1,915 matches
-
Ebraica" depășea de trei ori orice colecție similară din lume. Schechter s-a ocupat timp de 6 ani cu scrierea și publicarea unora din aceste texte. Solomon Schechter a descoperit și publicat, de pildă, pentru prima dată vestitul Document din Damasc care a fost găsit mai târziu și printre Manuscrisele de la Marea Moartă. Altă descoperire care a produs senzație a fost așa-numita "Scrisoare Schechter" sau "Documentul Cambridge" - conținând părți dintr-o scrisoare a unui hazar din Constantinopol către un conducător
Solomon Schechter () [Corola-website/Science/311282_a_312611]
-
oameni de știință ai lumii islamice. Domeniile în care s-a afirmat sunt diverse: matematică, filozofie, cosmologie, logică, muzică, psihologie, sociologie. S-a născut lângă Faraba (de unde îi vine și numele), într-o familie turcă aristocrată și a murit la Damasc. A propus clasificarea științelor în cinci ramuri: În comentariile sale la operele lui Aristotel, Ptolemeu, Euclid, pe care le-a tradus, a abordat și noțiuni de aritmetică și geometrie. De asemenea, s-a ocupat cu probleme privind mișcarea, timpul, forțele
Al-Farabi () [Corola-website/Science/312282_a_313611]
-
care l-a secondat în ultimii săi ani de viață. Domnia lui a fost marcată de o perioadă de înflorire, de alianțe cu statele vecine (orașele Feniciei, Regatul Iuda etc.), de construcții intense, dar și de conflicte cu sirienii din Damasc. I s-a atribuit și participarea la o coaliție care a stăvilit temporar expansiunea asiriană spre vest. "Afacerile interne" au intrat pe mâna dominantă a soției sale, Izabela, care și-a impus cu o deosebită cruzime credința sa politeistă, în
Ahab () [Corola-website/Science/312982_a_314311]
-
Iehoșafat) din Ierusalim fiind cuscrul și probabil vasal al lui Ahab. Fiica lui Ahab și Izabela, Atalia, s-a măritat cu Iehoram, fiul lui Iosafat. Însă în anii domniei lui Ahab au avut loc conflicte militare cu regatul sirian "Aram Damasc"(în ebraică "Aram Damesek") și, potrivit izvoarelor istorice asiriene, cu Asiria. Din cauza sprijinului său pentru cultul politeist, a ospitalității acordate preoților divinităților cananeene-feniciene și a prigonirii adepților monoteismului, regele Ahab este denunțat de textul biblic ca cel mai mare răufăcător
Ahab () [Corola-website/Science/312982_a_314311]
-
să-și răzbune păstorii spirituali, a jurat să-l nimicească pe Ilie. Profetul fu nevoit să ia din nou calea pribegiei, la Beer Șeva și apoi până la muntele Horeb ("Horev") (echivalat adesea cu muntele Sinai), iar la urmă în țara Damascului, cu misiunea divină de a-i unge regi pe "Hazael" la Damasc și pe Iehu în Israel, iar ca succesor în ale profeției pe învățăcelul său Elisei (în ). Ahab râvnise demult la această vie și propusese despăgubiri proprietarului Nabot în schimbul
Ahab () [Corola-website/Science/312982_a_314311]
-
Profetul fu nevoit să ia din nou calea pribegiei, la Beer Șeva și apoi până la muntele Horeb ("Horev") (echivalat adesea cu muntele Sinai), iar la urmă în țara Damascului, cu misiunea divină de a-i unge regi pe "Hazael" la Damasc și pe Iehu în Israel, iar ca succesor în ale profeției pe învățăcelul său Elisei (în ). Ahab râvnise demult la această vie și propusese despăgubiri proprietarului Nabot în schimbul ei, dar Nabot respingea toate propunerile regelui sub motiv că via nu
Ahab () [Corola-website/Science/312982_a_314311]
-
pace”, cum a spus Ahab). Este menționat și un "profet anonim", care l-a sfătuit pe Ahab în primul război victorios împotriva invadatorului Ben Hadad. În timpul lui Ahab, după Biblie, ar fi avut loc trei războaie cu regatul sirian Aram Damasc din nord-est. Potrivit "Cărții regilor" din Vechiul Testament, Ahab a fost confruntat cu o invazie militară siriană în care regele sirian "ben Hadad" a ajuns să asedieze capitala israelită Samaria. Povestirea biblică menționează că, ascultând sfatul unui profet iahvist anonim, Ahab
Ahab () [Corola-website/Science/312982_a_314311]
-
în nume de rău lui Ahab cruțarea regelui sirian („Este fratele meu”) și punerea lui în libertate, după ce acesta consimțise să restituie Israelului cetățile capturate de sirieni de la tatăl său, Omri, și să acorde vecinilor din Samaria facilități comerciale la Damasc. După acest război, în contrast cu clemența arătată pentru monarhul din Damasc, "Cartea regilor" povestește, ca exemplu pentru lăcomia lui Ahab și viclenia și cruzimea reginei Izabela, întâmplarea cu via lui Nabot din Izreel (în ebraică "Navot Haizr'eli"). Al treilea conflict
Ahab () [Corola-website/Science/312982_a_314311]
-
fratele meu”) și punerea lui în libertate, după ce acesta consimțise să restituie Israelului cetățile capturate de sirieni de la tatăl său, Omri, și să acorde vecinilor din Samaria facilități comerciale la Damasc. După acest război, în contrast cu clemența arătată pentru monarhul din Damasc, "Cartea regilor" povestește, ca exemplu pentru lăcomia lui Ahab și viclenia și cruzimea reginei Izabela, întâmplarea cu via lui Nabot din Izreel (în ebraică "Navot Haizr'eli"). Al treilea conflict cu sirienii a fost campania lui Ahab, aliat cu regele
Ahab () [Corola-website/Science/312982_a_314311]
-
arab Gindibu, oșteni din Arvad și chiar și din îndepărtata Cilicie. În fruntea oastei israelite, cu zece mii de luptători pedeștri și două mii de care de luptă, stătea regele Ahab ("A-ha-ab-bu mat Sir-'i-la-a-a", adică „Ahab israelitul”). În fruntea sirienilor din Damasc stătea regele Damascului "Hadadezer" ("Bir-'idri"), probabil identic cu "ben Hadad", iar în fruntea oștirii din Hamat regele "Irhuleni". Regele asirian, care cucerise în drum "Halpa" ("Haleb") și "Hamat", s-a considerat victorios, dar se pare că rezultatul luptei a
Ahab () [Corola-website/Science/312982_a_314311]
-
din Arvad și chiar și din îndepărtata Cilicie. În fruntea oastei israelite, cu zece mii de luptători pedeștri și două mii de care de luptă, stătea regele Ahab ("A-ha-ab-bu mat Sir-'i-la-a-a", adică „Ahab israelitul”). În fruntea sirienilor din Damasc stătea regele Damascului "Hadadezer" ("Bir-'idri"), probabil identic cu "ben Hadad", iar în fruntea oștirii din Hamat regele "Irhuleni". Regele asirian, care cucerise în drum "Halpa" ("Haleb") și "Hamat", s-a considerat victorios, dar se pare că rezultatul luptei a fost încă nedecis
Ahab () [Corola-website/Science/312982_a_314311]
-
Cartea regilor" i se atribuie aceeași moarte eroică violentă la Ramot Ghilad și regelui Iehoram, fiul lui Ahab. În schimb, Ahab ar fi murit de moarte naturală în palatul său, la Samaria. Neclară rămâne și datarea ungerii regilor Hazael din Damasc și Iehu din Israel înaintea morții lui Ahab, atunci când, după cronologia biblică, între Ahab și Iehu au mai domnit doi regi, Ahazia și Iehoram, fiii lui Ahab. Descoperiri dinainte de 1914: Descoperiri după 1914:
Ahab () [Corola-website/Science/312982_a_314311]
-
duși în fața cortului lui Al-Muazzam. Prinderea regelui Franței stârnise printre egiptenii turci și arabi o bucurie de neînchipuit. Mantia de purpură a lui Ludovic al IX-lea tivită cu hermină a fost luată de sultan ca trofeu și trimisă guvernatorului Damascului odată cu fericita veste. Un martor ocular, Abu Shama, povestește cum emirul a pus mantia pe el și beat de fericire a adus mulțumiri lui Allah. Sultanul a reluat tratativele cu prețiosul său prizonier, tratative impuse de învingător, sub amenințarea cu
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
-i o cooperare militară. Tratativele au fost purtate de un călugăr franciscan, Guillaume Rubruquis, și ele s-au soldat în 1253 cu o alianță franco tătară, prima alianță de acest fel, scopul ei fiind distrugerea califatului de Bagdad, a Alepului, Damascului și a califatului egiptean, un plan de luptă, după cum se vede, de mare anvergură, ce însemna o abatere evidentă de la idealul de cruciadă. O solie asemănătoare fusese trimisă și la marele han din Persia și Transcaucazia. În Ludovic cel Sfânt
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
mai aștepte ajutorul cruciaților, de care, de altfel, nici nu avea nevoie, iar din aliat putea deveni un dușman la fel de periculos ca mamelucii din Egipt. În 1258, Munke cucerea Bagdadul, apoi, conform planului dinainte stabilit, ataca și ocupa Alepul și Damascul. În Siria era numit un guvernator mongol, în timp ce la Cairo era trimisă o solie pentru a cere supunerea noului sultan, Kutuz. Cruciații se vedeau prinși între două stăpâniri, la fel de incomode, de aceea au ales-o pe cea mai puțin rea
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
îmbarce spre Anglia. Baibars, profitând de răgazul ivit, se aruncă asupra mongolilor, care între timp se instalaseră în sultanatul de Rum, ocupă capitala Iconium (1277) se proclamă sultan, întreprinde o acșiune de pedepsire asupra Armeniei, aliata cruciaților, apoi pleacă spre Damasc, unde avea să-l surprindă moartea (30 iunie 1277), fără a fi văzut djihadul împlinit. În Egipt a urmat sultanul Kalavun și o nouă dinastie Kalavunidă se întrona (1277-1293) ei revenindu-i misiunea ultimei lovituri dată cruciaților din Siria. În
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
i-a dat emisarului doar un cadou și o scrisoare condescendentă pentru regele Ludovic cerându-i regelui să plătească tribut mongolilor. În 1252, Ludovic a încercat să încheie o alianță cu egiptenii, pentru recuperarea Ierusalimului dacă francezii contribuiau la capturarea Damascului. În 1253, Ludovic a încercat să găsească aliați printre asasinii ismailiți și printre mongoli. Ludovic fusese informat că liderul mongol al Hoardei de Aur, Sartaq, se convertise la creștinism, în timp ce în Cipru, Ludovic a văzut de asemenea o scrisoare de la
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
stat până anul următor când Musa ibn Nusair sosește din nordul Africii cu 18000 oameni ca întăriri. După aceasta este probabil că a colaborat în expediții alături de Musa spre orașele Zaragoza, Tarragona, Pamplona și Galicia. Apoi ambii au călătorit spre Damasc pentru a da socoteală califului despre acțiunile făcute. Musa a fost judecat pentru corupție, iar de Tarik nu mai avem informații.
Tariq ibn-Ziyad () [Corola-website/Science/309595_a_310924]
-
armată britanic a atacat din bazele din Palestina a lansat un atac pe trei direcții în regiunile controlate de francezii vichyiști. În ciuda unei apărări bine organizate, după ce atacului ințial i s-a adăugat ofensiva britanică a Iraqforce, care acționa din Damasc, francezii au capitulat. Ultima operațiune importantă din regiune a avut loc la scurtă vreme după ocuparea Siriei și Libanului. Uniunea Sovietică avea nevoie disperată de provizii pentru a rezista în lupta cu germanii. Aprovizionarea sovieticilor se făcea prin convoaie care
Teatrul de luptă din Orientul Mijlociu (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/309717_a_311046]
-
de sânge, dietă. Unii bolnavi erau izolați în încăperi cu ferestre situate la înălțime. Azile sau spitale pentru alienați nu existau în antichitate. Primele așezăminte speciale pentru bolnavi psihici sunt semnalate în secolul al XII-lea în califatele arabe din Damasc, Cairo și Granada. În Europa medievală situația era cu totul deosebită. În anul 1377 se înființează la Londra renumitul ""Bethlehem Royal Hospital"" ("Bedlam"), cel mai vechi spital european pentru bolnavi psihici, care a funcționat până în anul 1948. Bolnavii agitați sau
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
Roman, fiind în final cucerit în anul 106 d.Hr. de Împăratul roman Traian. Cele mai importante momente ale acestor lupte sunt evidențiate pe Columna lui Traian din Roma, realizată de către cel mai mare arhitect al acelor timpuri - Apolodor din Damasc - realizator și al primului pod peste Dunăre, de la Drobeta. Romanii au ocupat Transilvania și Oltenia de azi, teritorii atunci organizate ca provincii romane. Restul teritoriilor dace au rămas stăpânite de „dacii liberi", conduși de regi proprii, consemnați de izvoare până la
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
Duras, Pia Tafdrup și Susan Howe și este, încă din 2004, profesor la Catedra de Literatură a Universității din Göteborg. În luna februarie a anului 2014 aceasta va lansa, împreună cu poetul de origine siriană, Ghayath Almadhoun, volumul Till Damaskus („Spre Damasc”). Câteva dintre poeziile Mariei Silkeberg au fost traduse de Dan Shafran și publicate în antologia româno-suedeză "Noi corespondențe lirice/Ny Lyrisk brevväxling", apărută în 2002. Laureatul Premiului Marin Sorescu în 2014 este John Swedenmark, John Swedenmark (n. 1960) este autorul
Premiul Marin Sorescu () [Corola-website/Science/309850_a_311179]
-
Uruk aprox. 2340-2316 î.Hr. 2340-2316: Lugal-zaggesi Dinastia din Akkad aprox. 2334-2154 î.Hr. 2334-2279: Sargon 2278-2270: Rimuș Când Asiria a devenit un imperiu, a fost împărțită în mai multe părți mici, numite provincii. Fiecare purta numele orașului principal, ex. Ninive, Samaria, Damasc și Arpad. Fiecare avea un guvernator propriu, care avea grijă ca toți locuitorii să plătească taxe; el mobiliza soldații pentru război, și asigura lucrătorii pentru construcția templelor. Era responsabil și pentru impunerea legilor. În acest mod, asirienii au reușit să
Istoria Mesopotamiei antice () [Corola-website/Science/309879_a_311208]
-
Sasanizilor, Mesopotamia a primit numele de Del-e Iranshahr însemnând "Inima Iranului", iar metropola Ctesifon (pe râul Tigru), a devenit capitala Persiei, deși se afla în Mesopotamia. La începutul secolului VII d.Hr., califii Imperiului Arab au ajuns la putere în Damasc și au anexat întreg Imperiul Sasanid. Mesopotamia a fost prin urmare reunită, sub arabi, însă guvernată ca două provincii, partea de nord, având capitala la Mosul și partea de sud având capitala la Bagdad. Mai târziu, Bagdad a devenit și
Istoria Mesopotamiei antice () [Corola-website/Science/309879_a_311208]
-
ar fi trebuit să asigure recunoașterea mișcării sioniste de către arabi, dar care nu a fost concretizat niciodată, deoarece o astfel de concesie ar fi întâlnit o foarte mare opoziție în lumea arabă. Emirul Feissal a fost înlăturat de la putere la Damasc, prin intervenția Franței, devenind ulterior rege al Irakului. Hâim Weizmann a avut doi fii: Michael Ezer Weizmann (1916 Londra -1942 Marea Mânecii), inginer electronist, care a căzut în 1942 într-o misiune că aviator în Marea Mânecii în timpul celui de
Haim Weizmann () [Corola-website/Science/306044_a_307373]