139,825 matches
-
-ul doar cu cuțitele pe masă. Da, doar așa se păstrează bunele noastre tradiții. Și ale dumneavoastră dintr-un moment al returului. Un senator (îmi pare rău, nu v-am reținut numele), Parlamentul României, cu ocazia dezbaterii ,Moțiunii de cenzură". Da, în Parlament, când ședința se transmite în direct la TVR1, așa se pronunță corect: ,Restituție în integrum". Versiunea ,restitutio" e perimată, depășită de multe și de... mulți. Domnul GiGi Becali, patron F.C.Steaua. Domnul Mircea Sandu, așteaptă noua dvs. carte
Frunzăverde, cu crengi cu tot... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11573_a_12898]
-
această scriere autobiografică, Viața unui om singur, regăsesc accente pe care tânărul, foarte tânărul Adrian Marino, la jumătatea anilor '40, le folosea într-un articol despre vocația criticului tânăr, a apărut în Revista Fundațiilor Regale, dacă nu mă înșel... A.M.: Da, exact. Domnule Iorgulescu, eu nu reneg deloc acel articol, dar aș sublinia că, în cazul meu, s-a produs, cum să vă spun, o anumită deviere, o anumită transformare involuntară. Vocația" mea, între ghilimele, dați-mi voie să vă precizez
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
Primul Război Mondial, apăruse cartea lui Pompiliu Eliade, despre influența spiritului francez asupra spiritului public din România. A.M.: Exact, exact. M.I. : Cărțile de idei au trecere, au avut trecere și au în continuare trecere. Nenorocirea este că sunt puține. A.M. : Da, sunt foarte puține. Și a doua dramă a criticii românești este că în fond ea a fost dominată de doi literați, de doi romancieri. În cazul lui Lovinescu un romancier, pot spune ratat, îmi pare rău că folosesc acest termen
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
nu v-au făcut totuși să fiți șeful, conducătorul unui curent, al unei tendințe. Nu faceți parte din nici un partid, nu conduceți o mișcare, un grup, o asociație, un club măcar, ceva, acolo, nu, sunteți de unul singur mereu. A.M.: Da, într-adevăr. E o observație foarte exactă și, aș putea spune că este cel mai mare compliment pe care mi-l faceți. De ce? Există în primul rând un decalaj de generație. Să nu uităm că eu aparțin unei alte generații
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
pentru libertatea de expresie. Dacă venim din nou cu constrângeri, progresul nu este foarte mare. M.I.: La sfârșitul anilor '30, domnule Marino, când ați debutat, erați extrem de tânăr. Erați interesat și atunci de ideile politice, de politică, de ideologii? A.M. : Da. Să nu uitați că articolul meu de debut este consacrat unui critic ideolog, este vorba de Sanielevici. Poate că nu e chiar întâmplător. Dar am cele mai proaste amintiri despre acest articol. Profesorul de română m-a întrebat dacă eu
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
infatuare juvenilă, cu anumită jactanță, iar rezultatul știți care a fost?! Mi-a tras două perechi de palme de m-a doborât pe bancă! Așa am debutat în literatură: pălmuit. M.I.: E un semn al destinului?! A.M.: Mă tem că da. M.I.: Mai erați încă elev la liceul militar, domnule Marino? A.M.: Nu, nu mai eram. Terminasem aventura aceea de mult. Eram la liceul-seminar pedagogic din Iași, unde am avut profesori foarte buni. Erau toți profesori universitari, care veneau și făceau
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
și nemăsurat, între excesiv și ciuntit și la fel deosebesc sunetele de sunt ascuțite sau groase sau plăcute, tot așa se poate spune și de urechile inimii și de ochii sufletului, că le este cu putință să vadă pe Dumnezeu. Da, Dumnezeu este văzut de cei ce pot să-L vadă dacă au deschiși ochii sufletului. Toți oamenii au ochi; dar unii au ochii acoperiți cu o pieliță și nu văd lumina soarelui. Pentru că orbii nu văd, nu înseamnă că lumina
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
savantă ordinea între el și meloman. Timpul muzical îngroapă adesea trecutul și refuză viitorul, celebrînd doar prezentul, clipa. Dar, dacă prezentul aparține de facto timpului, nu înseamnă că automat trecutul și viitorul sunt de jure ale noastre. Trecutul poate că da, findcă reprezintă un ideal care din punct de vedere artistic ne aparține, ne însoțește și ne marchează. Viitorul însă, nicidecum. El doar provoacă, ne ademenește și, în cele din urmă, ne abandonează. Mai mult, viitorul muzicii savante nici nu există
Stringendo by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11592_a_12917]
-
meu trece prin fața scenei mici, de repetiție: pe scările de acces și coridor mă întâmpină fețe surâzătoare. Sunt studenții. Îi întreb dacă au trecut cu bine examenul de dimineață, de Teoria dramei, prof. Ion Vartic. Îmi răspund în cor fericiți: ,Da!". Îi întreb din nou ce fac ei acum în teatru. , Întreținem vie flacăra până la venirea domnului Andrei Șerban" Vrăjitorul Am reușit, ca spectator amabil acceptat, să asist la cîteva secvențe din atelierul teatral pe care l-a făcut Andrei Șerban
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
învățăm cu Reli (Aurelia Mocanu) despre artiștii patriei noastre care au plecat în alte patrii care au devenit ale lor. Reli ne-a dat temă să vedem MNAC. Noi o ascultăm, că așa e frumos. Și ieri ne-am dus. Da' nu ne-a plăcut acolo, că casa poporului e urâtă și ne e frică. Când am intrat, nu ne-a plăcut la intrare că erau mormane de pietroaie; noi credem că trebuie să fi rămas de la demolarea vechiului regim și
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
să desfaci conserve goale și să le consumi. Și nu poți să le consumi, dacă nu le desfaci, și cu ce să le desfaci, dacă nu ai briceag? Să ne răspundă cine poate! Liftul ne-a plăcut că era mare, da' nu ne-a plăcut unde ne-a dus. Când am văzut sălile acelea așa de mari și de curate, ni s-a făcut iar frică că suntem în centrul de clonare și ne gândeam să nu fie o cursă chestia
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
uitam să nu pună careva vreo rază laser pe noi și să ne șteargă memoria, să ne reprogrameze sau nici nu mai știu ce să ne facă. Până la urmă nu am pățit nimic (credem noi), de vreme ce acum ne scriem compunerea. Da' săracii artiștii care au făcut lucrările cu casa poporului nu cred că au scăpat, se vede că i-au programat pe toți să facă numai chestia aia urâtă, dacă vor să intre în muzeu și să fie muzeificați. Păcat de
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
China de foarte mulți ani și de atâția ani au avut timp să învețe multe. A, și ne-a mai plăcut în căsuțele cu filme, că aveau scaune și puteam să dormim, dacă vroiam, sau să ne jucăm, sau să... da' mai bine nu zicem. Și ne-a mai plăcut și că ne-a dat carte cu muzeul, fără bani. Și cum noi suntem români, la pomană ne place foarte mult. Așa că jumătate nu ne-a plăcut și jumătate da. Dacă
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
să... da' mai bine nu zicem. Și ne-a mai plăcut și că ne-a dat carte cu muzeul, fără bani. Și cum noi suntem români, la pomană ne place foarte mult. Așa că jumătate nu ne-a plăcut și jumătate da. Dacă ne apucăm și noi să pictăm casa poporului, înseamnă că totul e de fațadă și în spate se ascunde un proiect experimental odios de manipulare a creierelor de artiști. Dacă nu ne apucăm și noi să pictăm casa poporului
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
poliție și sfârșește în închisoare, iar celălalt iese de acolo și face propria lui activitate polițienească. Iar femeile, of, avem polițistă lesbiană, stripteuză cu ambiții de avocat și o pleiadă de prostituate-luptătoare, care împușcă și atacă îmbrăcate în lenjerie intimă. Da, voila un alt film în care muierile sunt doar motoare narative, iar bărbații sunt machos. De altfel, virtuțile pe care le postulează pelicula sunt forța brută și rezistența la durere, materializată în capacitatea de a nu țipa. Dacă nu v-
Orașul Păcatului, zis și al Virtuozității by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11591_a_12916]
-
adică din umplutura scenelor electorale d-anțărț. Chiar să vrei să chemi la rampă numai amărîți (șterși și buni, altfel spus), care mai mult înduioșează decît amuză? Nu-mi vine-a crede că așa e planul... Cu alte cuvinte, Caragiale da, e un personaj. Al lui, mult mai puțin al lui Gabrea, care la un moment dat apare și el (de ce?), ca biograf al unor "români", în manieră pseudo-naturalistă (semn că nuvelele și-așteaptă rîndul pe undeva...). Ceilalți sînt mai curînd
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]
-
au pierit în mare, Odysseus este ținut de fermecătoarea nimfă într-o dulce captivitate șapte ani încheiați. Insistența cu care Kalypso caută să prefacă extazul instantaneu într-o eternitate monotonă nu-i poate provoca însă preaomenescului Odysseus decît lehamite: ,Nopțile, da, le trecea lîngă ea-n grota ei poleită,/ Nu bucuros, ci ea vrînd, iară el doar lăsîndu-se-n voia-i;/ Zilele însă, la rînd, le ședea doar pe stînci și pe țărmuri,/ Tot zbuciumîndu-se-n grele suspine, cu jale în suflet,/ Ochii-ațintind
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
Gheorghe Grigurcu Iată reliefată, cel puțin ca un subiect incitant de discuție, latura conservatoare, "reacționară" a lui M. Sadoveanu, comunizat de conjunctură: "în mod stupid s-a vorbit de iubirea de țărani a lui Conu' Mihai. Da, i-a iubit. I-a utilizat ca gonaci de vînătoare. I-a contemplat, ca pe animale, în euforie biologică. Le-a ascultat poveștile și le-a transcris limba. Această atitudine nu este o atitudine de luptător social și de scriitor
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]
-
revoltăm imediat în fața TVR-ului 1, împreună cu Domnul Prim-ministru C.P.Tăriceanu, împotriva românilor nevolnici care n-au fost în stare să prevadă în 1990 nivelul inflației din 2005 și să-și fi retras banii depuși la CEC pentru Dacii. Da, trebuie s-o spunem deschis, omenește, că suntem concetățenii și contemporanii unor oameni nepricepuți! Fiindcă ne întrebăm: cum de n-au avut atâta minte să-l întrebe pe domnul Tăriceanu, singurul român-vizionar din sud-estul Europei și din lume care știa
La mâna zeiței Fortuna... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11618_a_12943]
-
fericită. R.B.:.: Colaborați cu subiecții pe două planuri: vizual și verbal. Cum au reacționat persoanele fotografiate și intervievate față de imaginea lor, din albumele dumneavoastră? Herta Müller de pildă, cunoscută cititorilor noștri, care e o persoană reținută, inteligentă, sensibilă, intransigentă... H.K.: Da, Herta Müller este o persoană reținută dar ea este una din puținele care mi-a lăsat o amintire foarte puternică. Am izbutit și o fotografie foarte frumoasă acasă la ea: se văd niște plante cățărătoare, ei i-am fotografiat doar
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
îl frecventase și Rebreanu, iar liceanul Husar Alexandru a activat în Societatea "Virtus romana rediviva", în care se afirmase și viitorul autor al poemului "Nunta Zamfirei". Păstrați în memorie asemenea amintiri, de ce nu?, și întâmplări cu parfum de legende locale? - Da, și Coșbuc, și Rebreanu trăiau printre noi, într-un fel, ne erau contemporani. Oameni care-i cunoscuseră ne vorbeau despre ei cu mândrie. Romancierul era cunoscut nu numai la Măgura, ci și la Ilva Mare, la Nepos (Vărarea) și mai
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
un interviu luat profesorului Al. Husar, la împlinirea vârstei de 70 de ani, ziceați ceva frumos, ca un cinstit "uvrier", apropo de cum vă petreceți timpul. Mai trageți și acum, cu aceeași râvnă, zile în șir, "ca un tâmplar la rindea"? - Da, domnule Iancu, și azi, cu peana în mână îmi caut liniștea în muncă, dând viață unor mormane de fișe adunate în cursul vremii într-o casă de fier ce-o aveam la Năsăud, ferită de ochi străini sau ostili. Am
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
consecință, nu s-ar povesti. Preotul începu recitarea finală. Privi în jur și zări săculețul cel mic, pe care eu încă îl mai țineam în mînă. " Ce ai acolo, fiica mea?" I-am arătat osul și el îl privi lung. Da", spuse, "acesta e osul pe care noi îl numim atma ran; cînd acest os rămîne neatins în trupul unui om, după ce acesta a fost ars, atunci înseamnă că a fost un spirit elevat.Tatăl dumneavoastră a fost un astfel de
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11619_a_12944]
-
de film intră în rezonanță cu filmele mele, indiferent de unde ar veni ei. Adică la Cannes n-au fost români în afara criticilor de film care s-au deplasat pînă la festival. - Am înțeles că a fost un succes. - A fost. Da. - Faptul că a apărut o cronică în Variety, care e considerată cea mai importantă revistă de cinema, de film... - Americană, da. - Bine, dar toți europenii se referă la această revistă. Iar faptul că a apărut în Variety e foarte important
Interviu cu regizorul Cristi Puiu - De la Cannes la Iași by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/11636_a_12961]
-
criticilor de film care s-au deplasat pînă la festival. - Am înțeles că a fost un succes. - A fost. Da. - Faptul că a apărut o cronică în Variety, care e considerată cea mai importantă revistă de cinema, de film... - Americană, da. - Bine, dar toți europenii se referă la această revistă. Iar faptul că a apărut în Variety e foarte important. - E important, e important. Dar nu e important că a apărut în Variety. Este foarte important că a apărut imediat a
Interviu cu regizorul Cristi Puiu - De la Cannes la Iași by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/11636_a_12961]