatea cazurilor, modalităților expresive ale poeților vizați, glăsuind în numele artei lor, într-o cheie în care liniile caricate nu exclud o aderență sensibilă. Alta de fiecare dată, probînd o latență creatoare proprie. De unde balansul între haz și seriozitate, id est între vidul ironiei și plinul lirismului ca atare. Parodistul a izbutit a fi galant-frivol lîngă Arghezi (De-abia veniseși), a efectua o dibace volută ermetică pe lîngă Ion Barbu (Grup), a
Un parodist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3457_a_4782]
-
E. Lovinescu, francezul Jean Boutière, B. Fundoianu, G. T. Kirileanu, Vladimir Streinu, G. Călinescu, Gh. Ungureanu ș. a. Cu o notorietate în ascensiune, Zoe Dumitrescu-Bușulenga avea 42 de ani când i-a apărut această monografie, fiind în plină afirmare și putere creatoare. Nu se grăbise să publice prea mult (doar câteva traduceri și o serie de studii, articole și eseuri risipite prin reviste), realizase cvasi-clandestin seminarii Eminescu, ca asistentă la Facultatea de Filologie a Universității București și se remarcase prin erudiție la
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
paralelisme între autori, opere și entități imagistice distanțate în timp și spațiu, care nutresc între ele asemănări, afinități, consonanțe sau influențe. De altfel, în cariera sa, Zoe Dumitrescu-Bușulenga va cultiva amândouă aceste coordonate, de folos în valorizarea estetică a actului creator, autorul lui Dănilă Prepeleac oferind un meleag optim de practică textuală, atât în zona expresivității și a explicării bogăției de procedee, cât și în privința confruntării cu autori și opere dintr-o paradigmă europeană comună, dintr-un fond de sensibilitate comun
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
o „structură rapsodică, valoare a unei arte prehomerice... (prin care) raportăm pe humuleștean nu la cunoscutele epopei grecești, ci la atmosfera în care pluteau oral fragmentele lor neadunate încă, atmosfera originară, identificabilă la fiecare seminție omenească începă- toare... ca elementaritate creatoare”11. Așadar, pe de o parte homerismul e citit ca o gigantizare a personajelor, o supradimensionare eroică, dar și încărcarea lor cu tușe grotești; iar pe de altă parte, a le face să respire atmosfera „începuturilor” umanității, a primitivității și
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
calităților posibile (coincidentia oppositorum), cunoașterea omului neputînd depăși vreodată stadiul de ipoteză (tot ce știm e simplă conjectură). Al treilea mod aparține lui Descartes, la care Dumnezeu exercită o creație continuăasupra universului, în fiecare moment omul fiind martorul acestui proces creator. În fine, al patrulea mod presupune fărîmițarea ordinii inițiale într-o multitudine de simetrii duale, simetria nefiind în fond decît o opozițe ale cărei laturi nu coincid, caz în care al patrulea mod e tot o variantă a viziunii lui
Legi de conservare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3670_a_4995]
-
am o lucrare preferată, datorită frumuseții plasticii corporale a Nataliei, compoziția intitulată Cut. Este remarcabilă, între altele, păstrarea integrală a plasticității acestui corp, pe parcursul mai multor decenii, capabil să redea, în continuare, toată poezia și muzicalitatea ființei lăuntrice a acestei creatoare. Reîntâlnirile sunt de cele mai mult ori surprinzătoare, dar nu întotdeauna surpriza este una plăcută. Cu atât mai mare este bucuria când un artist pe care îl prețuiai îți dă noi prilejuri de a-i aprecia valoarea unor noi creații
Cioburi de portret Natașa – Natalia by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3674_a_4999]
-
cu marea artistă Maria Tănase. Acestea alternează cu melodii de dans de salon într-o frumoasă simbioză, ceea ce îi oferă coregrafului posibilitatea de a-și scrie o partitură foarte originală, plină de pitoresc local, care folosește cu o mare inteligență creatoare toate procedeele comicului de situație: qui-pro-quo, travesti, imbroglio etc. Baletul are stare, atmosferă, culoare locală, pitoresc. Plastica mișcării balerinilor ne-a încântat, întrucât ei trăiesc dimensiunea dansului concomitent cu cea a interpretării actoricești a textului lui Caragiale. Relev talentul lor
Premieră națională la Opera din Iași, baletul D’ale Carnavalului by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3675_a_5000]
-
aliata Germaniei, de care depinde, în mare măsură, ocuparea Leningradului de către germani. Preferând aprecieri de ordin general, Paul Ștefan scrie despre taberele beligerante: „E în aceasta (situația taberelor) o întreagă deosebire structurală dintre lumea anglo-saxonă-sovietică și lumea Noii Ordine. Deosebirea creatoare de valori noi, de largă semnificație pentru omenirea întreagă.” G.Ivașcu consideră imposibilă vreo înțelegere între cele două tabere ce se înfruntă „global”. În aceeași perioadă intervine o altă întâmplare în „Mersul războiului”, ce-i atrage atenția: „înțelegerea dintre URSS
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
etc. Pe lângă aceste articole, în „Vremea” apar, sub semnătură proprie, articolele Repertoriul românesc; Coșbuc. În orizontul național; Delavrancea, Meșteșug și talent, reținute de autor în ale sale Confruntări literare. Semnalăm și articolul de fond din 5 decembrie 1943, intitulat Studențimea creatoare, valoros prin observațiile civice și de pedagogie intelectuală. G.Ivașcu a continuat și în 1944, în calitate de secretar de redacție, să publice în „Vremea” reportaje, comentarii, informații despre evenimentele de pe toate fronturile, accentul și extinderea expunerii revenind, de la sine înțeles, conflictului
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
l’Obscur (1941). Este vorba de incursiunea lui Thomas în mare, pe o vreme foarte rea, moment dificil când este în pericol de a se înneca și apoi de revenirea la mal. Secvența este comentată într-un mod empatic și creator: „Partea ciudată a acestor prime pagini este că cititorul nu citește nici un moment neliniștile de moarte ale cuiva care este pe cale de a se se înneca, nici lupta lui disperată cu valurile, ci o experiență ciudată și radicală. Ceea ce Thomas
Scriitura narcisistă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3677_a_5002]
-
încercările unor autori ca Salvador Elizondo de a duce până la ultimele consecințe textualitatea pură. Dincolo de fireasca întrebare, scriitura narcisistă atrage atenția ca o nouă explorare, menită a pune în discuție, în termenii extremi ai literarității, limitele creației și ale actului creator, ale limbajului și ale cuvântului-semn și sens, adică ale posibilităților de care dispune scriitorul pentru a da expresie gândirii, identității și situării sale în univers. Un experiment, desigur, întreprins de acei scriitori care, după opinia lui Vargas Llosa sunt dispuși
Scriitura narcisistă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3677_a_5002]
-
1976, p. 508-510 + un facsimil reprezentând Tripticul eroilor. 2. I. Oprișan - Ion Vlasiu în Dicționarul general al literaturii române. [Volumul 7] Ț-Z. București, Editura Univers Enciclopedic, 2009, p. 368-369 + o fotografie bust reprezentând pe Ion Vlasiu în anii maturității creatoare. 3. Herald. Revistă avangardistă. Apare la Cluj, în 1933. Un singur număr. Astăzi e o raritate bibliofilică. A se vedea, în acest sens, contribuțiile istoricului literar Nae Antonescu privitoare la presa literară din Transilvania. 4. Al. Căprariu - Dincolo de memorialistică în
Întregiri la bibliografia lui Ion Vlasiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5617_a_6942]
-
amintiri și reverii ce ne poartă, mereu, spre Grădiștea natală; un jurnal de evocări și confesiuni despre familie și prietenii răriți de moarte; un jurnal de observații moral-politice, îndurerate și... sulfuroase; dar, înainte de orice, o cale de acces către intimitatea creatoare a acestui prozator „balcanic” suferind de excesul propriului talent și depreciat - mai ales după 1989 - din rațiuni adeseori extraliterare, cu alibiuri „estetice” tendențioase și idiosincrazii „generaționiste” pe măsură. Cu patru ani înainte de sfîrșitul jurnalului, al romanului și al vieții (pe
Finis coronat opus by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3688_a_5013]