4,747 matches
-
Cu streinul eu m-oi bate. Nu știu, mamă, de trăiesc, Zile de mai viețuiesc...447 este totală (ea este posibil să fie și definitivă, căci fiul se duce, uneori la luptă). De aici, poate, și accentele de gelozie maternă (criminală câteodată) îndreptată asupra nurorii, o intrusă periculoasă pe firul iubirii dintre mamă și fiu: Maică-sa nu l-ascultat, Nora-n temniță-a băgat, Demăncare ea i-a dat Din ciubaru porcului, C-așa-i legea robului...448 . încercarea de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nurorii, o intrusă periculoasă pe firul iubirii dintre mamă și fiu: Maică-sa nu l-ascultat, Nora-n temniță-a băgat, Demăncare ea i-a dat Din ciubaru porcului, C-așa-i legea robului...448 . încercarea de mistificare (și ea criminală: „Fiuț, fiușoru meu,/ Cât am plâns de doru tău,/ Că de când te-ai dus de-acasă,/ Am rămas inimă arsă,/ Și de când ne-ai părăsit,/ Nevasta ta a murit”) are un rezultat contrariu celui așteptat. Fiul, regăsindu-și nevasta întemnițată
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
copios brigandajul „de margine”. Văduvele își aveau locul lor printre victimele acestor acte de violență. Și răsculații făceau la fel Recidivând, în timpul lui Constantin Șerban, slujitorimea răsculată a continuat (rebeliunea începuse în 1653) să provoace scene de violență vandalizatoare și criminală. Militarii rebeli - și la răscoala, declanșată (spun istoricii) de neplata lefurilor făgăduite înaintea luptei de la Finta, au participat slujitorii, în rândul cărora îi aflăm pe dorobanții pedeștri și pe călărași, ca și pe mercenarii străini (seimenii sârbi, numiți astfel după
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
simte vinovat În fața conștiinței sale de o greșeală intenționat comisă sau independent de voința sa, pentru care acesta trebuie să fie pedepsit. K. Jaspers, care a dedicat un important studiu vinovăției, distinge patru forme principale. Acestea sunt următoarele: aă vinovăția criminală, care se referă la crimele comise de individ, ca acte de violență fizică, de maximă brutalitate și gravitate Îndreptate asupra altora; bă vinovăția politică, care privește actele oamenilor politici, precum și răspunderea care le revine acestora față de stat și de cetățeni
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
lucrări de Iser, Camil Ressu, Francisc Șirato, Theodor Pallady, Ștefan Luchian, N. Vermont. Ziarul dă în foileton romanele de senzație Milioanele și metresele regelui Leopold și Cinstea fatală de Vasile Pop (sub pseudonimul C. Fulger) și alte câteva nesemnate (Dragoste criminală, O taină de nepătruns, Răzbunarea hidalgiului, Crimele bancherului), dar și traduceri: Selma Lagerlöf, Copiii din Betleem (transpunere de D. N. Ciotori), Rudyard Kipling (în tălmăcirea lui Vasile Savel), Al. Dumas, Pescarul din Neapole, Al. Dumas-fiul, Dragostea care ucide, H. G. Wells
SEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289588_a_290917]
-
stării de sănătate mintală, ele fiind de fapt expresia socială a acestor manifestări morbide ale individului. În cadrul acestui tip de manifestări includem următoarele: fugile patologice, perversiunile sexuale, tulburările de comportament din cursul psihozelor, tulburările de comportament ale psihopaților, suicidul, actele criminale. c) Tulburările de comportament de tip mixt sunt acele forme în care coexistă o componentă psihopatologică și una de ordin sociopatic. În acest caz, manifestarea comportamentală majoră externă este net sociopatică, dar ca să se poată produce este necesar un anumit
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fie a heteroagresivității, formele intermediare fiind destul de numeroase. În mod egal, putem vedea și manifestări de violență care combină heteroagresivitatea (crima de omor) și autoagresivitatea (suicidul criminalului). Vom analiza pe rând cele două forme de agresivitate: autoagresivitatea suicidară și heteroagresivitatea criminală. Suicidul Suicidul este actul de autoagresivitate prin care un individ își produce moartea, determinat de motivații și motive fie de ordin endogen, psihogen (suicidul endogen), fie de ordin exogen, legate de conflicte sau alte cauze externe (suicidul reactiv). K.A
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau familiale etc. În ceea ce privește natura factorilor incriminați în criminogeneză, L. Varvaeck menționează următoarele categorii: factori morali și sociali puri; factori patologici puri (boli psihice, episoade toxice sau infecțioase etc.); asocierea factorilor constituțional-ereditari cu factorii de mediu social. În aprecierea conduitelor criminale, un rol important revine naturii personalității acestor indivizi. Despre aceasta au fost elaborate mai multe teorii. C. Lombroso pune problema raportului dintre criminalitate și degenerescență, considerând criminalul o formă specială de degenerare patologică de natură psihiatrică, încarnând tipul denumit de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
despre degenerescența psihică a lui A. Morel și V. Magnan. G. Tarde, Lacassagne și Sengès au informat punctul de vedere al lui C. Lombroso, aducând argumente importante în susținerea teoriei sociogenezei crimei. Un alt punct de vedere consideră că actele criminale se leagă de traumatisme infantile, complexe nerezolvate, frustrări și carențe emoționale, toate având la bază o copilărie dificilă și inadaptată, evidentă mai ales în primele manifestări de tip delictual ale adolescenților (Heuyer). Crima și criminalii nu reprezintă forme omogene de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reproductive. Legea eugeniei prevedea următoarele categorii de indivizi care să fie supuși acestui tratament (Ph. Ehrenström): indivizii cu diagnostic de schizofrenie; indivizii cu PMD; bolnavii epileptici; alcoolicii cu tulburări psihice; debilii mintal; bolnavii de coree cronică Huntington; indivizii cu tendințe criminale sau criminalii. În 1924, Dr. Hauswirt, deputat în parlamentul elvețian, a propus ca lege în materie de igienă mintală soluția eugenetică de „omorâre a alienaților incurabili și a idioților”. Legea nu a fost admisă, întrucât marea majoritate a deputaților elvețieni
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
înnăscut, marcat prin tare ereditare de ordin biologic și psihiatric. În afara acestuia, el mai menționează și alte tipuri: criminalii pasionali, criminalii ocazionali, criminalii obișnuiți etc. A.R. Lindesmith și H.W. Dunham deosebesc două tipuri: criminalul social, ale cărui acte criminale sunt în contradicție cu prescripțiile modelului cultural; criminalul individual, care comite acte criminale datorită unor tulburări psihice sau stresului unor situații. M.B. Clinard vorbește de două grupe de criminali: criminali de profesie; criminali ocazionali sau patologici (alienați mintal), neprofesionali. În
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mai menționează și alte tipuri: criminalii pasionali, criminalii ocazionali, criminalii obișnuiți etc. A.R. Lindesmith și H.W. Dunham deosebesc două tipuri: criminalul social, ale cărui acte criminale sunt în contradicție cu prescripțiile modelului cultural; criminalul individual, care comite acte criminale datorită unor tulburări psihice sau stresului unor situații. M.B. Clinard vorbește de două grupe de criminali: criminali de profesie; criminali ocazionali sau patologici (alienați mintal), neprofesionali. În sensul acesta, M.B. Clinard face o clasificare a tipurilor de delincvenți și a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
unor tulburări psihice sau stresului unor situații. M.B. Clinard vorbește de două grupe de criminali: criminali de profesie; criminali ocazionali sau patologici (alienați mintal), neprofesionali. În sensul acesta, M.B. Clinard face o clasificare a tipurilor de delincvenți și a comportamentului criminal, distingând nouă tipuri. El constată existența unei înrudiri între tipurile de criminali profesionali și tipurile de criminali neprofesionali, pe care o ilustrează cu tipurile intermediare, care nu sunt decât forme gradate ale aceleiași devianțe sociopatice, evoluând de la criminalii nepatologici către
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
obișnuiți neînnăscuți: cei care comit furturi neînsemnate, vagabondaj; prostituatele și homosexualii: cei care comit conduite homosexuale, prostituție; delincvenții ocazionali: cei care comit omoruri, acte de vandalism; devianțele sexuale: exhibiționismul, violul; criminalii patologici: bolnavi mintal. În ceea ce privește geneza conduitelor deviante de tip criminal, două grupe de factori intervin în cazurile analizate de M.B. Clinard: a) factori sociogenetici comuni tari: modelul cultural, relațiile sociale și interesele de grup; aceștia acționează în cazul următoarelor forme de criminali: criminali profesionali, criminali organizați, criminali profesionali obișnuiți, criminali
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sexuale, boli psihice; aceștia acționează în cazul următoarelor forme de criminali: criminali obișnuiți neînsemnați, prostituate și homosexuali, delincvenți ocazionali, devianțe sexuale, criminali patologici. Se observă, așa cum spuneam anterior, în cazul clasificării lui M.B. Clinard, o creștere progresivă a potențialului agresivității criminale și, în același timp, o deteriorare a stării de sănătate mintală, de la criminalii profesionali nepatologici până la criminalii neprofesionali patologici (vezi și schema lui M.B. Clinard). W.C. Kovarcens se referă în special la delincvenții tineri, în cazul cărora distinge două variabile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se exercita În numele șefului statului, dar fără amestecul său, de către magistrați pe care Îi numea domnitorul, dar care nu putea interveni În gestionarea justiției. Cu toate acestea, i se conferea dreptul de a grația și de a comuta, În materie criminală, pedepsele. Prerogative importante avea și În calitate de comandant al armatei pentru ambele principate: desemna inspectorii generali și numea comandantul șef al oștirii <ref id="5">5 Constantin C. Giurescu, Viața și opera lui Cuza Vodă, București, 1966, p. 42-45. </ref>. După cum
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
de evenimente. Aceste dovezi pot fi ulterior utilizate pentru a acuza sau exonera o persoană suspectată de crimă, sau doar pentru a aprofunda și rezolva incidentul. În timp, odată cu dezvoltarea tehnologiei, acest aspect a devenit o latură esențială a investigațiilor criminale, în toată lumea. Dar criminologia nu implică numai identificarea dovezilor. La fel de important este să se știe cum au ajuns dovezile la locul crimei, de unde provin și cine le-a lăsat acolo. Aceasă etapă sugerează în mod natural utilizarea statisticii, întrucât la
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
dialoguri siropoase. Subiectul pornește de la o situație analoagă celei din schița sadoveniană de tinerețe Doi feciori. Boierul Isaie Murat are doi băieți: unul legitim, Andrei, celălalt, Mitruț, rezultat dintr-o aventură preconjugală cu o chelăreasă. Primul depozitează tarele unei eredități criminale. Infatuat, țâfnos, crud, el devine, după preluarea atribuțiilor de stăpân, un zbir. Se înfurie din nimic, bate slugile, ba chiar pe Mitruț, „îngrijitorul” moșiei. În vinele lui clocotește sângele otrăvit al înaintașilor pe linie maternă, Solovenii. Mitruț e din alt
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
excepții, când apar improprietăți lexicale și construcții sintactice greșite, limba în care V. și-a făcut traducerile este cursivă și câteodată chiar elegantă. Traduceri: F. Le Prince, Mâna de mort, I-IV, București, 1869; [Autor neidentificat], Misterele unui harem. Istorie criminală turcească, București, 1873; Edmond Hahn, Contesa falsă, pref. trad., București, 1873; Heinrich Zschokke, Blondinul din Namur. Pașa de la Buda, București, 1873; Friedrich Gerstäcker, Plutașul, pref. trad., București, 1874; Goethe, Patimele junelui Werther, pref. Gr. H. Grandea, București, 1875; Wilhelm Hauff
VERMONT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290495_a_291824]
-
fiare sistematizate?”), nu îi plac „legionarii lui Cristos” și nici nemții care au optat pentru dictatură și, întrucât extremiștii fac caz de religie, roaba lui Dumnezeu Alice scrie în jurnal: „Nu te văd hitlerist, Doamne”. Este dezgustată și de „burghezia criminală”; pierderea Transilvaniei, asasinarea lui N. Iorga sunt pentru ea mari drame naționale, pe care le percepe ca atare. „Doamne - se roagă ea - fă-ne vrednici și putincioși.” Nu are deloc încredere în oamenii politici ai momentului, toată speranța ei este
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
fost: Cesare Lambroso, Enrico Ferri, Jean Pinatel, Alfred Adler, A. Lacassagne și alții. Aceștia și au formulat teoriile bazându-se, fie pe stigmatele anatomice atavice, fie pe structura psihologică și complexul de inferioritate, fie pe eșecul social, alții corelând comportamentul criminal cu prezența „cromozomului criminal” În cariotipul individului. În etapa actuală, teoria multifactorială asupra cauzelor comportamentului homicidar consideră că, la baza acestui comportament, stau atât factorii sociali cât și cei individuali, demonstrându-se totodată existența unei relații complexe Între făptuitor și
CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA COMPORTAMENTUL HOMICIDAR AL BOLNAVULUI PSIHIC. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1479]
-
de domiciliu, se constată că, mai mult de jumătate din numărul total de bolnavi, 62%, adică 34 bolnavi din 55, sunt din mediul rural, mai precis, 28 de bărbați și 6 femei. În ceea ce privește repartiția pe grupe de vârstă, a bolnavilor criminali, se constată că 71% din bolnavi au vârsta Între 25 și 50 de ani dar, În timp ce 69% din bărbați au vârsta cuprinsă Între 25 și 50 de ani, la femei, 90% (respectiv 9 din 10) au vârsta cuprinsă Între 25
CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA COMPORTAMENTUL HOMICIDAR AL BOLNAVULUI PSIHIC. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1479]
-
cuprinsă Între 25 și 50 de ani, la femei, 90% (respectiv 9 din 10) au vârsta cuprinsă Între 25 și 45 de ani. Din graficul de mai sus rezultă, În mod evident, că jumătate din bolnavii care au săvârșit fapte criminale sunt schizofreni. Doar 3 bolnavi sufereau de tulburări afective având stabilit diagnosticul de episod depresiv sever. Făptașii oligofreni, 9 din 55, respectiv 16%, erau imbecili sau oligofreni de grad II. Aceștia au săvârșit faptele În mod Întâmplător, În situații confluctuale
CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA COMPORTAMENTUL HOMICIDAR AL BOLNAVULUI PSIHIC. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1479]
-
9%) al căror comportament homicidar a apărut În contextul apariției unor stări delirant halucinatorii, generate de consumul cronic de alcool. Menționăm Însă faptul că, indiferent de boala de care sufereau, marea majoritate a celor 55 de bolnavi, au săvârșit actele criminale sub influența alcoolului. Având la dispoziție datele, mai sus expuse, cu privire la comportamentul violent, distructiv, homicidar, al unor bolnavi cu tulburări psihice din zona Moldovei, precum și informațiile suplimentare, obținute din documentația medico juridică existentă În dosarele acestor bolnavi, pot fi trase
CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA COMPORTAMENTUL HOMICIDAR AL BOLNAVULUI PSIHIC. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1479]
-
și tentativă de omor, asupra uneia sau mai multor persoane (exemplu, bolnavul G.N. cu psihoză alcoolică, a săvârșit omor și tentativă de omor asupra altor 5 persoane). De asemenea, este de menționat faptul că, Într-o proporție foarte mare, actele criminale au fost Îndreptate mai ales Împotriva părinților sau a unor membri apropiați din familie, motivațiile unor asemenea acte găsindu-se În relațiile directe, interpersonale, din trecutul lor. Având În vedere faptul că aproximativ 50% din bolnavi erau schizofreni, analiza acestui
CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA COMPORTAMENTUL HOMICIDAR AL BOLNAVULUI PSIHIC. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1479]