1,500 matches
-
definește eseistul. La Bolintineanu, în poemele sale descoperim un întreg inventar al pietrelor prețioase. Iubitor al sudului și al mărilor ce scaldă Florile Bosforului este și primul nostru poet al mării, căreia îi cîntă inspirat metamorfozele, loc în care sînt cununate extazul și moartea. Conrad, capodopera bolintineană, adună totalitatea temelor care l-au preocupat pe poet: tema nimicniciei omului și a trecerii vieții, tema matinalului, tema armoniei, tema creatorului proscris și a despotismului sălbatic etc. Un discurs vast, în care mitologicul
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
au dus la farisei Ca să-l judece și ei. Și și ei l-au judecat La moarte l-au condamnat La Golgota l-a-nălțat Pe cruce l-a ridicat İ-au bătut piroane-n mîini İ-au pus cunună de spini Cunună de spini pe cap Fiere i-au dat de-a gustat Cu oțet l-au adăpat İ-au bătut piroane-n talpe Pentru păcatele noastre. CÎnd sufletul și l-a dat Munții s-au cutremurat Păduri mari s-au legănat
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
numirea unor priveghetori de școală străini scrie guvernului din Viena următoarele: Ce s-ar alege din copii noștri cu învățători de altă lege și de altă limbă”? În vorbirea populară expresia ,,și- au citit legea” are sensul de a se cununa după datina religioasă iar expresia ,,lasă-l în legea lui” amintește și ea de timpul fără memorie. B. P. Hașdeu în Scrieri istorice, ne lasă informații prețioase cu privire la dăinu- irea acestor vlahi din Galiția și care au făcut obiectul unui
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de ceasornic arhaic care merge inexorabil, exterior și interior, stă vraja acestor poeme, al căror ultim sens liric este: inutilitatea reacțiunilor personale în fața rotației lumii. Strofele ingenioase, frazele apăsate și sentențioase slujesc admirabil scopului: Și-n vremea cât s-au cununat * Iar când a fost la-nmormîntatS-a-ntins poporul adunat Toți morții parcă s-au sculat Să joace-n drum după tilinci: Să-și plângă pe ortacul lor, Feciori, la zece fete, cinci, Așa era de mult popor Cu sdrăngăneii la opinci Venit
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e flăcări și ura lui detună, Blîndețea-i e seninul acel mai luminos. Ferice de acela pe care el slăvește! La nemurire zboară, ce el i-o pregătește: În buza lui e slava ce duhu-i și-a croit; În mînă-i e cununa ce-n veci stă Înverzită, În pieptu-i e altarul pe care e slăvită Aleasa frumusețe ce el a-nvrednicit.” Mitul orfic, vizibil În poemul citat, se pierde la Heliade Într-o savantă mitologie creștină În care viziunea căderii este sistematic urmată
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
aurelii tinerei sărut, Scînteind la focul stelelor splendide Semănate-n fundul cerului plăcut Colo se arată niște insolite, Strălucind la raza stelii lui Lial, Astfel ca un negru cuib de alunițe Care Încunună sînul virginal. Muntele Olimpul cu a lui cunună De ninsori eterne se zărește-n fund; Albele-i cosițe strălucesc la lună, Se răsfrîng pe sînul golfului profund. Însă cadrul dulce, care ne răpește Peste Propontide, se schimbă-n Bosfor: Arta cu natura acolo s-unește Să formeze cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
viața lui casnică, tipul femeii diabolice. Prima nevastă i-a fugit În chiar ziua cununiei și, ca să-și recapete drepturile, Pann urcă de mai multe ori Dealul Mitropoliei: „Arătînd la judecată Că ea pe alt a voit Și cu mine cununată Cu minciuni s-a pomenit. Judecata porni silă Cu bici a o-nfricoșa, GÎndind că va prinde milă Asupra mea ea așa. Dar geaba, mijloc nu fuse S-o facă a mă iubi, Că ea Îndată se duse Și iarăși
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
firele se țeseau și se împleteau necontenit în jurul lui, zumzăind, uriașul trîntor părea să fie țesătorul însuși, năpădit de o verdeață din ce în ce mai proaspătă, mai intensă, deși rămînea, vicleanul, un biet schelet. Viața îmbrăca Moartea; Moartea sprijinea Viața; aprigul zeu se cununa cu tînăra Viață, zămislind splendori cu capetele cîrlionțate. Cînd am vizitat, împreună cu regele Tranquo, locul unde era expusă acea magnifică balenă și am văzut craniul ei prefăcut în altar și fumul artificial înălțîndu-se prin deschizătura pe unde-i ieșise cîndva
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cufundă-te într-o viață care, deși e urîtă de pămînteni, pe care-i urăște la rîndu-i, îi dă omului mai multă uitare decît moartea însăși. Vino, ridică-ți și tu lespedea de mormînt din cimitir și vino-vino-ncoace, să te cununi cu noi!“ Ascultînd asemnea glasuri în zori și în amurg, la răsărit și la apus, sufletul fierarului răspundea: „Da, vin acuș!“ Și astfel, Perth porni la vînătoarea de balene. Capitolul CXII FORJA Pe la amiază, Perth, cu barba-i încîlcită și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a ajuns până la uciderea sa, cu știința lui Constantin Brâncoveanu, domn cu care intrase în conflict politic. Mitropolitul își exprimase consecvent și tranșant punctul de vedere asupra necesității despărțirii celor două funcții, implicit asupra autonomiei bisericii în raport cu voința autocratului laic: ... cununa cea împărătească are despărțeală de mitra cea arhierească și împăratul care se nevoiaște pentru binele și folosul norodului său, atâta la cele trupești și trecătoare, cât și la cele sufletești și duhovnicești, măcar că nu are acea vrednicie (arhierească), iară plata
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
654) 83 „Acum însă, în fața întregii omeniri, la arătarea slavei aceleia nespuse, Domnul te va proclama și te va încununa, te va numi hrănitorul Lui și găzduitorul Lui. Nu Se rușinează să grăiască așa. Vrea să-ți facă mai strălucitoare cununa”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LXXIX, II, în PSB, vol. 23, p. 899) „... sunt multe locașuri la Tatăl (In. 14, 2), deoarece răsplata se pregătește tuturor după măsura alipirii la bine și a depărtării de rău
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pe redarea atmosferei domestice burgheze: Ce-a urmat după asta... uite... ne spune Cascarelli... punct cu punct. Capuleții și cu ăilalți s-au pupat... și pe urmă au făcut nuntă mare. Fiindcă popa Laurențiu spusese la toată lumea că i-a cununat în secret la biserică, s-au dus numai la primărie....[...] Pe urmă... după cununie... tinerii au luat casă cu chirie... ați fost la Verona... cum vine piața aici... în mâna stângă... casă bună... trei odăi... antret... bucătărie... singuri în curte
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
foarte sugestiv, așa cum am mai spus, La ușa domnului Caragiale. În respectiva schiță, variază destinatarii acelorași texte. Mai exact, profesorul Stelică Necșulescu este prins în mijlocul disputelor politice, fiind obligat să aleagă între a participa la nunta unei prietene a soției, cununată de Take Ionescu, sau a da curs invitației la nunta directorului de liceu, pe care-l cununa în aceeași zi Nicu Filipescu. Dilema se rezolvă prin "diplomația" profesorului care, "ca românul, imparțial", reușește să onoreze ambele obligații, compunând pentru ambii
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Mai exact, profesorul Stelică Necșulescu este prins în mijlocul disputelor politice, fiind obligat să aleagă între a participa la nunta unei prietene a soției, cununată de Take Ionescu, sau a da curs invitației la nunta directorului de liceu, pe care-l cununa în aceeași zi Nicu Filipescu. Dilema se rezolvă prin "diplomația" profesorului care, "ca românul, imparțial", reușește să onoreze ambele obligații, compunând pentru ambii socrii câte un toast în care elogiază respectivii nași, calomniindu-le principalii adversari, într-o simetrie perfectă
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sacii la car, am pus porumbul și am plecat. Acolo am măcinat, pe urmă am pus boii în car, am înjugat sacii și am plecat acasă. Când am ajuns acasă, rămase mama grea cu mine. Mă făcu sâmbătă și se cunună duminică."68 Asistăm, așadar, la o demonstrație a eficienței practice a absurdului, întrucât fantazarea bazată pe suita de căutate inadvertențe și inversiuni năucește și, în definitiv, salvează. Interesant este că și personajul arghezian pare perfect conștient de aceste virtuți izbăvitoare
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pelerinilor carel străbat de-a lungul și de-a latul, căutându-și În zadar nemurirea. Peste pustiuri, munți și văi, curg fermecătoare ape ale „sfintelor” fluvii Indul, Gangele, Brahmaputra, Godavari, Kaveri și Krishna, iar Înălțimile cerului vor parcă să se cunune cu tărâmul indian, căci până și sufletele de cristal ale apelor sau Înmuiat În fața rugăminților de foc ale asceților ascunși În templele peșterilor. Doar Muntele Himalaiei e singurul care-i mai unește pe toți deopotrivă, având creștetul În cer și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
în "Convorbiri literare" poemul lui Mihai Eminescu Împărat și proletar în care evocă pe regele Lear: Îi pare că prin cer în noaptea înstelata, Călcînd pe vîrf de codri, pe-a apelor măriri, Trecea, cu barbă albă pe fruntea-ntunecată Cunună cea de paie îi atîrnă uscată Moșneagul rege Lear. 1892 Cea mai bună punere în scenă cu Regele Lear în secolul al XIX-lea, cu Ellen Terry în rolul Cordeliei și Henny Irving în rolul titular. 1904 Andrew Cecil Buedley
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Cunosc felu-ăsta de misei, care-n franchețe-au Mai multă viclenie, măi pervers scop Decît treizeci de sicofanți servili, Ce datoria-și împlinesc supuși. KENT: Șir, în credința pură,-n sincer adevăr, Cu-ngăduința-auguste-vă prezente, A cărei influență, ca-n văpăi cunună Pe al lui Phoebus cap... CORNWALL: Ce vrei să spui? KENT: Că am ieșit din graiul meu care va supără atît. Știu, șir, că nu sînt lingușitor; cine v-a-nșelat în curată franchețe, a fost un curat nemernic, ceea ce eu, dinspre
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Praxiteles). De notorietate fiind și un etalon al modei timpului, mulți nobili și-au disputat-o în dueluri. Unii o adorau, alții tânjeau după ea, alții o detestau. Marion a fost și muza creării unor poezii și cărți, printre care Cunună de iubire pentru Marion. Apăsată de tinerețea-i furtunoasă marcată de multe păcate, afectată de șiruri de suferințe, Marion vrea să se retragă la o mânăstire, să-și ispășească viața trăită în desfrânare. Pe acest fond atitudinal, l-a cunoscut
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
-i mărturisește: M-oi închina doar ție și existența mea s-ar lumina ca-n farmec. Cei doi își doresc o lume a lor în care să-și tăinuiască și să-și trăiască iubirea. Vraja se rupe când vede cartea Cunună de iubire pentru Marion, își dă seama că Marie este de fapt curtezana cunoscută de mulți, Marion. Didier intră în altercație cu marchizul Saverny, a cărui viață fusese odată salvată de Didier. Ambii se duelează și, întrucât se decretase duelul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
i-a încărcat socotelile și i-a speculat moșiile pentru a-l deposeda, folosindu-se de Costea Chiorul, un negustor veros. Duduca l-a pus la cheltuială, i-a cerut șaluri, mătăsuri, bijuterii. Apoi, unind jafurile la mijloc, s-au cununat. Vătaful Gheorghe, om cinstit, l-a avertizat pe postelnic de mârșăvia lui Dinu de a se uni cu versatila grecoaică, dar nu numai că nu l-a crezut, mai mult, l-a alungat de la curte iar rangul de vătaf l-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
îl trădase și era otrăvit de ură. Didina nu a avut curajul să fugă cu Paraschiv, deși ar fi vrut, că-i era drag. Frica față de Bozoncea a decis și, pentru că acesta i s-a părut mai puternic, s-a cununat cu el. Din furatul boilor Bozoncea a strâns bani pentru petrecerea de nuntă, i-a cumpărat ibovnicei haine scumpe, el și-a cumpărat haine de ginere. În timp ce se deplasa trăsura cu miri, Paraschiv, Nicu-Piele și Sandu-Mână Mică s-au coalizat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
să-l rostești. Toate Bisericile aveau agenți și notau pe toți cei care aveau o viață publică. Profesori, învățători mai ales, erau obligați să predea ateismul. Pe copiii lor nu aveau voie să-i boteze. Nu aveai voie să te cununi religios căci îți pierdeai postul. Spovedaniile erau ascultate și în unele cazuri vândute. Eu, personal, am trăit cruda nefericire de a fi turnat de un preot. Nu vreau să consemnez aici numele lui. L-am iertat și mi-a făcut
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
vasta lui avere. Marea hătmănie Îl anunță pe postelnic să se prezinte la mezat. Cu acest prilej, află că toate slugile l-au părăsit, iar el a rămas lefter. Află că Chera Duduca a fugit cu Dinu Păturică, ca să se cunune Într-o biserică din București. Postelnicul Îi urmărește, Îi găsește, vrea să se răzbune, dar neputându-se lupta fizic și moral, Înnebunește. Dinu Păturică ajunge În culmea gloriei sale și, ca să se pună bine cu domnitorul, dă o masă la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sărăcise o mulțime de târgoveți. Ultimul capitol este un epilog („din opincar, mare spătar”) unde aflăm că fostul vătaf Gheorghe, cinsitutul funcționar al postelnicului, a ajuns din opincar „mare spătar”, că se căsătorește cu Maria, fiica Banului C și este cununat de Însuși domnitorul Ghica-Vodă. Cu prilejul acestui eveniment, domnitorul Îl cinstește pe Gheorghe cu caftanul de mare spătar și... caimacan al Craiovei. NICOLAE FILIMON - CIOCOII VECHI ȘI NOI comentariu Romanul „Ciocoii vechi si noi" a apărut În „Revista româna" În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]