1,636 matches
-
ești?” Privea pădurea sumbră în timp ce întrebări fără răspuns treceau dureros prin mintea ei. Pădurea o atrăgea din nou pășească prin desișurile ei nepătrunse și să-i descopere misterele întunecate, dar de data asta rezistă ispitei. Nu se mai hazardă să cutreiere prin locuri necunoscute și primejdioase. Se întoarse în casă și își făcu o cafea. Îi plăcea mirosul cafelei, era ca un drog pentru ea. Duse cănița aburindă la buze, încălzindu-și palmele reci. Aroma cafelei îi invadă nările. Drogul îi
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
cu miile. Îngrozit, preotulcălugăr a povestit În cele din urmă confraților Întâmplarea petrecută cu ceva timp În urmă. Iar aceștia, cică, pătrunși de furie, l-ar fi blamat cu toții, izgonindu-l definitiv din rândurile lor. Iar el, se mai spune, cutreierat de păreri de rău și măcinat de chinuri lăuntrice, s-ar fi sinucis chiar În clopotnița din turn, spânzurându-se. M-am dus la priveghi, la domnul Cantemir târziu, pe la orele două În noapte. Am urcat cu dificultate treptele până la
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
vedere alimentar. Adesea, copilul se trezea pe cale naturală dar de cele mai multe ori Îl trezeau vocea și cântecul supranatural al Didiței, afon și pătimaș scos din gâtlejul Mumei pădurii, În timp ce fata cu o chircă prășea straturile de ceapă iar gândurile-i cutreierau cine știe ce universuri sentimentale. Va, mai rămânea un piculeț liniștit, urmărea cu ochii lipiți o buburuză viu colorată ori un gândăcel preocupat de problemele sale diurne și deodată, ca un zmeu În miniatură, se repezea vijelios spre cârdul de rațe adormite
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
masă pe scăunele cu trei picioare, spre surprinderea lui Va, obișnuit cu scaune Înalte („boerești” cum ar zice bunica Ileana). Copilul s-a retras În brațele Ochenoaiei, care privindu-l cu duioșie, Îl hrănea cu atenție instinctuală În timp ce gândurile sale cutreierau zone de mare tristețe despre care se discuta la masă cu subînțeles și cam cu jumătate de gură. Masa Îmbelșugată ca-n povești și vinul ghiurghiuliu, brumat, cu dâre de spumă fină și sifonat (din totdeauna mândria lu’ Ghiorghi a
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ei suflet bun. După ce Victor a făcut mici târguieli, s-au urcat În căruța lui Mihai a lu’ Fuioagă, vărul drept al lui Victor, și În timp ce bărbații Își Împărțeau o sticlă de vin de țară, Va Își lăsa privirea să cutreiere peste șesul Vasluiului, verde și Întins de nu-l putea cuprinde cu privirea, peste locurile și oamenii tuciurii ai Rediului, peste câmpurile cu porumb, vii și livezi care străjuiesc de-a parte și de alta șoseaua Vaslui-Bacău, a tresărit la
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
cu privirea de aproape și până departe, priveliști necunoscute. Pe stânga, drumul era mărginit de o pădure Încă verde, tânără sau Întinerită, pentru că era mai deasă și mai joasă ca pădurea de la Poiană, acolo unde sufletul său Încă va mai cutreiera aproape zilnic. Când Victor a coborât un pic pentru o „necesitate fiziologică” așa cum Îi plăcea lui să spună, Valerică a găsit prilejul să inspecteze câteva zeci de metri din porțiunea de pădure situată de cealaltă parte a drumului și a
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Închipuia pe Mercedes, sau poate că pe ... Zânița! Se apropia noul an școlar, septembrie era cald și luminos, fără ploi, iar Soarele Încălzea și lumina sufletele oamenilor plini de nevoi și de binefacerile dictaturii muncitorești. Într-o zi În care cutreierând peste Întinsurile lanurilor de porumb, aproape bun de recoltat, peste ogoarele și tarlalele cu floarea-soarelui, gata uscată, peste dealurile și pădurile Bogdanei, acolo unde galben-ruginiul se grăbea să ia locul verdelui și viile se Îngălbeneau de ciudă la gândul că
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
lui Crawford, nici un scrîșnet al tălpilor lui derapînd și nici respirația gîfÎită atît de familiară. Am ieșit din mașină și am trecut pe lîngă Porsche-ul cu motorul cald Încă. Nimic nu tulbura apa din piscină, doar furtunul de vid Îi cutreiera oglinda, aspirînd frunzele și insectele. Am ocolit casa pe alee, trecînd de garaj și de intrarea În bucătărie. Prin peretele de plasă ce Înconjura terenul de tenis, am văzut prosopul și geanta de sport a lui Crawford pe masa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
pentru mine ceea ce se opune spaimelor? Ajunge să văd cerul, chiparoșii, iarba însorită, și simt în mine o pasiune amară. Tot ce nu voi atinge acum, voi fi pierdut pentru totdeauna. Singurele paradisuri reale sunt cele pe care le-am cutreierat, unde am iubit și am fost recunoscători, iată la ce mă gândesc în fiecare dimineață când lumina curge pe coaja chiparoșilor. ― Crezi că ajunge să întinzi mâna spre fericire, Galilei? Și că ea va fi acolo unde mâna ta se
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
aceasta. ― Care va apune în curând. ― Lumea ar fi plâns, probabil, un Galilei prefăcut în cenușă . În schimb, unul viu o irită. De ce dacă a fost atât de aproape de rug nu s-a urcat pe el? De ce se bucură și cutreieră colinele când i s-a oferit șansa să fie martir? De ce a crezut că e mai important pentru el să nu fie victimă când pentru asta făcuse totul și doar în ultima clipă s-a răzgândit și a preferat să
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
cu oglinditul. Le plăcea pungașilor! Afară, la poartă, așteptau trei trăsuri, plătite gata, să-i ducă pe sus, să nu se murdărească. Era la sfârșitul lui februarie. În aer se simțea boarea primăverii care venea. O lună bogată și tânără cutreiera deasupra Cațaveiului. Parcă altfel lătrau și câinii. Pe acoperișurile lucioase se fugăreau motanii. Se auzeau streșinile curgând și prin curți se vedea ultima zăpadă, strânsă grămadă pe lângă pomi, la rădăcini. Aerul mirosea proaspăt și drumurile pline de bălți și noroi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
O s-o fur, i-a spus tovarășului, s-o învăț minte... Și-a așteptat în groapă nunta lui Bozoncea. Starostele se așezase pe treabă. Îi trebuiau bani pentru petrecere și se pusese cu jaful, ca în tinerețe. Luase Oborul, îl cutreiera, furase boi, dăduse buzna în case de negustori, le-adunase banii, el cu Sandu și cu Piele, veseli amândoi că se trezise Stăpânul și că aveau de lucru. Când își făcuse suma, și-a scos și galbenii ascunși de-i
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
deșteptat un ceas-două mai târziu. Era mai puțin întuneric, dar continua să toarne cu găleata și un bubuit surd îmi ajungea la urechi de peste tot, făcând să tremure lespedea pe care eram așezată. Ulicioara pe care mă aflam, de câte ori o cutreierasem! Văzând-o însă astfel, pustie și străbătută de un torent, nu mai izbuteam s-o așez undeva în minte. Tremuram de frig, veșmintele mi-erau ude, sandalele le pierdusem în goană, iar din păr mi se scurgea un firișor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
meu și ale strămoșilor mei, dacă mi-ar fi spus cineva că voi fi astfel primit în regatul Fès, n-aș fi părăsit niciodată Granada! Vorbele lui ne șfichiuiau auzul înspăimântat: — Am plecat, mi-am abandonat casa și pământurile, am cutreierat munții și marea ca să nu dăm decât peste uși închise, bandiți pe drumuri și spaima de epidemii! E adevărat că de la sosirea noastră pe pământul Africii, nenorociri și pocinoage se înverșunaseră necontenit asupra noastră. Și asta, încă din clipa când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Norbert Wiener. Eterna noastră marotă cu oculta evreiască și complotul mondial antiromânesc care, la fel ca În cazul lui Paulescu, ne frustraseră de binemeritate recunoașteri internaționale etc., etc., știți povestea. Poziția mea era ceva mai nuanțată, elanurile protocroniste nu mă cutreieraseră niciodată foarte insistent. Nu i-am contrazis totuși vehement, fiindcă s-ar fi ofuscat și n-avea nici un sens să le lezez sensibilitățile culturale. N-am marșat Însă cu entuziasmul așteptat la dezlănțuirea lor de patriotism local, motiv pentru care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
a păcătui” are ca primă semnificație „a rata”, scena spânzurării lui Iuda ghinionistul, desemnat de hazard să-l trădeze pe Isus, deși, dintre cei doisprezece apostoli, Iscarioteanul Îi era cel mai devotat Mântuitorului, visul etajat din repetabilele coșmaruri care mă cutreierau uneori când adormeam culcat pe partea dreaptă, cu genunchii Îndoiți, și mă visam În somn, culcat pe dreapta pe canapeaua pe care mă aflam trântit În realitate, visând că sunt culcat pe acea canapea și că visez că dorm și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
sustrag voluptății sale gratuite nu mă lăsa inima. Așa cum voi proceda În continuare cu tot ce nu ține de miezul tare al poveștii propriu-zise, o să trec peste detaliile premergătoare primei confruntări cu trimisul celor care făcuseră din mine un ostatic cutreierat de trăiri oscilante și contradictorii. Prin comparație cu ceea ce aveam să aflu Însă, toată mecanica mea interioară eșua În insignifiant, În derizoriu. Nu merg cu spiritul autocritic atât de departe Încât să recunosc că era, pur și simplu, caraghioasă, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mie - și că este chiar natural să se Întâmple astfel. Personal, consider că probabilitatea scurtării duratei de viață a pământenilor din motive de operativitate În derularea experimentului stă În picioare mai convingător decât explicația biblică a puseelor umorale care Îl cutreieră pe Dumnezeul extrem de nervos și de impulsiv al perioadei postgeneză. Parcă ne-am aștepta la un plus de calm ataraxtic și la un pic de mulțumire interioară din parte-I, doar săptămâna creației se Încheiase cu rezultate bune și foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
și cel care Îl pusese la curent, Sebastian Corbu, nu dăduse credit istoriei, considerând-o rodul fanteziei dezlănțuite a unchiului său. „Scriitorii ăștia...”, mormăise el sastisit, prilej cu care am aflat că Noel Corbu fusese, În două rânduri, cel puțin, cutreierat de muze. În 1943 publicase un roman polițist cu un titlu cam sinistru: Mortul spărgător (de case, evident, nu de capete ori de căsnicii; În original Le mort cambrioleur) - e drept, Într-un tiraj confidențial -, iar În 1965 o carte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Am ieșit amețit și am ajuns În cameră mai mult Împleticindu-mă decât pășind. M-am dus țintă la ascunzătoare, am ridicat salteaua și am pipăit cu palma umedă locul bine cunoscut. Era gol. 35 Oricât de sălbatic ne-ar cutreiera duhul relativismului, câteva certitudini nu strică niciodată. Să fie, acolo... Personal, nu știu dacă aveam În dotare prea multe, pentru una Însă pot băga mâna-n foc: am stat tot timpul prost la capitolul instinctul primejdiei. Probabil că de-asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
gândeam hotărât să nu-mi descleștez gura de pe pahar, să nu cedez în fața încrâncenării stomacului, să-l inund cu votcă, până se va deschide biruit, pârjolea totul marele Ștefan și câștiga războiul, îmi repetam înciudat, lăsând, gogâlț--gogâlț, votca să mă cutreiere, nu mai vedeam nimic, eram doar eu cu paharul la buze, marele Ștefan (nu-l făcuseră sfânt pe atunci) pârjolind totul și Ana, cu mâna la gură, privindu-mă cum birui și ultimele legi ale intuiției care se zvârcoleau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
voi sfârși prin a o birui. Credeam că voi învinge Biblioteca, fiindu-mi menit să o îngenunchez, descoperindu-i toate cotloanele. După mai bine de treizeci de ani, îmi dau seama, tot mai uimit, cât de nevolnice gânduri m-au cutreierat. Cât de fără de minte m-am avântat într-o lume ale cărei legi nu le știam și căreia, supremă și imbecilă trufie, credeam că am să-i pot impune legile mele. Care legi? Ce legi poți să-i impui nisipului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
să mor..." Încercă să-și schimbe poziția mușcîndu-și buzele de durere. "Prostii! Fără panică! Sfeșnicele... Din cauza lor." Le furase de acasă și le vânduse în iarmaroc unui bogasier pentru 25 de lei. Până în seară îi mai rămăseseră doar câteva parale. Cutreierase dugheană după dugheană fără să se. poată hotărî. În cele din urmă își umpluse buzunarele cu roșcove și hal viță, cumpărase o pușculiță de ghips, botfori cu carâmbii întorși, un scripețel cu chichiță și lacăt, vândut de un oștean cu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
lungă, Dor să nu mă mai ajungă; În zădar în vânt mă chiamă Dor de casă, glas de mamă, " În zădar răsună-n vânt Căci așa menit eu sunt: Să-mi fac cale pe pământ, Să-mi întind cărările, Să cutreier țările, " Țările și mările. Fire-ar tare glasul meu, Ca să treacă tot mereu De ori unde oi fi eu: Peste ape, peste punți, " Peste codri de pe munți, Să ajungă pân a casă " Unde-mi stă mama de țeasă " Și să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
profundă, cvasimistică, pe care i-am aruncat-o lui Edith în timpul uneia dintre disputele noastre conjugale: „O să văd când o să cred“. De fiecare dată când mă așezam să scriu, începeam prin a închide ochii și a-mi lăsa gândurile să cutreiere încotro voiau. Forțându-mă să mă relaxez în felul acesta, reușeam să scot la suprafață cantități considerabile de material din trecutul îndepărtat, lucruri pe care până atunci le crezusem pierdute pentru totdeauna. Un moment din clasa a șasea (ca să citez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]