2,675 matches
-
electrică este indispensabilă unei economii moderne, aceasta fiind necesară și folosită în industrie, agricultură, transporturi, construcții etc., precum și pentru iluminatul public și pentru nevoile zilnice ale omului. NOȚIUNI NOI dom gazeifer - structură ușor boltită cu contur circular (sub formă de cupolă) în care s-au acumulat gazele naturale. • Numiți trei zone cu zăcăminte importante de petrol. • Menționați județele cu cele mai multe centre de exploatare a petrolului. • Localizați trei rafinării importante de prelucrare a petrolului. • Pe baza cunoșțintelor însușite la chimie numiți produsele
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
ale unor copii de grădiniță și vă pot spune cu satisfacție că, după spectacol, ne-au asaltat, pur și simplu, cu întrebările! După cele văzute, vă mărturisesc sincer că și eu am rămas uluit de câte se pot face sub cupola vechiului castel de apă. Singurul inconvenient ar fi temperatura din sala de spectacole a Planetariului, care nu mi s-a părut prea... îmbietoare. Din păcate, nici acum, după mai multe luni de la inaugurare, localul expoziției și sala planetariului nu dispun
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de coline crețoase, de clădiri în stil turcesc (cu acoperișuri roșcate) și, evident, de orizont marin calm. Acuarelele de aici înseamnă sugestie, soare și transparențe, vegetație exuberantă și tărâm desertic. Pe fundal ondulat, se proiectează câte un minaret, câte o cupolă de biserică (biserica reginei Maria), case albe, suprapuse pe coaste spectaculoase; în arcatura golfului se văd ambarcațiuni, o baie veche turcească și colțuri stâncoase - sinteză plastică amintitoare de poeticul Balcic al lui Ion Pillat. Atmosferă în tonuri de albastru, de
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
1999 ian - Teatrul Național Tg. Mureș, - „Corrida”, a prezentat pictorul Molnár Denéș 2000 - mai - Galeriile Gala, București, a prezentat Ion Truică 2000 - iunie - Galeriile de Artă, Biblioteca„Gh. Asachi” Iași, a prezentat Constantin Ciopraga și Aurel Istrati 2001 - aug. - Galeriile “Cupola” Iași, - Acuarelă: „Casa mea” - a prezentat criticul de artă Valentin Ciucă 2003 - iulie - Galeriile de artă „Cupola” Iași - „Țărmuri”, a prezentat criticul de artă Valentin Ciucă și Constantin Ciopraga 2004 - mai - Galeriile „Top. Art” EXPOZIȚII DE GRUP / EXPOSITION DE GROUPE
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
a prezentat Ion Truică 2000 - iunie - Galeriile de Artă, Biblioteca„Gh. Asachi” Iași, a prezentat Constantin Ciopraga și Aurel Istrati 2001 - aug. - Galeriile “Cupola” Iași, - Acuarelă: „Casa mea” - a prezentat criticul de artă Valentin Ciucă 2003 - iulie - Galeriile de artă „Cupola” Iași - „Țărmuri”, a prezentat criticul de artă Valentin Ciucă și Constantin Ciopraga 2004 - mai - Galeriile „Top. Art” EXPOZIȚII DE GRUP / EXPOSITION DE GROUPE / GROUP EXHIBITIONS 1976-1979 - Salonul de toamnă - Sala Victoria Iași 1976 - În cadrul emisiunii spectacol „Jurnal Cultural”- expoziția de la
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
iunie-iulie, Bacău-Chișinău 1997 - Salonul Național de Pictură Alba Iulia 1998 - Galeriile de Artă „Petru Rareș” - Hârlău 1999 - Salonul Național de Pictură Alba Iulia 2000 - Salonul anual al Filialei U.A.P. Iași - Muzeul de Artă Palatul Culturii 2000 - Ritmuri plastice - Galeriile Cupola Iași 2000 - Expoziția - Tabăra, peisaje ieșeni, flori portrete - Palatul Culturii, Iași, președintele expoziției pictorul Adrian Podoleanu 2001 - Pictori ieșeni - Muzeul de Artă Bacău 2002 - Centrul Cultural German -a prezentat prof. univ. Cleopatra Mociuțchi 2002 - Salonul anual al filialei U. A. P
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Center, a prezentat Valentin Ciucă 2005 - Universitatea „Al. I. Cuza” - Sala pașilor pierduți - a prezentat prof. univ. G. Macarie 2005 - Saloanele Moldovei - Bacău-Chișinău, Ed. a 15-a 2006 - mai - Galeriile „Artis” - Teatrul Național București, prezintă Ion Truică 2006 - martie - Galeriile „Cupola” Iași, prezintă criticul Valentin ciucă 2006 - aprilie-mai - „Nudul” - Galerile de artă Ateneul Tătărași, Iași, a prezentat Valentin Ciucă APRECIERI CRITICE 1 Expoziția „Arpegii” Viorica Toporaș Zbranca - Aurel Leon, „Cronica, iunie 1977 2 Arpegii Viorica Toporaș Zbranca - Cătălin Bordeianu, „Opinia Studențească
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Lazăr, rev. „Convorbiri Literare”, nr. 12 (dec.), 2001 78 Voiaje și picturi - Valentin Ciucă, „Ziarul de Iași”, 5 aug., 2003, p.6 79 Voiaje și picturi - Valentin Ciucă, „Info Artis”, iunie august, 2003, p.16 80 Viorica Toporaș expune la Cupola - „Evenimentul”, 11 iulie, 2003 81 Pictură și tapiserie la Galerile „Artis“ București - „Adevărul”, 17 ian., 2006, p. A2 82 Realitatea din visul artistului - Tiberiu Cosovan, „Monitorul de Suceava”, 18 oct., 2003 83 Gerul învins de simeze - Ion Parhon, „România liberă
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Monitorul de Suceava”, 18 oct., 2003 83 Gerul învins de simeze - Ion Parhon, „România liberă”, 26 ian., 2006, p. 10 84 Simfonie de culori la Galeria Artis (Nicoleta Zaharia) - „Adevărul”, 24 ian., 2006, p. 8 B 85 Harta frumosului la „Cupola” - „Flacăra Iașului”, 27 martie, 2006, p.4 86 „Înapoi la pictură” - Valentin Ciucă, „Ziarul de Iași”, 29 martie, 2006, p. 6A 87 „Nudul văzut prin gaura cheii” - Valentin Ciucă, Ziarul de Iași, 7 aprilie 2006, p. 6A 88 Catalog nuduri
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
plămânului stâng, o linie curba cu concavitatea inferior și medial, ce unește cartilajul costal IV din stânga cu proiecția vârfului cordului; inferior: matitatea cardiacă se continuă fără limită clară de demarcație cu matitatea lobului stâng hepatic, proiecția întinzându-se până în dreptul cupolei diafragmatice ~ spațiul V intercostal stâng. Proiecția cordului pe coloana vertebrală Cordul se proiectează posterior în dreptul vertebrelor T4 - T8, vertebre cunoscute sub numele de vertebrele cardiace ale lui Giacomini: T4 este vertebra vaselor mari (arteriale) de la baza inimii; T5 este vertebra
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
care o trăim noi) este aceea de a o scoate din casa culturii și de a o așeza în cea a politico-administrativului, reglată și dirijată de zona economico-financiară. Să încercăm - pe cât ne poate susține credința noastră - să ținem educația sub cupola culturii (înțeleasă ca producție a celor mai valoroase creații spirituale realizate de om de-a lungul existenței sale și în toate spațiile geografice). Educatorul/profesorul nu face educație decât atunci când are o concepție venită organic din experiența lui culturală, cognitivă
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
mereu numai fericire. Simona Palade A PLECAT CIRCUL Iată că a sosit și clipa când ochii mi se umbresc șoptind : A plecat circul ! Împreună cu Alina, prietena mea cea mai bună, ne uităm la locul unde aseară încă se înălța o cupolă multicoloră ce acoperea arena circului. Aceasta era înconjurată de scaune așezate în trepte din ce în ce mai înalte spre margini, pentru ca spectatorii, uimiți de spectacol, să nu piardă nimic din reprezentație. A dispărut și cântecul fanfarei, însufleșind programul și marcând momentele mai importante
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
și cântecul fanfarei, însufleșind programul și marcând momentele mai importante. Au plecat și clownii cei caraghioși, mereu veseli, îmbrăcați în costumele lor pestrițe și cu bulinele lor roșii în loc de nas. Nu mai vedem nici trapeziștii îndrăzneți care au cucerit înălțimile cupolei, făcând fel de fel de exerciții, ținându-ne cu sufletul la gură. Zburdau ținându-se de aparate cu ușurință, ca și cum acestea ar fi fost prelungiri ale mâinilor, ajutându-i să se simtă în mare siguranță. Alți acrobați mergeau pe sârmă
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
în centrul creierului nostru. Răspunzător de mirosurile percepute de noi nu este doar nasul, acesta ne duce mai departe, către un laborator computerizat, care prelucrează aromele recepționate (figura 1). Organul nostru olfactiv, situat la nivelul nasului, este relativ mic; în cupola cavității nazale, undeva la înălțimea ochilor, se află la stânga și la dreapta câte un segment de mucoasă olfactivă. Cele peste 100 de milioane de celule ale mucoasei olfactive poartă pe ele câte un mănunchi de șase până la opt cili vibratili
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
vizitau țările Orientului Apropiat povesteau că moscul era păstrat de arabi în mortarul de var, care se folosea la construirea moscheelor. Moscul are o acțiune de înnobilare și de fixare a mirosurilor, iar încălzindu-se sub razele soarelui, pereții și cupola moscheelor construite cu ajutorul unui asemenea mortar începeau să emane un parfum delicat și persistent. Arabii au contribuit din plin la dezvoltarea parfumeriei, nu numai ducând iasomia în Spania, care de aici a trecut granița la Grasse, celebra localitate aflată lângă
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
tehnica frescei ......................................................... ............. 85 3.1. Începutul unui talent ......................................................... .......... 86 3.2. Pictura în ulei pe lemn, pe pânză și pe zid ................................. 87 3.3. Tehnica frescei ......................................................... ................... 88 4. Arhitectul Michelangelo - perioada Florența, capela Medici, biblioteca Laurențiană, piața Capitolină, palatul Farnese, cupola Bazilicii Sfântul Petru ......................................................... ... 92 4.1. Capela Medici ......................................................... .................... 93 4.2. Biblioteca Laurențiană ......................................................... ....... 96 4.3. Piața Capitolină ......................................................... ................. 97 4.4. Palatul Farnese ......................................................... ................... 99 4.5. Cupola Bazilicii Sfântul Petru .................................................. 100 5. Imagine și frumusețe în pictura chipului .......................................... 103 7Cuprins
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
4. Arhitectul Michelangelo - perioada Florența, capela Medici, biblioteca Laurențiană, piața Capitolină, palatul Farnese, cupola Bazilicii Sfântul Petru ......................................................... ... 92 4.1. Capela Medici ......................................................... .................... 93 4.2. Biblioteca Laurențiană ......................................................... ....... 96 4.3. Piața Capitolină ......................................................... ................. 97 4.4. Palatul Farnese ......................................................... ................... 99 4.5. Cupola Bazilicii Sfântul Petru .................................................. 100 5. Imagine și frumusețe în pictura chipului .......................................... 103 7Cuprins Capitolul iv: Viziunea profetică a unor mari pictori renascentiști în interpretarea Bibliei ......................................................... ......... 107 1. Mari pictori, mesageri în interpretarea Bibliei ................................. 107 1.1. Giotto di Bondone (1266
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
grandoare ......................................................... ................... 117 4.1. Influența biblică în opera pictorului renascentist - crearea lui Adam .. 117 4.2. Michelangelo Buonarroti - un artist desăvârșit ........................... 119 4.2.1. David ......................................................... ........................ 120 4.2.2. Pietà ......................................................... ......................... 120 4.2.3. Moise ......................................................... ....................... 121 4.2.4. Cupola Bazilicii Sfântul Petru .......................................... 121 4.2.5. Capela Medici din biserica San Lorenzo din Florența .......... 123 4.3. Leonardo da Vinci - un om de geniu ........................................ 124 4.3.1. Cina cea de Taină ......................................................... ..... 126 4.3.2. Mona Lisa ......................................................... ................ 128
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
o sinteză în‑ tre formă și culoare, accentul fiind pus pe desenul care conturează puternic anatomia, sugerând mișcarea, energia și forța. Ca arhitect, a creat proiectele pentru fațada bisericii San Lorenzo din Florența și pentru Piața Capitoliului din Roma, macheta cupolei Bazilicii Sfântul Petru din Roma și a construit Biblioteca Laurențiană din Florența. Michelangelo prin geniul său a reușit să exprime într‑un mod strălucitor mesajul biblic, folosindu‑se de artă. Astfel, cu certitudine putem spune că Dumnezeu a creat lumea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de „arhitect, sculptor și pictor de frunte al palatului papal”. Printre operele arhitecturale ale lui Michelangelo se numără: capela fa‑ miliei de Medici și biblioteca Lauren‑ tină din Florența, palatul Farnese, cu‑ pola bazilicii sfântul Petru din Roma, după modelul cupolei domului din Florența realizată de arhitectul Filippo Brunelleschi și bazilica Santa Maria degli Angeli e dei Martiri din Roma, ridicată pe locul uneia dintre sălile aparținând băilor lui Dioclețian 8. Michelangelo a făcut primii pași ca arhitect la Florența. Aici
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
mare responsabilitate, deținută înaintea lui de către Bramante, de Raffaelo și de Antonio da Sangallo. Michelangelo reia ideea planului central propus de Bramante și îl reface într‑o formă mai clară și mai simplă. Ca o încoronare a edificiului, proiectează o cupolă maiestuoasă, inspirată de cea a lui Brune‑ lleschi realizată pentru domul din Florența, însă de dimensiuni mult mai impozante. 16 . Ibidem. 17 g. vaSari, Le vie de’ piu eccelenti pittori, scultori ed architetti, Firenze 1550. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
o poartă, care urma să‑i poarte numele: Porta Pia. Poarta la care Michelangelo a utilizat elemente la ve dere, reamin‑ tind de o construcție din Roma antică, va fi ter minată după moartea artistului. În momentul morții lui Buonarroti, cupola ajunsese doar până la tambur. Între anii 1588 și 1590, Giacomo della Porta și Domenico Fontana au fost cei care au terminat‑o, dându‑i o formă mai alungită în comparație cu cea originală. Astăzi, cupola bazilicii sfântul Petru rămâne elementul care, mai
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
moartea artistului. În momentul morții lui Buonarroti, cupola ajunsese doar până la tambur. Între anii 1588 și 1590, Giacomo della Porta și Domenico Fontana au fost cei care au terminat‑o, dându‑i o formă mai alungită în comparație cu cea originală. Astăzi, cupola bazilicii sfântul Petru rămâne elementul care, mai mult decât oricare altul, scoate în evidență proiectul maestrului Michelangelo, proiect modificat mult de către Mader‑ no19 în secolul al XVI‑lea. Michelangelo, dedicându‑se slăvirii Domnului, 18 Tiberio Calcagni (Firenze 1532‑Roma 1565
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
vreme urâtă, dar și‑a făcut curaj, a încălecat pe cal și a cutreierat ulițele Ro‑ mei. Ca un magnet, îl atrăgea șantierul bazilicii sfântul Petru și hăul deschis al tamburului. Nu putea să se întoarcă acasă fără să vadă cupola și, mai ales, să și‑o închipuie terminată; deși avea febră mare, tremura și ajuns acasă se aruncase arhitec turii baroce. 20 Cf. p. f. Carrassat - i. marCadé, o.c., 10. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 76
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
frumosul, viața, la fel cum a iubit piatra din care a făcut ca operele sale să rămână nemuritoare: fie că sculpta o Pietà pe care uneori dintr‑un motiv sau altul o lăsa neterminată sau o spărgea, fie că înălța cupole ca arhitect, totdeauna era preocupat să realizeze frumosul, pen‑ tru a perpetua tinerețea omenirii. 2.2. David În anul 1501, Michelangelo s‑a întors la Florența unde avea să realizeze - la vârsta de 26 ani - prima sa capodoperă: David. Cetatea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]