8,648 matches
-
cerdac... Mi-e dor de Dacia străbună Cu vii, livezi și codrii deși, De limba lor fără de greș Ce a rămas daco-română! Mi-e dor și dor de tine Țară Ce gemi cu istoria vândută, Dar Dacia mândră redută, Pe daci nu lasă ca să piară! Referință Bibliografică: Dor de străbuni / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1673, Anul V, 31 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Constantin Enescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
DOR DE STRĂBUNI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370266_a_371595]
-
Clădit temeinic, după har - E-o vorbă spusă în răspăr. * Niciun popor nu-și smulge vițe Din stânca înrădăcinată Spre a le țese-n alte ițe - Plămada ni-i nestrămutată! * De ziserăți c-aș fi roman, Eu zic că-s dac, că sunt de-aici Mai dinainte de Traian, De când Carpații erau mici. Și urlă lupul cel din steag În sângele-mi netulburat: “Nu ești în Dacia pribeag, Nu ai Istorie de dat!” * Foto: Luptător dac (Gabriel Tora) Referință Bibliografică: PLĂMADA NI
PLĂMADA NI-I NESTRĂMUTATĂ! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370270_a_371599]
-
fi roman, Eu zic că-s dac, că sunt de-aici Mai dinainte de Traian, De când Carpații erau mici. Și urlă lupul cel din steag În sângele-mi netulburat: “Nu ești în Dacia pribeag, Nu ai Istorie de dat!” * Foto: Luptător dac (Gabriel Tora) Referință Bibliografică: PLĂMADA NI-I NESTRĂMUTATĂ! / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1807, Anul V, 12 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
PLĂMADA NI-I NESTRĂMUTATĂ! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370270_a_371599]
-
legi cu caracter creștin, a convocat la Niceea, Întâiul Sinod Ecumenic al Bisericii Celei Una, Universală, Sfântă și Apostolică, a promulgat Edictul de toleranță religioasă cu respectarea tuturor confesiunilor din imperiu și a zidit noua capitală a noului Imperiului creștin Dac ortodox la Bizanț, numită Constantinopol, după numele său de ctitor, dar închinată veșnicei slăvirii a Mântuitorului nostru Iisus Hristos și a Maicii Sale-Preafericita Fecioară Maria. Către anul 658 î.Hr., tribul Megarilor, desprins din Marele trunchi Trac, având în frunte pe
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Cetatea lui Constantin, întipărită pe urmele pașilor plini de mireasmă divină ai Marelui Apostol Andrei, a strălucit aproape milenar pe frontispiciul mărețului Imperiu creștin bizantin, binecunoscut și sub numele de România. Primul și marele Stat ortodox daco-român înfăptuit de augustul- dac, Împăratul Constantin a împletit într-un binecuvântat buchet spiritual, marea înțelepciune pelasgo-tracă cu normele juridice traco-latine, pe care l-a organizat și așezat pe temeiul Evangheliei lui Hristos. Strălucirea Bizanțului imperial daco-român, a continuat și post Cruciadelor Apusului, prin Dinastia
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
mântuitor. Prin Suferința dumnezeiască a lui Iisus Hristos s-a trecut la sublimarea suferinței noastre,a creștinilor ortodocși, care a deschis Calea mântuirii umane. Aceasta era realitatea vieții istorico-religioase în lumea romană în care trăia generalul și viitorul Mare Împărat Dac Constantin. Din acele firi aristocrate, purtătoare de prejudecăți, de superstiții, de ignoranță, de imoralitate, de orgoliu, plini de resentimente păgâne, pătimașe, vrăjmașe, lașe și trădătoare s-au strecurat o parte și la curtea și în palatul imperial, complotând și defăimând
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
și frumosul comandat de oști se avânta în locul cel mai primejdios, biruind. Era un războinic falnic, curajos, viteaz, un bărbat cumpătat, strategic și un iscusit călăreț, demn de strămoșii săi, neîntrecuții sciți. Prin dragostea și educația primită de la părinții săi daci, prin zestrea sufletească, prin podoaba cumpătării, prin fascinanta putere de judecată, prin înțelepciunea dobândită, tânărul Constantin pe care nimeni nu-l putea întrece în bunătatea, frumusețea chipului său, a staturii lui, întrecându-i chiar și pe cei de aceeași vârstă
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
curaj și izbândă! Odă lui Voda Mihai Viteazul, Odă Primului Unificator! ”Restituțio Dacia” - cumva Mihai Viteazul a refăcut Dacia de altădată, a stră-străbunilor viteji, abia cuceriți de Imperiul Roman Malus dacus - spuranumit de catre turci; în traducere liberă gândind despre el - ”dacul drac”, ceea ce s-a recunoscut de dintotdeauna. ”Steaua Răsăriteană” - supradenumire dată lui Mihai de către creștinii din balcani, popoare prea supuse... dar, ce au întrevăzut în el un model de de unitate și vitejie. O stea antepremergătoare...! "Moldoveni confrați, moldoveni confrați
ODĂ PRIMULUI UNIFICATOR! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370265_a_371594]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > POVESTEA MICUȚEI ARCAȘE Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1539 din 19 martie 2015 Toate Articolele Autorului A fost odată, nu prea demult totuși, o așezare mică, în coasta unei păduri, în care dacii își învățau fiii cum să devină rezboinici pricepuți, ca să-și poată apăra pământurile de cotropitori. Într-un adăpost din acea așezare, locuia Bristena, fiica cea mică a unui războinic foarte respectat de toți, pe nume Oroles. Bristena avea trei frați
POVESTEA MICUŢEI ARCAŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370252_a_371581]
-
pe o creangă groasă, întinsă chiar deasupra adunării și ciuli urechile. Nu înțelegea ea prea multe din vorbele regelui, așa că, începu să se distreze, studiind fețele și veștmintele căpeteniilor. Toți aveau privirile încruntate, ca și când, un mare pericol îi pândea pe daci. Cușmele lor, aveau ornamente aurii și argintii, așa că nu era foarte greu să îi deosebești de alți războinici. Podoabele pe care le purtau pe piept păreau grele și purtau însemnele triburilor pe care le conduceau. Bristena era de-a dreptul
POVESTEA MICUŢEI ARCAŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370252_a_371581]
-
în frumusețea vie a martiriului sfânt. Am atins smerit stâncile, foste odinioară schimnicii Hotarului de veghe, ce-au tors din Caierul timpului sumanul veșniciei. Am îmbrățișat falnicii brazii, scânteietori în sumanele lor verzi, în care s-au întrupat Voinicii noștri daci, să-I steie reazem lui Dumnezeu. Am sărutat buclele izvoarelor, care duc mărturia dreptei credinței, din care beau lumină Sfinții noștri de Sus, pavăză veșniciei noastre. M-am închinat crucilor monahale, care suie la ceruri, ca niște Potire cu cuminecarea
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
cu ea de mână.” „- Cel salvat din chinurile ștreangului are dreptul la o gură de vin, sângele Domnului, mai ales că a salvat pe cea mai inimoasă fată a obștii noastre.” Scena are farmecul ei ca la priveghiurile din vremea dacilor. Suferința e potențată de momente de veselie. Astfel începe și o idilă ce culminează cu nunta lui Ioaniș Gorun și a Mariei, alt prilej pentru autor de a realiza descrierea unui ceremonial cu parfum de epocă. „Cavaleri viteji, cu platoșe
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
Acasa > Poezie > Amprente > IE ROMÂNEASCĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1635 din 23 iunie 2015 Toate Articolele Autorului 22 Iunie 2015 Ie românească, ie, Sfânta noastră mărturie, Scuipată-n atâtea dăți, Sfârtecată în bucăți, Dacii dezbrăcați în ger N-au pierit și nici nu pier, Lipită de carnea lor, Răstigniți pe cruci de dor, Ie albă din mormânt Înviată în cuvânt, Între zări dacoromâne, Tu ai fost și vei rămâne! Fără ie nu-i poveste
IE ROMÂNEASCĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353313_a_354642]
-
Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 1073 din 08 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului TRECUTUL ESTE GARANȚIA VIITORULUI DACIA STRĂBUNĂ (fragment din “Istoria decojită a neamului românesc” de Gheorghe Șerbănescu 05/09/2004) Se pornește de la ideea greșită ca dacii au fost un popor de păstori sau de munteni, un fel de triburi, iar civilizația și latinitatea le-au dat-o romanii, prin romanizare. Nimic mai utopic, nimic mai neadevărat, deoarece romanii sunt un produs al dacilor, o ramură din
ISTORIA DECOJITĂ A NEAMULUI ROMÂNESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353330_a_354659]
-
ideea greșită ca dacii au fost un popor de păstori sau de munteni, un fel de triburi, iar civilizația și latinitatea le-au dat-o romanii, prin romanizare. Nimic mai utopic, nimic mai neadevărat, deoarece romanii sunt un produs al dacilor, o ramură din trunchiul dac și prima lor civilizație au primit-o de la daci, după cum vom vedea! Nu loviți! Elementul autohton dacic a rămas pe loc, în așa-zisa Dacia Felix, care a fost “felix” pentru romani, nu și pentru
ISTORIA DECOJITĂ A NEAMULUI ROMÂNESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353330_a_354659]
-
fel de triburi, iar civilizația și latinitatea le-au dat-o romanii, prin romanizare. Nimic mai utopic, nimic mai neadevărat, deoarece romanii sunt un produs al dacilor, o ramură din trunchiul dac și prima lor civilizație au primit-o de la daci, după cum vom vedea! Nu loviți! Elementul autohton dacic a rămas pe loc, în așa-zisa Dacia Felix, care a fost “felix” pentru romani, nu și pentru daci. Când ne gândim la fracțiunile dace: moldoveni, blaci (valahi), letini, pelasgi, etrusci, osceni
ISTORIA DECOJITĂ A NEAMULUI ROMÂNESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353330_a_354659]
-
o ramură din trunchiul dac și prima lor civilizație au primit-o de la daci, după cum vom vedea! Nu loviți! Elementul autohton dacic a rămas pe loc, în așa-zisa Dacia Felix, care a fost “felix” pentru romani, nu și pentru daci. Când ne gândim la fracțiunile dace: moldoveni, blaci (valahi), letini, pelasgi, etrusci, osceni (osci), maramuri și știm că aceștia au dat civilizația lumii, te cuprinde revolta gândind cât de greșit au deslușit unii istorici realitatea faptelor. Vergiliu vorbind despre Daci
ISTORIA DECOJITĂ A NEAMULUI ROMÂNESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353330_a_354659]
-
daci. Când ne gândim la fracțiunile dace: moldoveni, blaci (valahi), letini, pelasgi, etrusci, osceni (osci), maramuri și știm că aceștia au dat civilizația lumii, te cuprinde revolta gândind cât de greșit au deslușit unii istorici realitatea faptelor. Vergiliu vorbind despre Daci, îi numește genus antiqum terrae (cel mai vechi popor de pe pământ) și terrae filli (fii pământului) (Eneida, VI, 580). Și Servius spune același lucru. În Orient, dacii iau numele de Titani sau Giganți. Mai mult, Homer îi numește “zei Titani
ISTORIA DECOJITĂ A NEAMULUI ROMÂNESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353330_a_354659]
-
gândind cât de greșit au deslușit unii istorici realitatea faptelor. Vergiliu vorbind despre Daci, îi numește genus antiqum terrae (cel mai vechi popor de pe pământ) și terrae filli (fii pământului) (Eneida, VI, 580). Și Servius spune același lucru. În Orient, dacii iau numele de Titani sau Giganți. Mai mult, Homer îi numește “zei Titani” (Hymn în Apoli, 335, Hesiod, Theogonia, 630-668). Iar în Iliada, tot Homer le spune “protopărinții zeilor” și ai oamenilor distinși, sau protopărinții părinților noștri (Homer, Iliada, XIV
ISTORIA DECOJITĂ A NEAMULUI ROMÂNESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353330_a_354659]
-
Acasa > Poezie > Delectare > A PLECAT ASEARĂ... Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2047 din 08 august 2016 Toate Articolele Autorului A plecat aseară dorul, Nu și-a luat nici bun-rămas Și am plâns strângând amarul, De la ultimul lui mas. A lăsat ușa deschisă Și cum n-ar fi
A PLECAT ASEARĂ... de DANIEL DAC în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353401_a_354730]
-
pal, lucește Într-o beznă de mormânt, Vălul ei întruna crește Și mă scoală din pământ! Nu credeam vreodat' să fie Hău' atât de-ntunecat, După dorul care știe, Lacrima ce l-a udat! Referință Bibliografică: A PLECAT ASEARĂ... / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2047, Anul VI, 08 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
A PLECAT ASEARĂ... de DANIEL DAC în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353401_a_354730]
-
să fie Hău' atât de-ntunecat, După dorul care știe, Lacrima ce l-a udat! Referință Bibliografică: A PLECAT ASEARĂ... / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2047, Anul VI, 08 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
A PLECAT ASEARĂ... de DANIEL DAC în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353401_a_354730]
-
și-avem noapte cu hectarul Zău ni s-a umplut paharul România parcă-i beată soarta i-a furat-o zarul a(m) pierdut-o înc-o dată România parcă-i beată i-a ajuns la gât și marea fost-am daci parcă odată Doamne sună deșteptarea Căci ni s-a umplut paharul și-am să-l sparg f...-i amarul Costel Zăgan, GRAVITAȚIA SUFLETULUI, 2012 Referință Bibliografică: ROMÂNIE DEȘTEPTAREA / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1165, Anul IV, 10
ROMÂNIE DEŞTEPTAREA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353521_a_354850]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > ODĂ BREZOIULUI - DE CRISTINA NĂLBITORU Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1183 din 28 martie 2014 Toate Articolele Autorului În vremuri îndepărtate undeva-ntre munți Trăia un neam de daci cu-naltele lor frunți. Urmă un brav cneaz pe nume Litovoi Ce-și apăra hotarul la vreme de război. Cu munții și pădurea, cu ape curgătoare Moșnenii brezoieni se află-n sărbătoare! Și Basarab și Mircea cu-ale lor legende
DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353553_a_354882]
-
Acasă > Orizont > Reportaj > THIS IS BRAȘOV Autor: Viorel Muha Publicat în: Ediția nr. 1638 din 26 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Acesta este Brașovul. Locul unde nopțile din adâncuri de munte se aud dacii, locul unde se aude boncălăitul căilor pe pietrele cetății, burgului cu comercianți, locul unde se aude ... istoria ... Acesta este orașul în care m-am născut, locul unde cerul săruta și șoptește pământului, locul unde dăinuie în ziduri de cetate, inimi
THIS IS BRASOV de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352843_a_354172]