6,546 matches
-
o prezență activă în cadrul școlii rucărene cu articole, studii, comunicări și conferințe. A elaborat o interesantă "Monografie a satului Podul Dâmboviței", comuna Dâmbovicioara. Un exemplar din această lucrare se găsește la Arhivele Naționale din București. Unele evocări ale eroilor rucăreni - dascăli căzuți în al doilea război mondial, le-a publicat în presa județeană, musceleană și în revista "România Mare". Ion Urdea (n. 1924-2009) S-a născut în Rucăr la 2 august 1924. A urmat cursurile școlii normale din Câmpulung, pe care
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351403_a_352732]
-
pagină în cartea vieții. “Scriu din dragoste de oameni” - Cine este Buni? - Vă răspund cu un fragment din proza scurtă “Despre scrierile mele”: “Cine sunt eu? Cu zestrea primită de la părinți, de la oamenii din mijlocul cărora m-am înălțat, de la dascăli și cărți, cu ce am adăugat eu în dorința de a-mi contura personalitatea, am vrut să fiu un om în inima căruia să cânte viorile, să strălucească florile în culori proaspete, să răsune trilurile pasărilor, să fie lumină, căldură
INTERVIU CU PROZATOAREA ELENA BUICĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350813_a_352142]
-
ea viața mi-a luat zicând, elevule, tu ești prea blând, o, chin vrăjit, dureri cerești, pe unde umbli azi, cum ești? Sărutul ei mă nalță-n cer, cu ghearele cele de fier mă sfâșie încet, încet, o, sfinx, din dascălii de ieri. Vârtej al diferenței de lectori. Să nu scrii cu pană de gâscă. Asta spune o gâscă. Să scrii cu pixul, nefrixul, Styxul. Iată, băteam pe loc, pe computer, pe rock. Ar fi putut să-mi pară rău, dar
MEMENTO de BORIS MEHR în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350940_a_352269]
-
fada, naiva, gingașa Armada ce s-a-necat la sud de coasta enegleză, ca o țață proastă. Pe Abulafia mă jur că nu mai scriu nimic de muri și și mure, de mauri și de Othelo, hotelieri, îmi plac doar dascălii de ieri și mai cu seamă profesoara ce-am sărutat-o prima oară. Boris Marian Referință Bibliografică: Memento / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 355, Anul I, 21 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Boris Mehr : Toate
MEMENTO de BORIS MEHR în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350940_a_352269]
-
savanți români din secolul nostru", cum îl numea academicianul Al. Zub, s-a născut pe meleagurile muscelene, în străvechea și pitoreasca așezare munteană Rucăr, la 5 iunie 1891. Clasele primare le-a urmat la școala din Rucăr care avea vestiți dascăli (Gherghe Arifeanu, Nae A. Ghica, Bucur Țuțuianu ș Popesc-Ciufu). Studiile liceale le-a făcut la Liceul "Ion Brătianu" din Pitești, ultimele două clase absolvindu-le ca premiant la Liceul "Gheorghe Lazăr" din București, unde trece și bacalaureatul. Pleacă apoi în
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXVIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350935_a_352264]
-
viață la Ploiești, la 15 ianuarie 1958. Iancu Gh. Mălăcea (1909-1969) A fost un distins fiu al satului. Născut la Rucăr în anul 1909, al patrulea copil din cei opt ai lui Ghică Mălăcea, după ce a terminat clasele primare cu dascălii din satul natal, a urmat studiile Liceului militar de la Mânăstirea Dealului din Târgoviște, fiind premiant în fiecare din cei 7 ani de studii. Renunțand la cariera armelor s-a înscris ca student la Facultatea de științe naturale din București, orientându
ŞCOALA DIN RUCĂR (XXXIX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350950_a_352279]
-
părinți, copii, bunici, a crescut generații întregi. Are răbdare cu ei la spovedanie, îi mustră și îi iartă când greșesc, asemenea unui părinte responsabil. A moștenit veleitățile omului dedicat cauzei pe care o susține de la tatăl său, Gheorghe, preot și dascăl, un luptător, după cum susține Părintele, pentru unitatea României: Tânăr fiind, entuziast și cu dragoste de țară și de poporul românesc, a fost unul dintre cei prezenți pe Câmpia de la Alba Iulia care au zis: Vrem să ne unim cu țara
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
avut prilejul să-l cunoască și să fie aproape de Episcopul Martir Dr. Nicolae Popovici, un înțelept ierarh și mare patriot. După Bacalaureat a urmat cursurile Facultăților de Teologie și Farmacie din București. A avut ca profesori la Teologie pe marii dascăli și preoți Ioan G. Coman, Petre Vintilescu, Nae Popescu, Rovența, Gala Galaction precum și pe Teodor M. Popescu și Ioan G. Savin. În același timp avea colegi de facultate pe mitropoliții Nicolae Corneanu, Valeriu Anania, Antonie Plămădeală, Episcopii Roman Stanciu și
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
cu râvnă pentru curăția lor (Convivium 7, 3). Și, în sfârșit, Sfântul Ciprian al Cartaginei amintește undeva că există nenumărate cununi martirice ale vremurilor de pace ( habet et pax coronas suas ). De aceea, nu este de mirare că și marele dascăl al școlii alexandrine, Clement Alexandrinul, căutând să definească tipul de om creștin ideal, numit de el gnosticul creștin , spune că acesta nu este altceva decât un martir în viață și în trăire, un martir răstignit pentru lume, și lumea pentru
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351492_a_352821]
-
a făcut un portret al scriitorului Ion Murariu cu referire la activitatea autorului. Cartea a fost prezentată de către Ion Marin Almajăn, presonalitate marcantă a orașului nostru și nu numai, dar și aprecieri asupra personalității autorului Ion Murariu. A vorbit despre dascălul Ion Murariu,despre activitatea de la catedră, cât și despre activitatea pe linie ziaristica, a vorbit despre revista :”Lumină satului” revista din localitatea Giroc la care Ion Murariu era redactor șef. A scos în evident talentul literar deosebit, spunând că a
GLASUL DULCE AL POEZIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351614_a_352943]
-
o presupune, de regulă, psihologismul. Fondul interior al personajelor, transparența amintirilor și a obsesiilor, (vezi povestirile “ Halvaua“ și Mihai Țiganul ), mișcarea dinamică a comportamentului specific sătenilor dintre Olt și Jiu, mustește ca apa într-un burete. Miracolul vorbitor apărut la dascălul Florescu “Radioul “ devine în ochii sătenilor un adevărat univers. Despre acest context, Constantin Noica scria: “De învățat înveți multe și de la toți.Dar profesor nu e decât cel care te învață să înveți “. E suficient ca prozatorul să apese pe
FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351723_a_353052]
-
lumi, a satului oltenesc, ci și să descopere noua mitologie, cu toate obiceiurile ei, arhetipurile stării de interferență din “Vârtejul “, din gradina “nașei Polina “. Satul din preajma Tismanei, e prin urmare, semnul policrom al unei agora contopită cu istoria, cu țărani, dascăli, preoți și copii, (vezi povestirea “În recreație “), după cum școala devenise obiect totemic al acestei lumi conservatoare. Citind această carte mi-am adus aminte de aforismul lui Brâncuș :“Țăranii români știu de la mic și până la mare ceea ce este bine și ceea ce
FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351723_a_353052]
-
Beniuc ce se erija în toboșarul vremurilor noi. În „Amurgul idolilor”, scria despre sine: „Am dat umanității cea mai profundă carte pe care o are, al meu Zarathustra, și se consideră, fără nici o ezitare, ultimul discipol al filosofului Dionysos și dascălul eternei reîntoarceri.” (F. Nietzsche, Werke, Band VII, p.14) În timp ce îl demolează pe Socrate, acest despotic logician care destramă înțelepciunea instinctivă, ușe unică prin care filosofia greacă de până la Nietzsche privise lumea; paradisul fanteziei, pedepsit de biciul silogismelor, îngheață sub
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI APUSUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351707_a_353036]
-
Dumnezeu, ca libertatea de a face oricum și oricând greve, ca libertatea de a nu învăța. Cu aceste undițe au fost prinși toți intelectualii, iar aceștia au smintit la rândul lor oamenii simpli care muncesc în orașe...Trufașii savanți, profesori, dascăli, au întors și științele naturii nu spre lăudarea lui Dumnezeu, ci spre hulirea sfântului Său nume. (Sf. Ioan de Kronstadt, Despre tulburările lumii de astăzi. Ediția a II-a. Trad. din lb. rusă de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Ed. Sofia
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
ca persoană când trăiau. -Se spune că poți face orice lucrând numai cu capul,dar,nu ești fericit.Lucrând cu inima nu faci avere,dar ești fericit.Eu zic:fericirea este echilibrul dintre cele două. -Deasupra tuturor creatorilor se află dascălul,el formează oameni,caractere și chiar declanșează...talente.El este creatorul creatorilor.Pentru mine dascălul a fost profesorul Mușulescu. -Espe de Metz parafrazându pe Buffon spunea:Stilul,adică expresia scrisă a ritmului personal cu ajutorul ritmului tonic este omul însuși.Parafrazându
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ-10 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346569_a_347898]
-
nu ești fericit.Lucrând cu inima nu faci avere,dar ești fericit.Eu zic:fericirea este echilibrul dintre cele două. -Deasupra tuturor creatorilor se află dascălul,el formează oameni,caractere și chiar declanșează...talente.El este creatorul creatorilor.Pentru mine dascălul a fost profesorul Mușulescu. -Espe de Metz parafrazându pe Buffon spunea:Stilul,adică expresia scrisă a ritmului personal cu ajutorul ritmului tonic este omul însuși.Parafrazându-i pe amândoi pe amândoi afirm că:Ritmul personal se regăsește în expresia scrisă iar
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ-10 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346569_a_347898]
-
un străin călăuzit de un ghid. „Ai trecut vreodată dincolo de hotar?” îl întrebă el. Socrate răspunde cu o semnificație simbolică: „Mă vei ierta, prietene! Fapt e că îmi place să învăț. Or câmpul și copacii nu vor să-mi fie dascăli, în vreme ce în cetate oamenii mă învață cu adevărat”.(5 ) Socrate susține și apără mereu unui adevăr universal obiectiv, absolut. Dar singurul univers pe care îl cunoaște și la care se referă este universul omului. Filosofia lui este strict antropologică. Socrate
CASTELUL PARADISULUI REGĂSIT PRINTR-UN DISCURS ÎNDRĂGOSTIT de CRISTINA NECULA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346589_a_347918]
-
revadă lista...sau să o facă...cu fapte bune-fapte rele din anul care tocmai se încheie. Dacă sunt încă șanse de a remedia ceva, să pună mâna pe telefon și să o facă (au supărat un coleg, au jignit vreun dascăl, au răspuns obraznic bunicilor...). Niciodată nu e târziu să spui: “Îmi pare rău!” și să faci o urare frumoasă...pentru noul an. Nu cărați cu voi supărările anului trecut! E ca și cum pleci la drum cu o piatră de moară, legată
VINE ANUL NOU! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350984_a_352313]
-
care prin sufletul lor cald și prin portul popular: cămeșa și spăcel cu ciur, lucrat manual, gaci și zadii, se remarcă oriunde, prin prezența lor. Țară Codrului se mândrește cu ,,oameni de seamă “originari ai acestor ținuturi: scriitori, critici literări, dascăli, medici, juriști și interpreți de muzică populară. Amintim pe poetul, prozatorul, autorul de snoave și povestiri Petre Dulfu, născut în localitatea Tohat ,,un Ion Creangă al Ardealului” Dr. docent Florian C. Ulmeanu, întemeietorul medicinii sportive, îngrăgitul interpret de muzică populară
VIAŢA- DARUL LUI DUMNEZEU, ARTICOL DE ANDREIA-ROXANA BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350998_a_352327]
-
cu aferentele cronici de concerte, note și interviuri de specialitate, atestând solida formație profesională a Marianei Cristescu. Volumul este dedicat, de fapt, momentului aniversar ce a marcat, în această vară, împlinirea a patru decenii de când autoarea a absolvit Conservatorul bucureștean, dascălilor și foștilor colegi,„rămași pentru toată viața, îndrăgostiți și subjugați de dumnezeiasca religie a Muzicii”. Față de anterioarele volume de publicistică, remarcăm în Damen Passo Doble acutizarea, potențarea și intensificarea spiritului critic al autoarei: deloc concesivă de această dată, ea lasă
DOUĂ CRONICI DE ILEANA SANDU DESPRE CĂRŢILE MARIANEI CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351002_a_352331]
-
său. Școala primară și gimnaziul, viitorul scriitor le-a urmat la Ploiești.Într-un articol ”După cincizeci de ani “, în care povestește vizita lui Alexandru Ioan Cuza la școala primară unde învăța el, caragiale pomenește cu emoție și recunoștință despre dascălul pe care l-a avut în clasa a III-a, Bazil Drăgușescu.De la el a luat dragostea pentru limba literară curată, limpede și precisă. După ce a sfârșit gimnaziu- sau poate chiar și o clasă de liceu- Caragiale s-a gândit
ION LUCA CARAGIALE, SAU FORŢA REALISTĂ A ACTUALITĂŢII OPEREI LUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351076_a_352405]
-
liniate, îmbrăcate în hârtie albastră sau mov, au fost bastonașele și punctele și liniuțele. Ultimele lor semnături aprobă jucării de lux pentru scaune de import. Scaunul profesoarei de limba română de la catedră a rămas majoritar de lemn. Cu toate eforturile dascălilor moderni de a-l înlocui cu scaunul ergonomic. Asta a făcut-o să stea și spre bătrânețe drept. Să scrie și la 70 de ani frumos. Și citeț. Și să vorbească rar despre chirie, medicamente, boli, copii și nepoți. Și
PROFESOARA DE LIMBA ROMÂNĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351087_a_352416]
-
Vasile cel Mare subliniază că viața și experiența trăite de el îl legitimează în ceea ce recomandă. El afirmă: „Vârsta pe care o am, multele încercări prin care am trecut și participarea din destul și la bucuriile și la neplăcerile vieții, dascăli în multe privințe, m-au făcut să am experiența lucrurilor omenești, așa că sînt în stare să arăt și celor care acum își încep viața care-i cea mai bună cale”. Referindu-se la Omilia către tineri, patrologul I. G. Coman
DESPRE OMILIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE CĂTRE TINERI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351145_a_352474]
-
care le socot cele mai bune și le cred a vă fi de folos de le veți urma.Vârsta pe care o am, multele încercări prin care am trecut și participarea din destul și la bucuriile și la neplăcerile vieții, dascăli în multe privințe, m-au făcut să am experiența lucrurilor omenești, așa că sunt în stare să arăt și celor care acum își încep viața care-i cea mai bună cale. Prin înrudirea de sânge sunt pentru voi îndată după cei
DESPRE OMILIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE CĂTRE TINERI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351145_a_352474]
-
a primei coperte, un- de găsiți toți semnatarii materialelor publicate . Autorii care semnează textele în proză îi numeri pe degetele de la o mână : Nuțu Roșca, Vasile Șt. Tutula, Titina Nica Țene, Ștefania Kory Calomfirescu, Ion Croitoru . În Clepsidra, Nuțu Roșca, dascăl de carieră, nu-și explică trecerea galopantă a timpului, când întâlnește foștii săi elevi, care, cu mândrie îi spun că își însoară feciorii, își botează nepoții, își depun dosarele de pen- sionare..., de unde vine și întrebarea: Ce mai caut printre
DE BUN AUGUR LA ÎNCEPUT DE AN, CRONICĂ DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345569_a_346898]