2,188 matches
-
Pe aceste ultime cuvinte îndeamnă caii și căruța iese pe hudița ce duce spre târg. De aici luă pomenile de înmormântare ce le comandase decuseară, niște lumânări și colăceii ce se împart la înmormântare. De altfel Costache se înțelesese cu cumnatul Vasile Cocuz care lucra la primăria din Cursești-Deal și l-a chemat la telefonul din Pungești. Nici nu trecuseră bine de moara lui Marcopol și din norii deși începură să cearnă fulgi mari, de zăpadă, parcă ar fi fost lacrimi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
greu și a murit în 1946 când avea 62 de ani, feciorul mijlociu, Costache, un om cu putere de muncă și înzestrat cu o voință remarcabilă, s-a îmbolnăvit și a paralizat parțial, după necazuri pricinuite de surorile și un cumnat al său și s-a prăpădit în 1944, odată cu moartea fiului său Dumitru, marcat de ignoranță, care ia adus răni mortale pentru vremea aceea, fiind rănit de o grenadă găsită în grădina școlii, după ce frontul se depărtase de Pungești. Iar
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
acea noapte a despărțirii noastre, aproape că n-am dormit. Spre dimineață plec neîntârziat la datorie! Oricând am fost chemat, n-am stat nici 24 de ore și imediat am răspuns chemării! Trec pe la părinți să-i văd. Fratele și cumnatul erau deja remobilizați. Toți tinerii erau la datorie! Ajung la unitate, la Focșani. Batalionul, cu un efectiv complet, este gata și pornim la drum. Pe 22 februarie 1942 trecem Nistrul și poposim provizoriu la Tiraspol, cantonați într-o cazarmă rusească
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
îmbunătățise, dar gerul persista. La vremuri grele și natura se răzvrătește împotriva bietului om, care, în final, nu este decât o mică piesă al unui uriaș angrenaj ce macină și distruge totul în jurul său!... În Duminica Floriilor mă întâlnesc cu cumnatul meu - aflat la o unitate vecină cu noi. Îi aduc vești proaspete de acasă, îi spun că are o fetiță de aproape două luni, că eu i-am fost naș de botez și alte vești din sat. Ajungem la prima
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
care încep s-o duc după directivele venite de la Bârlad. Se părea că totul va fi bine!... Doar un mare semn de întrebare mai stăruie: relația dintre învățătorii ambelor școli... Cei doi directori nu se înțelegeau pe chestiuni familiale - erau cumnați - și nici pe linie didactică. Cunoșteam această problemă, însă abia acum începea greul pentru mine. Se încearcă atragerea mea de ambele părți. Un timp mă fac a nu înțelege, dar mi se pune direct problema, de partea cui voi fi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
B.B., obține delegație pentru Priponești și mi face și el dosar. Găsește doi foști legionari marcanți din sat. Fostul primar legionar din 1940 și fostul șef de cuib legionar aveau anumită ranchiună împotriva mea - n-am vrut să mă fac cumnat cu primarul refuzându-i sora, iar șeful de cuib îmi purta sâmbetele fiindcă i-am pus cei doi băieți să respecte ordinea și disciplina cât timp le fusesem profesor la Priponești. Doar două declarații dictate, identice ca două picături de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
doctor supranumit „mână de aur” și părăsesc spitalul după ce fusesem operat chiar în ziua când împlineam 65 de ani. Deoarece fiica mea n-a vrut să facă demersurile cerute de mine în vederea achitării ratelor pe ultimii trei ani, rog un cumnat din București să facă această operație, îi dau banii necesari și la o săptămână după plecarea noastră spre Bârlad, fiica primește dovada achitării creditului făcut la C.E.C. Ne-a sunat la Bârlad să ne mulțumească și tot atunci mi-a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
complet, cei doi sunt prieteni, colegi de breaslă și rude prin alianță, Mache este logodit cu sora doamnei Diaconescu, doamna Cecilia Pavugadi. Numele doamnei sugerează cheia muzicală a unei sinonimii onomastice generatoare de confuzie. Iar naratorul conchide : „Colegi, prieteni și cumnați...”. Alianța familială este întărită de cea afectivă și de cea instituțională. Citită cu atenție, fraza care urmează relevă două aspecte interesante : „Colegi, prieteni și cumnați... În această întreită calitate, cei doi camarazi ies de la cancelaria lor la șase ore seara
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cheia muzicală a unei sinonimii onomastice generatoare de confuzie. Iar naratorul conchide : „Colegi, prieteni și cumnați...”. Alianța familială este întărită de cea afectivă și de cea instituțională. Citită cu atenție, fraza care urmează relevă două aspecte interesante : „Colegi, prieteni și cumnați... În această întreită calitate, cei doi camarazi ies de la cancelaria lor la șase ore seara și, sub aceeași umbrelă, pornesc pe Calea Victoriei la vale, să se abată pe la o băcănie ; trebuie să târguiască niște mezeluri pentru masă - Mache va prânzi
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
sau din spatele ei - acolo totul e în cerc și nu există înainte sau înapoi, totul e de jur împrejur. Gustul apei din fântâna visată în peregrinările tale trecute în amintiri, valea Ciotinei, cu casa arsă, nebuniile Grecului (câine), și peștii cumnatului Gicu, bariera pusă sau nepusă în drumul spre Maramureșul femeilor păzitoare de biserici. Mama ta mi-a adus liniștea celei mai frumoase vacanțe din viața mea, cu iubirea ta pentru mine cu tot - era pentru prima oară în viața mea
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
berbecul nostru de rasă, veneau pentru anumite prestații "specifice" vecinii care aveau oi, serviciile fiind plătite corespunzător. Când plecam cu turma la păscut, pentru ca berbecul în contact cu mioare străine sa nu acționeze "de bună voie și nesilit de nimeni", cumnatul îl dotase cu un șorț, care-l făcea inoperabil. Pe câmpiile verzi ale patriei, departe de ochiul vigilent al cumnatului exploatator, la solicitările tovarășilor de breasla, scoteam șorțul cornutului, contra sumei fixe de 2 lei, ceea ce-mi asigura vizionarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
turma la păscut, pentru ca berbecul în contact cu mioare străine sa nu acționeze "de bună voie și nesilit de nimeni", cumnatul îl dotase cu un șorț, care-l făcea inoperabil. Pe câmpiile verzi ale patriei, departe de ochiul vigilent al cumnatului exploatator, la solicitările tovarășilor de breasla, scoteam șorțul cornutului, contra sumei fixe de 2 lei, ceea ce-mi asigura vizionarea tuturor filmelor din urbe. Fiind cinematografe multe și filme care meritau văzute chiar și de mai multe ori, berbecul se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
fixe de 2 lei, ceea ce-mi asigura vizionarea tuturor filmelor din urbe. Fiind cinematografe multe și filme care meritau văzute chiar și de mai multe ori, berbecul se întorcea de la păscut adesea împleticindu-se pe picioare, de-a chemat cumnatul un veterinar să-l consulte, fără a i se putea stabili diagnosticul. Prestația mea de cioban a luat sfârșit printr-o revoltă spontană: cumnatul avea o soră, sora un copil. Pentru a asigura lapte copilului, sectorul zootehnic s-a îmbogățit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mai multe ori, berbecul se întorcea de la păscut adesea împleticindu-se pe picioare, de-a chemat cumnatul un veterinar să-l consulte, fără a i se putea stabili diagnosticul. Prestația mea de cioban a luat sfârșit printr-o revoltă spontană: cumnatul avea o soră, sora un copil. Pentru a asigura lapte copilului, sectorul zootehnic s-a îmbogățit la un moment dat cu o vacă. Până aici nimic spectaculos, duceam și vaca la păscut, conform zicalei "unde merge mia, merge și suta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
pierdut un confrate, cea a intelectualilor a câștigat unul. Ulterior aveam să mai exercit diverse munci sezoniere, în perioada vacanțelor de școlar sau student: îngrijitor de sere și cărăuș la transportat sacii cu grâu la "Baza", la IAS Dobrovăț, unde cumnatul ajunsese șef de fermă, ajutor de zidar la meșterii din Bolintin angajați la ridicarea Stadionului din Iași etc. De reținut că dacă pereții meșterului Manole se năruiau peste noapte, cei zidiți de mine acum jumătate de veac mai sunt încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
au făcut "politică" înainte de 23 August 1944, de "arestați sau condamnați" de "plecați în străinătate", de "eventuale contacte în străinătate" etc., nefiind omis nimic din biografia ta și a neamurilor. În cazul meu, cu 7 frați și surori, respectiv 7 cumnați și cumnate, cu o liotă de unchi, mătuși, veri, verișoare, nepoți și nepoate din familiile mamei și tatii, completarea formularelor era o muncă de Sisif. Noroc de faptul că în urmă cu ani, la intrarea în facultate îmi făcusem cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și o diplomă de la Murfatlar! Nu sunt un mare băutor, îmi plac vinurile bune, gustate și descântate la o masă bună și în compania unor prieteni buni și "neucise" cu sifon sau apă minerală. Am avut mereu "furnizori" excelenți, un cumnat fiind director la Cotnari, un altul inginer șef la Murfatlar și apoi la Niculițel, sora șefă de fermă tot acolo și un nepot la Valea Călugărească, așa că nu mă pot plânge că n-am avut parte de "neamuri bune" la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
1916, În vârstă de patruzeci și cinci de ani, ne-am amintit cu strângere de inimă de acele incidente petrecute după-amiezile În salon - valetul nepregătit intrând cu cafeaua turcească, tata aruncându-i o privire (Întrebătoare și resemnată) mamei, apoi (dezaprobator) cumnatului lui Întins pe jos În calea valetului‚ apoi (cu curiozitate) spre ciudata vibrație a serviciului de cafea pe tava ținută de mâinile acoperite cu mănuși albe ale servitorului aparent stăpân pe el. Față de alte frământări mai stranii care l-au
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
aluzii ironice la faptul că reînvia un vechi obicei feudal pe care-l criticase În scrierile lui. Se vorbea de asemenea foarte mult despre numărul servitorilor și al costumelor lui de haine. Am aflat că Își alesese ca secund pe cumnatul lui, amiralul Kolomeițev, erou al războiului cu Japonia. În timpul bătăliei de la Tsuchima, acest unchi al meu, ce deținea pe atunci gradul de căpitan, izbutise să-și aducă vasul distrugător lângă vasul-amiral În flăcări și să-l salveze pe comandant. După
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Dunăre, că veniseră apele mari, cu sloiuri, de numai hoituri umflate cărau puhoaiele spre Marea cea Mare! adaugă Șendrea, un zdrahon de bărbat, un uriaș ce ridica în spinare un cal cu călăreț cu tot, mare hatman al oștirii și cumnat, ce ținea de soție pe Maria, sora mai mică a Domnului. Mici-mici, dar afurisiți moldovenii iștea, parcă ar fi greci! cuvântă Țamblac cu admirație. Ce frumos a fost! exclamă Alexandru în extaz. E un adolescent blond, cu ochi albaștri, copie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
din toate dregătoriile. Ce sunt acum?! Nimeni! Un nimeni tăiat în două, în patru! scrâșnește să-și fărâme măselele. Ai fost Mare vornic. Și nu mai sunt! Și Mare Sfetnic în Sfatul Țării... Și nu mai sunt! Și-i ești cumnat doar... Îi sunt... și n-aș mai fi! De ce atuncea? Pentru că Vodă nu m-a prea avut la inima lui! M-a prigonit! rânjește Isaia întruchipare a urii. Dar credeți c-am stat cu brațele încrucișate? Mai bine tac. Spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
reținută, cu modestie prefăcută, protestează: Aaa! Nuu! Nuu!... De ce "Nu"?! Negrilă, gata cu ploconeala, îi ține isonul: Sigur! "Io Isaia Voievod!" De ce nu?! De ce?! De ce nu?! insistă Alexa. Mare boier ești! Bogat ești! Vrednic ești! Uns cu toate alifiile ești! "Cumnat", olecuță de "os domnesc" cum s-ar zice, ești! spune el ironic. De-al nostru, trup și suflet, ești! Moldova te vrea; vrea ce vrem noi, "marii boieri"! De ce nu?! De ce nu?! întreabă Negrilă ploconindu-se. Isaia rânjește dezvelindu-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
tocmai noi?!... Eu... eu nu-s decât dregător de-al doilea. Așa-așa! afirmă Alexa. O așa mare cinste se cuvine unui om greu. Eu... eu ce sunt? Un amărât de stolnic mai-mare peste bucătarii Măriei sale... Domnia ta ești boier mare, cumnat chiar, îi spune lui Isaia. Rămâi în istorie ca un mântuitor... Așa-așa, se repede Negrilă, "Cumnat! Mântuitor"! Isaia, posomorât, mestecă un mormăit: S-o lăsăm... Hotărâm noi... Om vedea... Toate la timpul lor. Graba-i să jurăm! Aici! Acu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mare cinste se cuvine unui om greu. Eu... eu ce sunt? Un amărât de stolnic mai-mare peste bucătarii Măriei sale... Domnia ta ești boier mare, cumnat chiar, îi spune lui Isaia. Rămâi în istorie ca un mântuitor... Așa-așa, se repede Negrilă, "Cumnat! Mântuitor"! Isaia, posomorât, mestecă un mormăit: S-o lăsăm... Hotărâm noi... Om vedea... Toate la timpul lor. Graba-i să jurăm! Aici! Acu! Pe cruce! Să jurăm! Mormânt, vorba lui Cupcici. Dumnezău să-l ierte... Isaia scoate sabia cu garda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Nu, n-a fost „pomeșcic”, a avut doar ceva avere, nu prea multă... Tanti Aniuta n-a părut satisfăcută de răspuns și a rămas cumva neîncrezătoare. Se afla doar într-o țară care până nu de mult fusese burgheză. Un cumnat „pomeșcic” i-ar mai fi trebuit... A murit la 70 și ceva de ani, tot în prima zi de Crăciun, ca mama. Numai ea și unchiul Vanea (decedat la 62 de ani) n-au apucat să fie octogenari. Mama lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]