2,987 matches
-
întâi vrednică de ajutorul Acelu ăuntrul lui ardea focul cel tare arzător și cu vâlvătăi al dragostei de Hristos”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Varlaam, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 493. footnote>. În Omilia de laudă la Sfânta Muceniță Pelaghia cea din Antiohia, Sfântul Ioan Gură de Aur subliniază faptul că nu a tulburat-o pe fericita aceasta nici spaima de ostașii ce stăteau la
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
cel ce se luptă cu El, ci trebuie neapărat să plece rușinat și să fie biruit cu rușine ință ”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Iulian, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 481. footnote>. „Sângele martirilor sămânța creștinilor” O lectură mai atentă a unor scrieri bisericești din primele secole ne strecoară în suflet sângele martirilor este convingerea m secerați de voi ne facem și mai numeroși; sămânța
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
de credincioși au ajuns Bisericile stropite cu sângele mucenicilor!”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie de laudă la Sfinții Mucenici Iuventin și Maximin care au suferit mucenicia pe timpul lui Iulian Apostatul, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 356. footnote>. Același autor menționează că cei mai mulți dintre împărații păgâni au aruncat pe creștini la diverse suplicii, și anume, în adâncuri, în foc, în prăpăstii, în mare, i-au dat furiei fiarelor sălbatice, i-au
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
au plecat rușina ăiați în număr mai mare, cu atât credința creștea”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfânta mare Muceniță Drosida și despre aducerea aminte de moarte, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 500. footnote>. Într-adevăr, sângele martirilor era întărirea în credință a tuturor creștinilor. Mucenicul Saturus, cu câteva clipe înainte de moartea martirică, îi lasă un neprețuit testament ucenicului său Pudens, lansându-i de fapt o afabilă
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
trupul, atunci fapta lui e mai puternică decât orice îndemn și sfat și izgonește din sufletul celor din jur neliniștea și teama”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Sfinții Mucenici, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 450-451. footnote>. Pentru ca să ne putem lesne convinge pe deplin de faptul că martirii sunt exemple de statornicie în credință, redăm o relatare de suflet ziditoare expusă de Eusebiu de Cezareea în lucrarea sa, Viața lui
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
o vorbea poporul român cel vechi au luat începutul său. Preacinstitul și cucernicul ieromonah Efrosin Dimitrie Poteca, învățătoriu școalelor domnești, au dat la lumină "Mai înainte gătire spre cunoștința de D-zeu", ce cu aurite cuvinte grăiește adevărul întru înaintea cuvântării (? ) tălmăcită, din limba grecească. Mult prea învățatul și de bun neam născutul marele postelnic Alexandru Beldiman au dat la lumină tragedia lui Orest în stihuri și Moartea lui Avel, tălmăcită din limba franțozească, cum și pre Omer îl are tălmăcit
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mitropolitul a trimis în Italia pe părintele Efrosin Poteca cu alți trei tineri români "ca să învețe cele mai multe învățături, întorcîndu - se să dea rodul cel mai bun patriei. - Ba și școale mari naționale românești s-au făcut, întru care se învață: Cuvântarea de D-zeu, filozofia, retorica, metodica, poezia și altele". Pentru înfrumusețarea cântărilor bisericești și lesnirea meșteșugirei acestor cântări s-au trimis la Buda dascalii românești de muzică Macarie Ieromonahul și Nil Nicolae Poponea, ca să tipărească într-o tipografie de acolo
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
satul Crasna, Grigorie Iliuț: Numai despre un lucru am auzit vorbindu-se mai puțin, adică despre școalele noastre din țară, despre școalele noastre bisericești pentru creșterea și luminarea poporului nostru dreptcredincios. Dară și despre acest lucru să nu așteptați o cuvântare iscusită, căci noi țăranii n-avem atâta învățătură ca să putem vorbi cu iscusință. Cuvântul meu va fi scurt dară, adevărat din inimă. Noi știm cu toții că din banii fondului nostru bisericesc s-au înființat în Suceava un gimnaziu, în Siret
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Sântei Marii se va decora mormântul lui Ștefan cel Mare cu cununi de flori și cu lauri și se vor arangia în simetrie cel puțin 70 făclii tricolore. 2. La prânz, în trapeza mănăstirei, va ținea președintele comitetului arangiator o cuvântare amăsurată locului și scopului și va invita pe oaspeți la ceremonia sînțirei prezentului consacrativ. 3. La 5 ore după prânz se va începe ceremonia și adică: a) Se va depune prezentul învălit pe o masă înaintea bisericei. b) Într-un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
publicul va ocupa locul dinaintea și îndărătul mesei. c) Trei preoți în ornate vor împlini actul sînțirei. d) Trei salve vor anunța finirea ceremoniei bisericești, iar horul teologilor va cânta un imn religios. e) Apoi se va ținea de pe tribună cuvântarea festivă, în decursul căruia se vor aprinde făcliile la mormânt. f ) După cuvântare se va înălța prezentul, în vederea publicului, de cătră trei tineri din semicerc, din care unul va citi inscripțiunea cu voce înaltă. g ) Sub sunetul clopotelor va fi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vor împlini actul sînțirei. d) Trei salve vor anunța finirea ceremoniei bisericești, iar horul teologilor va cânta un imn religios. e) Apoi se va ținea de pe tribună cuvântarea festivă, în decursul căruia se vor aprinde făcliile la mormânt. f ) După cuvântare se va înălța prezentul, în vederea publicului, de cătră trei tineri din semicerc, din care unul va citi inscripțiunea cu voce înaltă. g ) Sub sunetul clopotelor va fi dus prezentul cu pompă și în ordinea stătorită de comitet, și depus pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu pompă și în ordinea stătorită de comitet, și depus pe mormânt. h ) După depunere, va executa corul în biserică un imn compus anume spre acest scop. i) La banchetul ce va urma se vor ținea din partea tinerimei toaste și cuvântări, numai conform ordinei stătorite de comitet în conțelegere cu egumenul mănăstirei. 4. A doua zi, iertând împrejurările, se va improviza, afară de mănăstire, un congres al studinților români academiei de pretutindenea. Programul congresului îl va avea să-l stătorească comitetul arangiator
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
glorii în viitor și înzestrate cu inscripții nimerite și demne de memoria marelui domn român. Toate aceste odoare se sfințesc de cătră clerul oficiant, în urmă lumea să stropește cu aghiasmă ș-apoi în mijlocul unei tăceri adânci d. Xenopol rostește cuvântarea festivă. Acest cuvânt întrunește în sine toate elementele ce constituie un adevărat op de elocință, și nu-i mirare dacă mintea fiecăruia era fixată cu toată puterea asupra pasagelor instructive ce se desfășurau într-însul, asupra învățăturilor potrivite ce oratorul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
zic că pe lumea asta toate ființele trebuie bine tratate. Eu sunt prima care se revoltă când la televizor se arată toate grozăviile de pe lume. Dar asta servește unui scop bun, așa cum a spus și președintele țării în ultima lui cuvântare, că el se va angaja pentru pace și pentru iertare. Am zis mereu că iertarea este prima chestie în lumea asta. Eu pot să-i iert mereu lui Herrmann totul. Când iar a turnat prea mult alcool în el, eu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
trebuie să moară Pădurea e o curvă a durerii Acolo totul se răspândește cu mare pompă Acolo totul se limpezește cu apa lacrimilor Că nici un om nu o să aibă nevoie de oamenii mei arzători Și asta-i la final o cuvântare moale Ca o pajiște în călduri Pentru că nici un om nu vrea să știe de mine Și așa trăiește el ca să pută sângerarea incandescentă a omului (respiră greu) Cu ce bucurie m-aș mai fi uitat și eu o dată la un
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Asta ar fi fost o altă simțire ușuratecă Și aș fi putut merge la cimitir acoperit cu o muzică tristă Dar așa voi putea fi acela Care are o față care a putut fi mutată Când se poate ține o cuvântare despre Scroafa înjughiată, despre uciderea muierilor, despre nimicirea rușilor și biciuirea caprelor ... Sepp cel Împuțit de sus știe tot Acela care crește pe culmea unde nu crește niciodată nimic ca lumea Acela care în războiul cu partizanii din vinul partizanilor
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
pentru probleme de genul: guvern local și regional. Dar, în ciuda acestu lucru, și-a sfârșit cariera politică într-o notă destul de surprinzătoare. Crezând că procesul de centralizare necesar pentru construirea statului-națiune francez ajunsese acum la final, a declarat într-o cuvântare ținută la Lyon în martie 1968 (înainte de "evenimentele" care aveau să izbucnească în mai anul acela): "L'effort multiséculaire de centralisation qui fut longtemps nécessaire à la France pour réaliser et maintenir son unité, malgré les divergences des provinces qui
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
adevăr, această frică a constituit unul din factorii care au dus la un rezultat negativ în timpul referndumului. Sub conducerea președintelui Pompidou, departamentul era asociat cu pregătirea aspectelor infrastructurii planului național.6 Pompidou nu era împotriva creării regiunilor, dar, într-o cuvântare de la Lyon din 1970, el le descria ca "avant tout une union des départamentes" ("în primul rând o uniune a departamentelor").7 Această prioritate oferită departamentului în favoarea regiunii a fost reflectată în legea care a înființat noile agenții publice regionale
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
l'unité nationale, aujourd'hui il lui nuit" ("chiar dacă puterea centrală a servit în trecut unității naționale, în prezent îi dăunează însă"). A fost reiterat astfel același punct pe care de Gaulle l-a menționat cu 13 ani înainte în cuvântarea susținută în 1968 la Lyon. Socialiștii au rămas iacobini în sensul că își doreau să mențină unitatea națională ("nous proclamons notre attachement irréductible à la patrie" "proclamăm atașamentul nostru ireductibil față de patrie"), însă au considerat că o astfel de unitate
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
cum unii dintre noi se numesc Dios, Athenaios, Apollonios, Dionysios sau Hermaios. Dar, dacă unii, din Întâmplare, sunt corect numiți, majoritatea au primit nume de divinități, câtuși de puțin potrivite, care le-au fost date din greșeală”. 22. Cleombrotos tăcu. Cuvântarea sa stârnise un interes deosebit. (F) Dar Heracleon Îl Întrebă ce raport puteau să aibă cele afirmate cu Platon și care era de fapt punctul de plecare pentru asemenea afirmații ale filosofului. - „Îmi aduc bine aminte”, răspunse Cleombrotos, „că el
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
dezvelire s‐a făcut cu deosebită solemnitate în ziua de 21 septembrie crt. • Festivitatea Serviciul divin a fost oficiat de majoritatea preoților din localitate, în frunte cu P.S. Sa Iacov Bârlădeanu, episcop al Hușilor, care a ținut și o frumoasă cuvântare. 32 * Festivitatea dezvelirii monumentului lui Al. Vlahuță * Au mai vorbit, de asemenea: doamna Meisner de la Iași, domnul Paul Constantinescu, profesor, domnul I. Minulescu, din partea Ministerului Artelor, colonelul veteran Voinescu, institutorul Ionescu ‐ Tutoveanu , studentul Găvănescu și doamna Lucia P. Nechifor, care
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Popescu, profesor iar în „Foița ziarului Drapelul” seriale precum: „La mormântul lui Conachi” de Nicolae Iorga, „Femeia și alcoolismul” de Sofia Nădejde, „Pe Nistru în sus” de N. Dunăreanu, „Aromânii” de D. Vasiliu - Bacău. La 14 iunie 1913 se publică cuvântarea ținută de domnul Toader Ioan la dezvelirea monumentului lui Manolache C. 51 Epureanu, solemnitate la care au luat parte miniștrii M. Cantacuzino și C. Arion, colonelul Costescu, trimisul regelui, reprezentanții tuturor autorităților civile și militare din Bârlad, precum și un public
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Gheorghe Roșca Codreanu” în 1956 - pe anii 1846 - 1956. Se realizează la Întreprinderea Poligrafică Bârlad de către colectivul de organ izare din care au făcut parte și profesorii Cezar Ursu și Mihai M âță. Sunt detailate considerațiuni despre liceu, mărturii și cuvântări, aspecte din activitatea societății științifico‐literare „Stroe Beloescu”, alte activități, directorii, profesorii și absolvenții școlii de la înființare până în 195 6. * Anuarul externatului secundar de fete din Bârlad, an VI, 1893 Anuarul externatului secundar de fete din Bârlad, an VI, 1893
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
format din: președinte ‐ loc. rez. Const. Th. Moroșanu, vice‐președinți - maior în rezervă Virgil Caraivan și căpitan în rezervă G. Manoilescu; secretar - locot. rez. Ștefan Tașcă; casier - căpitan rez. Al. Balaban. În cuprins, materiale din activitatea Uniunii: dări de seamă, cuvântări, procese verbale, impresii de la Congresul U.O.R. de la Oradea - Mare; telegrame către În fotografie Cons‐ tantin Moroșanu - profesor la liceul Gh. Roșca Codreanu, Președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă. 286 Majestatea sa Regele și răspunsurile acestuia c u diferite ocazii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a oamenilor politici față cu meseriile și comerțul din județul Tutova” de Ioan Martinescu, profesor; „Din depărtările albastre - introducerea conferinței tinerilor din 18 decembrie 1911 în folosul elevilor săraci” de I.I. Răianu, profesor; „Muzee econom ice” de Victor A Puiu; * „Cuvântarea rostită cu prilejul jubileului de 50 de ani ai Universității din Iași” de Benedetto de Luca; „Câteva cuvinte despre Holeră” de dr. N. G. Cădere; Dări de sea mă și înștiințări; un tabel pe două pagini cu membrii Ligei Cultur
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]