1,863 matches
-
I se imputa că prea e bine și cu Berlinul, și cu Parisul și nu uitau că bărbatul ei, cu Thomson, distrusese sondele și fabrica de ciment. Nu știu însă de nu i au îndulcit arestul pentru chipul cum a cruțat fabrica lui de la Comarnic, unde puțin a trebuit ca să fie repusă în funcțiune, pe când altele, în special cea de la Brăila, fuseseră dărâmate din temelii. Ofițerii austrieci spuneau că la Brăila sunt lupte înverșunate, de aceea au transformat Palatul de Justiție
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
datorim prea mult, adică eliberarea noastră după doi ani de robie. Înțelegi ce înseamnă aceasta? Românii sunt buni, francezii au făcut cererea de trei săptămâni și noi nu v-am executat încă, în speranța de a vă putea porni și cruța de această greutate. Acum trebuie să vă îndreptați prin cale oficială, nu prin mine.“ [„Știu, doamnă, mi-e foarte rușine de a mă adresa la dumneata.“ „Eu, domnule, mă simt foarte măgulită că, după ce m-ați persecutat în toate felurile
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
dragoste de tine-ret, constată cu mâhnire că "lipsa de cărți școlare este o mare piedică ce se opune propășirii studenților", iar în prefața tratatului său de botanică arată că a dat la lumină această lucrare mânat de dorința "de a cruța, după putință, prețiosul timp al studenților, ce se pierdea prin copierea de manuscripte". Trebuie, însă remarcat că interesul pe care A. Fătu îl purta tineretului nu era mai puțin activ când era vorba de tinerii care, în locul studiilor școlare, luau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mai scris totuși, o vreme, poezii, însă din ce în ce mai neconvins, până când o altă ființă, mult iubită, a dat lovitura de grație liricului care încercasem să fiu în tinerețe. Cu înverșunarea pe care a pus-o totdeauna în a spune ce crede, necruțând, literar vorbind, pe nimeni și nimic, ființa aceea m-a făcut să pricep că nu aveam ce căuta în poezie:— Să nu mai scrii versuri, că-ți pierzi timpul, și ar fi bine să și uiți că ai scris poezii
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
a fost ziua de 24 ianuarie 1859, căci fără dânsa toate faptele istorice săvârșite în urmă, precum, războiul, independența, regatul, n-ar fi avut loc; și mare trebuie să fie recunoștința noastră cătră acea generațiune de patrioți care n-au cruțat nimic în lupta lor aprigă pentru a ajunge la împlinirea visului secular a cinci milioane de români. Și dacă este netăgăduit că li se datorește o eternă recunoștință, apoi trebuie să spun cu regret că puțină grabă a pus generațiunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
codri, Nemrodul Moldovei de sus, care a cheltuit o avere de om cu vânătoarele și care cunoștea pe degete pădurile de la munte și câmp cu toate poienele, poticele și hațașele 55 lor. De multe ori îi ziceam: Măi Nicule, mai cruță-te, las-o mai dămol, că-i pocni într-o bună dimineață și tu nu trebuie să mori că n-are cine să te înlocuiască. Ei, bravo! Ce, vrei să-mi ruginească pușca și să rămân de râsul mazetelor? Când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și n-a fost găsit decât sara târziu, ascuns în dosul unui butoi dintr-o pivniță a răposatului Dimitrie Anghel. Liniștea odată restabilită, s-a procedat imediat la arestarea autorilor provocători ai acestei culpabile mișcări și astfel țara a fost cruțată de un dezastru fără seamăn. Nu voi tăgădui însă că represiunea a fost din cale afară de sângeroasă; că ar fi fost chip de a se cruța multe vieți; că, în loc de sângele vărsat inutil al atâtor oameni nerăspunzători moralicește, s-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
imediat la arestarea autorilor provocători ai acestei culpabile mișcări și astfel țara a fost cruțată de un dezastru fără seamăn. Nu voi tăgădui însă că represiunea a fost din cale afară de sângeroasă; că ar fi fost chip de a se cruța multe vieți; că, în loc de sângele vărsat inutil al atâtor oameni nerăspunzători moralicește, s-ar fi putut din vreme lua măsuri contra instigatorilor, dar, în sfârșit, mișcarea având un scop cu totul nepatriotic și producându-se într-un moment de criză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
adresă apoi Principelui următoarea cuvântare. "Măria Ta! În numele adunărei al cărei organ sunt, vin a Vă prezenta mulțămirile ei entuziaste și urările ce face pentru fericirea Domniei Măriei Tale... Națiunea ai cărei reprezentanți Vă înconjoară aici, jură de a nu cruța nici silințe, nici sacrificii pentru a consolida Tronul și Dinastia Măriei Tale și a lucra împreună cu Măria Ta la nobila misiune ce Vă este dată de a stabili pentru vecinicie mărirea și prosperitatea României. Trăiască Măria Sa Carol I!". Iar Principele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
131 nemernicul, de n-am mai avut vreme să trag în el. Noroc c-a scaparat!... Că altfel era să fie vai de el, dacă nu vai de tine. Codreanu nu se supara de glume, dar nici el nu-și cruța prietinii; avea limba ascuțită și se pricepea să lovească pe om la cusur. Toți își istoriseau acum impresiunile, însă nici unul nu mărturisea drept ceea ce-a simțit în așteptarea ursului. Mi-au trebuit și mie 20 de ani, ca să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Balcani ca, de exemplu, împărații Claudiu, Aurelian, Probus, Dioclețian și Maximian, au ajuns să ocupe cea mai înaltă poziție în stat. Întreaga regiune s-a bucurat și de avantajele celebrei Pax Romana; timp de o perioadă îndelungată, populația a fost cruțată de invazii din afară sau de războaie devastatoare. Apărarea era totuși o preocupare constantă a imperiului. În general, Roma a încercat să se mențină pe aliniamentul Dunării, dar au fost cîteva excepții. Dintre triburile barbare care amenințau avanposturile romane, cei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de taxe, el dădea totuși statului o mare parte a venitului său și suferea în egală măsură de pe urma extorcării din partea oficialilor locali și a lipsurilor din timp de război, fiind în plus supus recrutării în armată, de care creștinii erau cruțați. Singura nemulțumire majoră comună tuturor cetățenilor imperiului se referea la sistemul de impozitare. Nu era vorba doar de sumele pretinse, ci și de metodele de percepere. Chestiunea aceasta va fi prezentată pe tot parcursul acestui volum, întrucît a rămas tot
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
aceasta. Ținînd seama de faptul că greaca era și limba comerțului, dominația culturală a civilizației grecești poate fi perfect înțeleasă. În ciuda faptului că, în secolul al optsprezecelea, regiunea aceasta nu a fost scena vreunor bătălii importante, ea nu a fost cruțată de urmările războaielor și de anarhia politică. Banditismul era foarte răspîndit. O problemă extrem de serioasă erau pagubele produse de bandele formate din soldații dezertori sau din cei care se întorceau acasă. Valurile repetate de epidemii de boli contagioase sau de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
țărani care nu plăteau nici un impozit statului și erau deci o sursă mai mare de profit pentru stăpînii lor. Înregistrarea lor însemna că întreaga populație, cu excepția clasei boierești, urma să contribuie la efortul financiar al guvernului. Întrucît majoritatea boierilor erau cruțați încă de o mare parte a poverii impozitelor, era în interesul guvernului central să reglementeze situația boierilor și să reducă numărul lor. A fost emis în acest scop un nou statut al boierimii. De aici înainte, rangul urma să depindă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
avea faptul că revoluționarii nu dispuneau de o armată. Nu exista o forță militară comparabilă cu pandurii și voluntarii lui Tudor Vladimirescu. Odobescu, comandantul trupelor disponibile, le-a folosit în iulie într-o lovitură eșuată împotriva guvernului. Situația aceasta a cruțat provinciile de ravagiile unui război civil violent, dar acest fapt însemna că liderii revoluției trebuiau să-și atingă țelurile apelînd la negocieri și la diplomație. Pe lîngă aceasta, spre deosebire de revolta din 1821, acțiunea aceasta nu a fost deloc o mișcare
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fizic. Dădeam de copiii aceia când mergeam să mai fac vreo audiogramă, să vadă domnu’ doctor cum evoluează daravela. Copii cu privirile lor tâmpe, scălâmbe. Nu e bine ce spun, dar întotdeauna i-am urât. Era mai bine să te cruți, să nu știi. Să stai pe masa de operație și să nu-ți mai pese de nimic. Să te așezi acolo detașat, ca și cum te-ai instala pe budă. Să știi că de acum înainte nu mai depinde de tine. De-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
dar mai ales cu noi, copii săi. Era îngrijită și foarte atentă la detalii, la orice ar fi deranjat câtuși de puțin imaginea familiei sale. A fost și este un om direct, uneori enervant de conservator și care nu a cruțat absolut nimic. Este în fapt rodul unor percepte educaționale suficient de inflexibile, verticale, așa cum numai strămoșii mei armâni grămoșteni din neamul Bodaricilor au știut să le aplice. Mama era directă, dar niciodată pătimașă, spunea clar și fără echivoc ceea ce-
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
În cele din urmă, cu clipiri numai de un ochi, că popa se greșise peste noapte cu ispititoarea lui de preoteasă și că sfintele canoane interzic oficierea după asemenea isprăvi prealumești. Nici chiar cei mai bătrâni ai satului nu fuseseră cruțați de Diavolul care presărase pe aici, În zborul lui de noapte, neghina concupiscențelor, tulburând astfel liniștea, până atunci dumne zeiască, a munților, a pădurilor și a apelor din acest ținut atât de ferit din calea relelor. Unul, vânător vestit pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nu s-a știut niciodată ce s-a ales; mai obținând apoi, dintre fostele bunuri inamice, o fabrică metalurgică la Vitan, pentru pregătirea meșteșugărească a tinerelor vlăstare de la țară; și mai Înființând - singurele care au rezistat dintelui vremii, care nu cruță [nici] cele mai nobile intenții și mărețe Înfăptu iri - cârciuma cu restaurantul și cofetăria de la Breaza, exce lente toate, dar botezate cu ipocrizie Temperanța și servind clienților intemperanți ai limuzinelor În drum pe Valea Pra hovei mâncări, prăjituri și băuturi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tești. Averea lui n-ar putea s-o Îngrijească cu mai multă inimă... Directorul și inițiatorul Întreprinderii «C. Beldie» are o leafă de abia patru mii, când un lucrător de rând nu ia mai puțin... Cu toată ideala economie care cruță focul din redacție În luna decembrie (se pare că economia e chintesența «Reformei Sociale» și a tuturor reformelor) și tot atât de ideala ordine a conta bi lității, beneficiul net pe 1923 a fost de două mii de lei! Acesta e scopul industriei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de flacăra ideii Ce rătăcesc „cărarea” de patimi mult orbiți... Nu-nconjură prilejuri, ci se aruncă-n ele... Cercând să se ridice, s-afundă istoviți... Privește la o mare pe vreme de furtună, Cum valurile sale se zbuciumă mereu, Nu cruță ce-ntâlnște, pe toate le sfărâmă, Și-n unde spumegânde, mugește ca un leu. Ce-ai zice dacă-atuncia, un om s-ar da în valuri Cu toate că nu știe deloc a înota? Ai crede că din ele ar mai ieși la maluri
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
seamă pentru a scăpa de tor tura mo rală pe care era nevoit s-o suporte în urma înscenării murdare de la facultate... Lola Horovitz - o asasină al cărei nume trebuie memorat bine, pentru ca atunci când se va ivi prilejul să nu fie cruțată... Giglio a venit și el să ne vadă chiar în ziua reîntoarcerii sale. Moartea acestui prieten, altădată intim, l-a făcut filozof. Discuția pe care am purtat-o n-a fost însă dintre cele mai liniști toare cu privire la soarta noastră
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
de lovit cu capul de pragul de sus și de dezmeticit din fumurile mistice ale adolescenței, pot să rămân nepăsător la asemenea mesagii și să nu văd în ele un semn al sorții? Al unei sorți care nu mi-a cruțat încercări serioase, dar care se pare că nici nu vrea să mă piardă cu totul. Căci, dacă n-ar fi decât pentru asemenea lucruri - și (scriu fără rușine cuvântul emfatic): merită să trăiești. Mihai În 1958 Mihai Rădulescu devine membru
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
te oglindești în ele. De acolo unde începe oglindirea nu se mai produc decât năruiri - omul privește în abis din pragul fiecărui mic gest al său. A fi în acord cu cele din jur e un lucru prețios, căci te cruță de multe. Starea aceasta poartă numele de firesc. Iar firescul există doar atât timp cât nu știi că dispui de el. Cred că e tot ce avem mai puțin solicitant. Ne menține la distanța cuvenită față de noi înșine. Să te ignori pe
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
numele de firesc. Iar firescul există doar atât timp cât nu știi că dispui de el. Cred că e tot ce avem mai puțin solicitant. Ne menține la distanța cuvenită față de noi înșine. Să te ignori pe tine însuți înseamnă să te cruți pe deplin. Când dispare firescul, cel mai greu de îndurat este că te trezești descumpănit, rămas de izbeliște nu în chestiuni distincte și numerabile, ci într-o vraiște de lucruri care toate deodată nu mai concordă cu ele înseși. Se
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]