1,810 matches
-
rațională. Constantele suprastructurale pe care le degajă conștiința din fluxul destinal au și ele sistemul lor de dependențe semnificative (ceea ce este rezultatul unor limitări aplicative ale preluării pattern-urilor cognitive). Astfel, controlul trăirilor este o chestiune de reutilizare a unui dat funcțional care așteaptă să fie realizat în fapt și în locul rezervat elementului subiectiv. Cunoașterea pare, deci, a fi hotărnicită și în expansiunea ei exterioară și în sfera interiorității. Prin intermediul schemei teoretice se pătrunde, apoi, sensul inaccesibil al agregatului individual, se
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
pe care o asigură structura intelectivă exersată și fixată în "engrame" cognitive. De aceea împrumutul spiritual pe care îl garantează circuitul închis al interiorității este unul dintre temeiurile stabilității personalității și ale forței ei de pătrundere în unghere nebănuite ale datului vital. O definiție exclusivistă a omului-social care uită de reperul permanent al subiectivității riscă să destrame cea mai solidă contribuție la complexul conceptual-spiritual omenesc. Înainte de a face pasul către alterul asemănător, omul își fixează datele de pornire într-o aspră
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
unei "confruntări" fecunde cu domeniul teoretic. Și este înscrisă în "legile" acestui model o parte esențială a parcursului posibil în care insul conștient poate îmbrăca structura formală. Caracterul integrării sociale, însă, nu amenință exigențele autonomiei individuale, întrucât funcționează ca un dat definitoriu al necesității condiționale, ca un element substructural determinant și întemeietor de experiență. Dacă la nivelul individual instituim elemente de suprastructură, la nivel colectiv se vor coagula și constante existențiale ce vizează la rândul lor destinul subiectiv. Acesta din urmă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
deschide un capitol esențial al profilacticii pedagogice, al acelui domeniu care se ocupă de buna administrare a ceea ce există, fără o atenție excesiv îndreptată către acumulare și construcție. Sanitara percepție anticipatorie este chemată să consolideze ceea ce este bun, să conserve datul util și să întâmpine cu eficiență obstacolul. Firea omenească este înclinată către armonie, iar scopul acaparant al performanței poate corupe exact în numele unei desăvârșiri prost percepute. Idealul clasic al unei dezvoltări echilibrate este reflectarea culturală a unei tendințe naturale omenești
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
dubioasă...Eu cred că problemele importante privesc relația Formelor... cu fenomenele, mai curând decât relația dintre (prezumtive) atribute și (prezumtive) entități"99. Dacă Forma aduce pecetea calitativului într-un indeterminat fenomenal, avem de-a face cu o justă inserție în datul spiritual, cu o proiecție legitimă. Relația "extremă" între atribute și entități pare extrasă din domeniul considerațiilor pur teoretice, lipsită adică de suflul viu al unei procesualități spirituale. Acolo unde obiectul este fluid, apare cu deplină îndreptățire logică menirea constituantă a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
sancționează permanent tot ceea ce primește din afară. Profilul individual se confirmă cu fiecare ocazie interacțională și trebuie să triumfe în orice experiență a întâlnirii cu necunoscutul. Totul se organizează în jurul personalității, iar aceasta guvernează tot ce înseamnă înțelegere inteligentă a datului vital. Stăpânirea unui limbaj al interiorității, stăpânirea de sine ca summum voluntar al tuturor actelor noetice reflexive și validarea permanentă prin intermediul alterului asemănător sunt arme ale conștiinței în lupta unei vieți care mizează pe progres și pe diversitate interindividuală. Experiența
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
termenul fratricid, dar cred că acesta ar fi cuvântul adecvat). Cercetătorul britanic mai constată un fapt îngrijorător: românii au fost adeseori (de-a lungul istoriei lor) apți să fie agresați de propriii lor conducători, acceptând această agresiune ca pe un dat (spre deosebire de alte nații, precum ungurii sau polonezii), iar sentimentul civic a fost, de aceea, mereu firav. Sub dictatura comunistă, în care statul ajunsese un Leviatan, țara s-a șubrezit, devenind înapoiată, fisurată, colapsată. Căderea comunismului a produs doar o „democrație
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
tragedie Nu se poate dovedi, așa cum am remarcat deja, despre nici un sentiment total că indică o încheiere completă a vieții psihice. Atîta vreme cît apar noi trăiri, va exista și posibilitatea unei schimbări a dispoziției psihice de bază, asupra căreia datul trăit și-a lăsat efectele. O formație totală perfectă, fie ca o contopire, fie ca organizare este un ideal. Pe tărîmul vieții sentimentale, putem ajunge la o încheiere deplină tot atît de puțin pe cît o putem face pe tărîmul
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ca să capate semnificație, trebuie îndeplinite două cerințe. Înțelegerea trebuie să fie atît de largă și de coerentă încît omul să aibă reprezentarea acelei mari ordini a lucrurilor, în raport cu care deziluziile, contradicțiile și suferințele aduse de viață să apară ca un dat legat de asemenea de ea și care au pretenția să existe așa cum, totodată, nu sînt capabile să spulbere încrederea în marea coerență în care se dezvoltă valorile vieții. Rezistența pe care omul o întîm-pină surprinde, poate, pentru un moment, dar
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
care îl constituie, conștient sau nu, din observațiile și amintirile ce-i stau la îndemînă. El dovedește că există, în ce-l privește, prin acțiunile pe care le întreprinde; acestea presupun că el crede că se găsește în fașa unui dat care este altceva și mai mult decît reprewntările și fanteziile proprii. Este potrivit în acest caz vechiul și simplu semn de recunoaștere: "Arată-mi credința ta prin faptele tale!" Mărimea ansamblului ce constituie pentru individ realitatea și soliditatea coerenței sale
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Voința de a stabili odată pentru totdeauna premisele intelectuale ar face cu neputință chiar și marele humor. Căci acesta nu se adresează numai trăirilor individuale și nu le desprinde de fundal. El se adresează și fundalul însuși ca la un dat supus legilor schimbării. Orice fundal care ar vrea să ridice pretenții de valabilitate absolută ar provoca surîsul humoristului. Epistemologia modernă nu acceptă nici ea ceva absolut, prim sau ultim, nici în ce privește formele gîndirii, nici în privința principiilor sau rezultatelor ei. Încercăm
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
lumea sufletească din elemente psihice stabilite schematic. Se confundă existența reală cu expunerea din manual, unde se începe cu elementele. Nu se poate nega că există în domeniul psihic senzații, reprezentări și sentimente, constituind în forma lor izolată și abstractă datul cel mai simplu pe care ni-l putem imagina. Limbajul uzual e cel care a întreprins deja analiza ce duce la stabilirea lor. O psihologie copilărească operează acum cu aceste abstracțiuni. Dar ele sînt smulse din legătura cu impulsul și
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
humorul, dacă nu îngăduie experiențelor să-și intre pe deplin în drepturi. Seriozitatea va putea avea într-adevăr gluma ca formă de expresie în humor trebuind să fie conciliabilă cu blîndețea și înțelegerea, cu ceea ce ne oferă viața, chiar cînd datul respectiv nu se potrivește deîndată cu dispoziția noastră dominantă. Aspectele luminoase ale vieții trebuie să-și poată exercita și ele acțiunea. Dintre cele două dispoziții vitale opuse, optimism și pesimism, se pare totuși că optimismul este o piedică mai mare
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
schimbă, dar nimic nu este inevitabil. Putem să abordăm această întrebare din cel puțin două perspective, deoarece începutul și sfârșitul ei nu conformă unul cu altul. Pe de o parte, ideea de "inevitabil" se referă doar la perspectiva largă, la datul vieții și la modelele generale cu ajutorul cărora ne înțelegem viața; însă aceasta diferă de ceea ce se întâmplă cu adevărat. Aduce puțin cu o nuntă. Ritualul nunții este același și pare inevitabil: cuplul fericit, ceremonia de la biserică, momentul oferirii banilor și
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
mai iute, totuși legată, când pentru un moment călcâiul trebuie să atingă podeaua. La reluarea mișcării pe primul pas din măsură (pasul de conducere) Îndoirea genunchiului este mare. Întinderea genunchiului se face gradat, concomitent cu preluarea greutății corpului și cu ajutorul dat (pentru elan) de piciorul din spate (care Împinge podeaua cu pernița). La pașii laterali Înălțarea și trecerea greutății corpului se face gradat și Întârziat. Greutatea corpului este preluată la Început parțial de latura interioară a tălpii și apoi trece pe
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
pînă în 1914: Revue des Deux Mondes a lui Buloz și Revue de Paris au apărut în 1829. Le Correspondant devine în 1843, cu Montalembert, Falloux și abatele Dupanloup, organul catolicilor liberali. L'Illustration al lui Charton, publicat pentru prima dat( (n 1843, avea să rămînă timp de un secol magazinul ilustrat francez, simbol al calității. C) Noile cotidiene cu o piață mai bună. Dezvoltarea presei era frînată de prețul mare al abonamentelor: 80 de franci, aproximativ cît salariul mediu lunar
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
la 6 pagini; în 1914 paginația medie era de 8 la 10 fa(( de 20 sau mai mult pentru ziarele engleze, americane sau germane. Punerea în pagină a evoluat spre o mare varietate. În Statele-Unite, este dep((it( pentru prima dat( grila coloanelor. După acest exemplu, marile titluri se (nmul(esc, apoi încă din 1885-1890, ilustrațiile și după 1900 fotografiile, în pofida calității proaste a hîrtiei ce făcea aceste prime clișee aproape indescifrabile. Unul dintre efectele revoluției industriale și tehnice a presei
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
care asistăm. Și într-un caz, și în celălalt, acceptăm rezultatele finale, ierarhiile configurate, fără să înțelegem cu adevărat dinamica proiecției și consolidării lor. Altfel spus, pentru publicul larg, valoarea excepțională a lui Eminescu și a altor creatori este un dat, iar nu un rezultat al lecturilor întinse și aprofundate. Aceasta fiind, de fapt și de drept, meseria criticilor și istoricilor literari. Oricât ar părea de frustrant, nu publicul decide finalmente locul unui scriitor, ci acești inși cârcotași, incapabili parcă de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
capacitate ridicată de adaptare și reproducere), favorizând astfel individul, populația și specia. Modalitățile prin care selecția naturală operează sunt prin eliminarea mutanților homozigoți recesivi, dominanților și heterozigoților pentru mutații dăunătoare, în favoarea heterozigoților cu mutații utile. Mijloacele efective în realizarea acestui dat biologic sunt: mortalitatea înaintea reproducerii, capacitate reproductivă redusă și infertilitate sau sterilitate. Prin urmare selecția naturală nu presupune înlăturarea indivizilor prin lupta pentru existență, ci selecția acelor indivizi capabili să se adapteze și să procreeze în defavoarea celor mai puțin capabili
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
prin Apostolul Petru, se ia atitudine împotriva celui mai teribil flagel care cuprindea omenirea în întregul ei și anume robia (sclavia), considerată de înțelepții timpului (chiar și de Aristotel) ca o stare naturală și chiar mai mul t, ca un dat natural. Le oferă așadar sclavilor speranța creștină „căci este un har când împlinindu-ți în conștiință datoria față de Dumnezeu care știe totul, înduri pedepse și suferi pe nedrept. Ce glorie este dacă făcând greșeli sunteți bătuți și maltratați? Dar dacă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de elan și de speranță. Orice autoritate va încerca să aducă anumite critici unui cadru sau unui arestat va constata imediat cum capul acestuia se pleacă resemnat, fără să opună rezistență, fără să-și exprime opinia. Această umilință, însoțită de datul din cap afirmativ, este înlocuită, o dată dispărută autoritatea din cîmpul vizual, de o înălțare a capului, ca un semn al creșterii sentimentului propriei valori. Expresia de umilință a capului e completată și de tunsoarea obligatorie. Deși oficial fiecare individ este
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de un chit. Tabloul II prezintă interiorul unui pește, cu bureți, oscioare, alge, creând impresia unui fund de mare. Semiobscuritatea determină inițierea în cunoaștere, întoarcerea la forma primară a conștiinței, în care obiectele nu se pot distinge; subtextual, vizează negarea datului imediat, a tiparelor prestabilite, un fel de „analfabetizare” argheziană care instituie inocența, condiția accederii în spațiul originar: , metaforă a reordonării existenței potrivit propriilor dimensiuni afective și psihice, semnificație impusă și de imaginea peștișorului aruncat „unde «mistuirea» e mai puternică”. Plânsul
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
spirit și de scurcircuitările temporale, luna trimite mereu către celeste ascensiuni, revelînd căi inițiatice sau modele exemplare ce fac ca lumea să existe în, între și dincolo de paradoxurile de care se izbesc simțurile noastre limitate. O fi pe undeva un dat românesc, această percepție intuitivă a coincidentiae oppositorum, a unui principiu dinamic, firesc integrator, de așezare în univers. La rîndul său, „geniu polar” prin excelență, Eminescu desfășoară o dialectică a contrariilor în care regăsim marile teme ale gândirii eliadești: misterul camuflării
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
și se conduc ei înșiși, spre deosebire de războinicii persani care se supun unui singur om și nu au altă motivație decât interesul și teama. Tot la fel, Eschil, în marea sa tragedie Perșii, pune în valoare, ca și Herodot, exact acest dat fundamental: „Grecii se conduc ei înșiși și nu se supun decât legii, în timp ce popoarele asiatice sunt supuse arbitrariului unui singur om” (Wernwr, 1992b, 24-25). Mai târziu, în secolul IV î.Hr., Socrate reia ideea unei Europe opuse Asiei, programul său fiind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
A cu următoarele presupoziții: * individul este responsabil, motivat și capabil să se autoconducă; * membrii organizației se constituie într-o familie în care fiecare trebuie să respecte, să accepte, să coopereze sau să se intereseze de ceilalți; * adevărul nu reprezintă un dat natural, el provine de la indivizi și se stabilește prin negociere și dezbateri. b) Cultura B, puternic contrastantă, avansează următoarele presupoziții: * indivizii sunt docili, dornici să îndeplinească angajamentele asumate la nivel organizațional, sunt loiali; * relațiile ce se stabilesc la nivelul organizației
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]