4,292 matches
-
străin, cercetările de ameliorarea plantelor au contribuit la crearea și introducerea în producție a unor soiuri și linii valoroase, cu multiple însușiri favorabile. În jurul anului 1970 activitatea de ameliorare a plantelor s-a amplificat, cuprinzând un număr de 10 plante cultivate specifice zonelor ecologice mai umede și reci ale țării, dintre care remarcăm cerealele păioase (grâu, secară, orzoaică, triticaleă, porumb, cartof, in, bob, timoftică, gulie, măzăriche de primăvară. Urmare a lucrărilor de ameliorare aplicate s-au obținut un număr de 24
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
categorii biologice superioare la soiurile și hibrizii creați de cercetătorii Stațiunii Suceava și pentru a obține material de prăsilă superior din rase de bovine de la fermele zootehnice, a fost organizat un puternic sector de producție, care a fluctuat în privința suprafețelor cultivate și a efectivului de animale, in funcție de transformările care au avut loc în cei peste 40 de ani, perioadă la care se face referire în acest material. Activitatea acestui sector a fost condusă și îndrumată, în ordine cronologică, de ing.
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
denumite gene, care controlează întreaga viață pe Pământ, fie că e vorba de 88 virusuri, bacterii sau ciuperci, sau de organisme superioare, inclusiv omul. Inițial în componența acestui grup de organisme, erau cuprinse numai speciile sălbatice și populațiile locale primitive cultivate, considerate ca cele mai valoroase surse de gene pentru ameliorarea plantelor, întrucât în structura lor ereditară, se regăsesc gene sau complexe de gene, care s au format și dezvoltat sub presiunea factorilor naturali de mediu, devenind rezistente la acțiunea lor
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
ridicate sau scăzute, caracterizează unele genotipuri din acest grup de plante. Nevoia crescută de gene valoroase, pentru combaterea pe cale genetică a adversităților de mediu, de toate tipurile, a făcut ca cercetătorii să conștientizeze valoarea speciilor sălbatice și a rudelor lor cultivate, în activitatea de ameliorare a plantelor, cu deosebire în îmbunătățirea rezistenței soiurilor și hibrizilor foarte valoroși și productivi, dar deficitari în ceea ce privește condițiile vitrege ale mediului. Din grupul speciilor sălbatice interesează în primul rând rudele sălbatice ale plantelor de cultură, întrucât
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
primul rând rudele sălbatice ale plantelor de cultură, întrucât acestea având o structură genetică apropiată sau asemănătoare cu cea a plantei de cultură, asigură un transfer mai ușor al genelor de interes. Din păcate atât speciile sălbatice, precum și rudele lor cultivate și soiurile și populațiile locale, sunt în pericol să dispară, datorită unor cauze, din care amintim: 1. Extinderea lucrărilor de investiții - autostrăzi, fabrici și uzine, ansambluri de locuințe, lucrări edilitare etc., necesită scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe de
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
sau/și lipsa de prevedere, din partea celor chemați să colecteze și să păstreze resursele genetice vegetale. În țările puternic industrializate oamenii de știință nu au sesizat la timp dispariția surselor de gene autohtone, reprezentate de speciile sălbatice și rudele lor cultivate, care practic au fost distruse de diversele activități umane. 4. În țările unde agricultura s-a dezvoltat foarte repede, promovarea soiurilor ameliorate, foarte productive, sa făcut cu o viteză mai mare decât instituirea unor măsuri adecvate de colectare și conservare
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
funcționare asigură protejarea resurselor genetice vegetale de atacul eroziunii genetice. Conservarea resurselor genetice vegetale este procesul de menținere, pe o perioadă lungă de timp, a viabilității și a structurii genetice a speciilor sălbatice, a celor primitive și a rudelor lor cultivate. Conservarea care urmărește păstrarea genelor valoroase necesare procesului de ameliorare, poartă denumirea de conservare genetică. Procesul conservării genetice are ca obiectiv de baza conservarea de lungă durată a unor gene favorabile și de aceea el este opus procesului de eroziune
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
De asemenea, tot ca o caracteristică comună era consistența tare a boabelor, făcând parte din convarietatea indurata. Acest tablou general al porumbului, efectuat în anul 1956, explică producțiile scăzute obținute, asigurarea necesarului de consum fiind realizată pe baza suprafețelor mari cultivate și nu pe baza producției la hectar. Astfel în perioada 1930, în județele Bacău, Vâlcea, Gorj, Muscel porumbul ocupa peste jumătate din suprafața arabilă, în unele județe ajungând să ocupe 78% din suprafața cultivată. În „Programul de încurajare a porumbului
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
fiind realizată pe baza suprafețelor mari cultivate și nu pe baza producției la hectar. Astfel în perioada 1930, în județele Bacău, Vâlcea, Gorj, Muscel porumbul ocupa peste jumătate din suprafața arabilă, în unele județe ajungând să ocupe 78% din suprafața cultivată. În „Programul de încurajare a porumbului” întocmit de Ministerul Agriculturii, in anul 1931, se face precizarea: ”mai caracteristic este faptul ca cea mai exagerată proporție de porumb o găsim tocmai în județele care nu sunt mai indicate pentru cultura acestei
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
împrejurimilor sucevene. Prestigios genetician și ameliorator, într-o continuă perfecționare profesională, Mihai Cristea a realizat semnificația biodiversității și obligativitatea conservării acesteia, în special pentru dezvoltarea agriculturii. Astfel, inițiază la SCA Suceava măsuri pentru colectarea formelor vechi de plante, din flora cultivată și din cea spontană, precum și pentru conservarea biologică și fizică a acestora și studiază dinamica înlocuirii formelor primitive cu formele moderne. Valoarea materialului colectat pentru cercetările progresive de ameliorare, pe de o parte, dispariția populațiilor locale și a soiurilor în
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
această variabilitate. Inspirat observator al lumii vegetale a înțeles că și la alte specii exista o variabilitate asemănătoare, care merita a fi cunoscută și valorificată. În felul acesta s-a născut ideea studierii, conservării și valorificării biodiversității vegetale a plantelor cultivate, ca și a celor sălbatice. De altfel, în lume, la acea vreme, era o adevărată competiție științifică în acest domeniu. Ca să răspundă acestei idei s-a dedicat unei îndârjite munci de documentare bibliografică și în teren, precum și unor studii și
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
cu atât mai mult cu cât în țările vizitate, soiurile și populațiile locale erau dispărute. Toate aceste aspecte i-au determinat preocuparea creării în țara noastră a condițiilor necesare pentru conservarea diversității genetice, având în vedere existența unei bogate flore cultivate în gospodăriile țăranilor. Cu perseverență și eforturi deosebite a reușit să-și realizeze visul prin finalizarea unei clădiri funcționale pentru conservarea resurselor genetice vegetale, astfel că în anul 1991, a fost inaugurată o instituție nouă, unică în țară, Banca de
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
din resursele genetice s-a pierdut. Sesizând această situație și în Bucovina, încă de la începutul activității sale de cercetător, domnul dr. ing. Cristea Mihai a întreprins o serie de măsuri ce au vizat colectarea formelor vechi de plante din flora cultivată și cea spontană. Ritmul rapid de înlocuire a formelor primitive cu formele moderne, în activitatea de ameliorare a plantelor, în scopul sporirii producției agricole, presupune ca acest proces să se realizeze în condițiile menținerii acestui material prin conservare („in situ
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Crearea soiurilor și hibrizilor timpurii, productivi și toleranți la temperaturi scăzute, încât să poată fi cultivați cu succes în zonele muntoase și submuntoase, răcoroase și mai puțin prielnice porumbului, întâmpină mari dificultăți, nu numai la porumb ci la toate plantele cultivate, datorită unei legi care domină lumea vegetală conform căreia cu cât durata vegetației este mai scurtă cu atât productivitatea soiurilor și hibrizilor, caracterizați prin precocitate, rămâne la un nivel mai scăzut deoarece se scurtează durata biosintezei și a bioacumulării în
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
explică, în mare măsură, longevitatea de peste trei decenii în postul de director al domnului M. CRISTEA. Convins de rolul biodiversității în evoluția societății umane și având în vedere importanța resurselor vegetale reprezentate de speciile spontane, de vechile populații ale plantelor cultivate, toate expuse dispariției datorită productivității lor scăzute deși posedă inestimabile însușiri ce constituie resurse genetice extrem de valoroase în activitatea de creare a cultivarelor noi de mare productivitate, M. CRISTEA s-a hotărât, încă din 1956, să colecteze aceste, așa zise
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
încă din 1956, să colecteze aceste, așa zise cultivare „primitive” și acțiunea a început cu colectarea de la țăranii din zona necolectivizată, din diferite microzone geografice a populațiilor de porumb, colectare extinsă ulterior cu soiurile vechi de cartof, cu plante furajere cultivate și cu specii valoroase din flora spontană. Odată materialul colectat trebuia conservat ca să nu-și piardă însușirile fiziologice și îndeosebi germinația. Conservarea este posibilă numai la temperaturi mai scăzute (1 - 40) condiții în care procesele enzimatice, care se finalizează cu
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
HT - 100 din câte îmi amintesc) i-am văzut ulterior cultivați pe suprafețe mari în nordul Moldovei fiind mult apreciați pentru precocitatea lor productivă în condițiile climatice răcoros și a solurilor mai puțin fertile din zona Moldovei. Porumbul, ca plantă cultivată, a reprezentat principala preocupare a vieții domnului ing. dr. Mihai CRISTEA și pe lângă activitatea de creare a hibrizilor timpurii el a avut și alte preocupări legate de planta care ocupă cea mai mare suprafață în țara noastră, care constituie o
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
cu toată dăruirea, am scris cu plăcere domeniile ce ne-au revenit și vă suntem recunoscători pentru încrederea, aprecierile și încurajările acordate. O mare parte din cercetările dumneavoastră au fost îndreptate spre crearea de noi soiuri și hibrizi de plante cultivate și spre elaborarea tehnologiilor de cultivare a acestora, contribuind în felul acesta direct la progresul tehnic al agriculturii din zonele colinare și submontane ale țării noastre, unde sunt necesare soiuri și hibrizi timpurii, cu cerințe termice mai reduse și adaptare
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
înțelegerea acesteia. Termenul cercetat de noi provine din latinescul cultura, care era folosit de către romani cu sensul de cultivarea pământului sau îngrijirea animalelor. El va fi folosit din nou spre sfârșitul secolului al XIII-lea, de data aceasta însemnând teren cultivat. S-a făcut astfel prima trecere a semnificației termenului de la o acțiune (de cultivare a pământului) la o stare de fapt (pământ cultivat)7. Peste trei secole, "cultura" a părut că revine la semnificația de acțiune (de cultivare a pământului
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
El va fi folosit din nou spre sfârșitul secolului al XIII-lea, de data aceasta însemnând teren cultivat. S-a făcut astfel prima trecere a semnificației termenului de la o acțiune (de cultivare a pământului) la o stare de fapt (pământ cultivat)7. Peste trei secole, "cultura" a părut că revine la semnificația de acțiune (de cultivare a pământului), numai că, în secolul al XVI-lea, se ivește sensul figurat al termenului, fapt ce produce o ruptură importantă față de etimologia acestuia. De la
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
cu el însuși...” sau „Pereții încă vibrau de știrea căzută pe sufletul ei ca o pasăre ucisă de trăsnet...”, iar pasajele despre arta dansului și împlinirea sufletească, prin muzică întregesc armonios acest pictural imortalizat prin arta cuvântului, înzestrare moștenită (și cultivată) de la maestrul întru arta cuvântului meșteșugit, care a fost Barbu Delavrancea. Dumitru Vacariu Poetul și Cântecul lebedei Truditor al cuvântului cioplit pe fila timpului, poezia-artă devine în viziunea distinsul domn DUMITRU VACARIU lacrimă arzând în sfântă singurătate, talger învăluind cele
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
unui tânăr), călcându-și în picioare demnitatea. De aceea merită a reflecta asupra titlului. O metaforă revelatorie. OroloJiul (primit în dar de Magda) va măsura clipele de zbucium nebun după o himeră. O himeră care încolțește în sufletul unei femei cultivate, dar care își lasă sufletul să plutească pe nisipul disperării, conturând un nisipos traiect erotic, la limita răbdării, „pe culmile disperării”, înclinând spre surpate și prăpăstioase maluri ale ilogicului. „Sufletul ei își cerea dreptul la dragoste”, pare firesc, dar ea
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
a deveni domnia-sa protagonismul finelor autoironii, dar cu o savoare captivantă. Nu iartă prostia și o-ncondeiază, nemilos. Odată, i se întâmplă un lucru odios: devastarea apartamentului de către niște „intruși”, și aflăm cum „o reporteriță tv ghidușă (remarcăm franchețea omului cultivat), cu fusta scurtă (deși n-are-a face fusta, ci mintea, firește), m-a tras după ea în fața camerei de luat vederi și a început să turuie”. Nu aceasta a fost problema, ci întrebarea care i-a fost adresată a produs hilaritate
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
el oferă principalele atribute subliniate de Curtius la poeții greci și latini [...]; b) falsa natură sau grădina englezească: în fapt, destul de rară după Noua Heloiză, ea nu se distinge întotdeauna clar de locus amoenus artificial sau natural [...]; c) natura cîmpenească cultivată: prezentă rar și cu atît mai puțin descrisă, ea este abia amintită în Crinul și în Voluptate [...]; d) natura liberă: este cea mai bogată, mai frecventă și mai nouă [...]. Pentru a înțelege noutatea descrierii "expresive", trebuie să mergem așadar dincolo de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
între clase și categorii sociale cu statut diferit. În acest context rolul principal al școlii este acela de a organiza conservarea și transmiterea moștenirii culturale, de a modifica indivizii printr-o activitate prelungită de formare, dotându-i cu un "habitus cultivat". Conceptele fundamentale pe care le propune sociologia reproducției culturale sunt: acțiunea pedagogică, violența simbolică, arbitrariu cultural, autoritate pedagogică, muncă-productivitate pedagogică, capital cultural, capital social și habitus. Pornind de la aserțiunea că orice putere, fundamentată pe raporturi de forță, are caracter de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]