2,277 matches
-
FAVRET-SAADA, Jeanne, Les mots, la mort, les sorts, Paris, Gallimard, 1997. FESTINGER, Léon, RIECKEN, Hank, SCHACHTER, Stanley, L'échec d'une prophétie. Psychologie sociale d'un groupe de fidèles qui prédisaient la fin du monde, Paris, PUF, 1993. FOCHI, Adrian, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului XIX-lea, București, Ed. Minerva, 1976. FOUCAULT, Michel, Histoire de la folie à l'âge classique, Paris, Gallimard, 1972. FRANCE, Claudine de, Cinéma et anthropologie, Paris, Edition de la Maison des Sciences de l'Homme, 1989
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ale unor practici și semne prevestitoare întâlnim în varii lucrări de specialitate: S. Florea Marian, Vrăji, farmece și desfaceri, București, Ed. Coresi, 1996; S. Florea Marian, Sărbătorile la români, București, Ed. Fundației Culturale Române, vol. I-II, 1997; Adrian Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, București, Ed. Minerva, 1976; Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, București, Ed. Socec, 1916; Tudor Pamfile, Văzduhul după credințele poporului român, București, 1916; Tudor Pamfile, Pământul după credințele poporului
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de către preoți sau mireni. August Treboniu Laurian, Ioan C. Massim, Dicționarul limbii române, București, vol. I, 1871; Ion Heliade Rădulescu, Pagini alese, București, Ed. Tineretului, 1961; Henri Stahl, Eseuri critice despre cultura populară românescă, București, Ed. Minerva, 1983; Adrian Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, ed. cit.; Moses Gaster, Literatura populară română, ed. cit.; Nicolae Cartojan, Cărțile populare în literatura românească, ed. cit.; Traian Herseni, "Individ și societate în satul Fundul Moldovei", în Arhiva pentru Știință
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Bunicii, părinții, școala și nu în ultimul rând, Biserica sunt de neînlocuit într-o existență normală a oamenilor în societate. Un adevăr cunoscut, dar neasimilat suficient, spune că „drumul libertății trece prin cultură”. Există o cultură de tip rural - obiceiuri, datini, tradiții, ritualuri ce conduc la un comportament civilizat - și o cultură livrească, din care omul „școlit” poate învăța multe, dar nu în mod obligatoriu și bunele maniere. Probleme de educație și comportare civilizată există în întreaga lume și nu vor
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
înfrânte, pustiite și incendiate. Și apoi moartea: atâtea morți, atâția morți și ruguri și cenușă, atâtea morți timpurii, câteva ilustre, multe, foarte multe întrevăzute doar în fulgerarea unei lovituri de lance. Și spaima continuă că nu vei fi îngropat după datini, că leșul o să-ți fie, despuiat de arme, ciopârțit de dușman sau lăsat pradă câinilor flămânzi și păsărilor care se hrănesc cu mortăciuni. Că, fără împlinirea riturilor, umbra ta va rătăci fără odihnă între tărâmuri. Însă durerea cea mai mare
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
face ca pe câmpia aceea dezolată să cadă o grea ploaie de sânge și apoi, 80 odată mort, trimite Moartea și Somnul să-i ia leșul și să-l ducă în Licia, la ai lui, pentru a fi îngropat după datină). Precum și onoarea de a pieri de mâna lui Hector, cel mai viteaz dintre troieni, asistat, în amândouă prilejurile, de însuși Apolon. Mai trebuie spus că, ducându-se să lupte în locul lui Ahile, n-o face ca să se acopere el însuși
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
lui coborâtor din Zeus. Și umple Scamandrul cu leșuri până când apele îi ies din albie. Iar el, cuprins de turbare, ucide mereu. Iar când Hector îi cere să jure că o să-i dea alor săi leșul, să-l înmormânteze după datină, Ahile refuză brutal, spunându-i că între ei nu poate fi vreun legământ, cum nu poate fi între oi și lupi, între oameni și lei. Adăugând că o să-i dea leșul câinilor să-l sfârtece și că acum ar vrea
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
înfrânte, pustiite și incendiate. Și apoi moartea: atâtea morți, atâția morți și ruguri și cenușă, atâtea morți timpurii, câteva ilustre, multe, foarte multe întrevăzute doar în fulgerarea unei lovituri de lance. Și spaima continuă că nu vei fi îngropat după datini, că leșul o să-ți fie, despuiat de arme, ciopârțit de dușman sau lăsat pradă câinilor flămânzi și păsărilor care se hrănesc cu mortăciuni. Că, fără împlinirea riturilor, umbra ta va rătăci fără odihnă între tărâmuri. Însă durerea cea mai mare
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
morții, face ca pe câmpia aceea dezolată să cadă o grea ploaie de sânge și apoi, odată mort, trimite Moartea și Somnul să-i ia leșul și să-l ducă în Licia, la ai lui, pentru a fi îngropat după datină). Precum și onoarea de a pieri de mâna lui Hector, cel mai viteaz dintre troieni, asistat, în amândouă prilejurile, de însuși Apolon. Mai trebuie spus că, ducându-se să lupte în locul lui Ahile, n-o face ca să se acopere el însuși
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
lui coborâtor din Zeus. Și umple Scamandrul cu leșuri până când apele îi ies din albie. Iar el, cuprins de turbare, ucide mereu. Iar când Hector îi cere să jure că o să-i dea alor săi leșul, să-l înmormânteze după datină, Ahile refuză brutal, spunându-i că între ei nu poate fi vreun legământ, cum nu poate fi între oi și lupi, între oameni și lei. Adăugând că o să-i dea leșul câinilor să-l sfârtece și că acum ar vrea
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
urbane oferă oportunități de afaceri. C. Factori generați de dimensiunea culturală a mediului social. Cultura este un mod de viață, un comportament creat de un grup de oameni, care se transmite de la o generație la alta. Cultura include valori, idei, datini și simboluri care caracterizează un grup de oameni, este un mod activ de viață al unei națiuni. Sistemul de indicatori referitor la dimensiunea culturală a mediului social este format din: 89. Eterogenitatea culturală. Existența unui număr mare de subculturi nu
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
știință națională” specifică fiecărui popor, care se opune științelor naturale și matematicilor, „prin chiar natura lor cosmopolite”. Știința națională a românismului este numită de el „știința română” și cuprinde „știința istoriei, a limbei, a manifestărilor artistice, a vieții juridice, a datinilor. Acestea, spune el, întăresc vertebrele naționalității, acestea fac ca un popor să se cunoască pe sine însuși, îl păstrează în originalitatea și tinerețea lui și-l mântuie de platitudinea unei culturi cosmopolite”. Recunoscând caracterul romanic al limbii române, E. pune
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de preparat culinar gătit separat și adăugat unei alte mâncări. Ioan Kemény, invitat la nunta fetei lui Vasile Lupu cu nobilul lituanian Janusz Radziwill, eveniment monden petrecut pe data de 5 februarie 1645, consemnează: „Mâncărurile erau foarte bine gătite, după datina polonă, nu cea turcească [...], dar erau și multe plăcinte, care, acestea, nu sunt polone.“ În 1657, un ambasador suedez primit la curtea lui Constantin Șerban scrie că „felurile erau bune și bine gătite și în vremea mesei se schimbau mereu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cu fodre, e îngălbenită cămașa de atâta zăcut în cufere, femeia mi-a mărturisit că o poartă numai la evenimente solemne, rareori, o are de la bunica ei, au venit și de la muzeu să le-o dea, dar n-a vrut, datina îi cere s-o lase nepoatei celei mari, 72 de ani are femeia ce mă lasă mândră s-o desenez și privirea ei nu s-a clintit din direcția arătată de mine, toți cei din sat pe câți am întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
dovadă de seamă: astfel de exemplare, odată pregătirea terminată, sunt singurii bărbați care intră În politică. Apoi, când devin bărbați, ei iubesc pe tineri și, prin firea lor, nu dau atenție căsătoriilor, nici procreațiunii sau o fac numai siliți de datină. Plăcerea lor e să rămână burlaci... (joi) Mă obsedează E.: o refac aici, o aduc În memoria scrisă, o descriu de frică s-o Întâlnesc și să n-o mai recunosc; să fiu obligat să-i schimb trăsăturile feței; acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
iubit de frumoasa lui ca activator al ovarelor, el mai este iubit și ca vânat de un gust rafinat. Într-adevăr chiar În aceeași zi, sau a doua zi, e apucat de tovarășa lui care-i roade Întâi ceafa, după datină, cu Îmbucături mici, tacticos, Îl mănâncă lăsând numai aripile. Moarte și ele. În fereastră, mere, gutui. Putrezesc În soarele de februarie, ce redesenează pe dușumea macrameul perdelei. Dincolo de fereastră, atelierul de reparat mașini de cusut, mașini de scris și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
pe care o avea din relația cu un fotbalist celebru, care refuza să-și recunoască paternitatea. Judecătorul hotărâse să Încredințeze copilul unei familii adoptive, În ciuda protestelor cântăreței, că tatăl adoptiv era un creștin din Iugoslavia, care nu fusese convertit după datină și poate nici măcar nu fusese circumcis. După ce Întorsese pe dos toate buzunarele cămășii, ale pantalonilor și ale paltonului, și aproape că Își pierduse speranța, Fima pescui În ultimul moment din buzunarul interior al paltonului o bancnotă de douăzeci de șekeli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
în toate apartamentele pentru că nu toți locatarii deschid ușile pentru a asculta vestea Nașterii Domnului. La blocuri sunt ușile încuiate și aproape nimeni nu deschide dacă aude la interfon că vin colindătorii. Nici nu se mai dau daruri acestora, după datină. Se dau bani și copiii merg să-și cumpere sucuri și gumă de mestecat sau țigări, din păcate. Și cu asta, gata! De aceea nu mi place la oraș, de sărbători, în vacanța de iarnă. La bunica este frumos. Toată lumea
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
la masă. Dar noi nu stăm. Mulțumim sincer, ne luăm darurile și plecăm grăbiți. Nu uităm că mulți săteni ne așteaptă cu porțile și ușile larg deschise. Nu uităm că sunt destule familii care ne așteaptă să cântăm. Asta-i datina străbună și, cu drag, noi colindăm... Mergând cu colindul am văzut, în fiecare iarnă oameni de zăpadă în multe din gospodăriile prin care am vestit și am urat. Povesteam despre asta tatălui meu cu foarte mare părere de rău că
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
dar și certurile aveau ceva în comun - membrii comunității. Trăiau aici laolaltă evrei, români, țigani, ucraineni, greci, lipoveni și nemți. Participam alăturea de vecini, la bucurie dar și la necaz. Fiecare știa despre celălalt destule amănunte, cunoscându-i obiceiurile, religia, datinile.. Când fugea de acasă, tanti Coca lu' Suman, o nemțoaică frumoasă foc și se ascundea în șura lu' baba Bidirel, o țigancă bătrână, mătușa celebrului viorist, Alexandru Bidirel, toată strada fremăta. Gelozia bărbatului ei, nea Suman, fost polițai, acum cărăuș
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
duminica, o găină în oală, oamenii locului priveau, consternați, ca de un universal cataclism, către abnegația cu care soitarii cu fețe de plumb și alți slujitori ai democrației populare, venită, năprasnic, ca un crivăț, dinspre Răsărit, luptau, să modifice respectivele datini și năravuri. Nicanor mergea, seară de seară, la căminul cultural, pentru a asculta, în fum rece și rânced de tutun prost, pufăit cu râvnă, cuvântările ținute de tovarășul de la centru. Lui nu-i plăceau conferințele despre agricultură și despre belșugul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
al cîmpiei; visase la vremi ce zadarnic așteptase să vină. Mai era puțin ca ziua să fie egală cu noaptea și-n după-amiaza aceea, cînd amurgul aluneca În camera altădată plină de rîsetele musafirilor, de zvăpăiala fețelor uitate, lumînarea de datină veghea ușor tremurîndă somnul nedrept al Învățătorului; la căpătîiul lui plîngea ca un copil un bătrînel, subțire la trup, cu părul alb, adus ușor de spate; era Lung. Toate se amestecară În față-mi, femei sau bărbați, cunoscuți, necunoscuți, anii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
oraș românesc de frontieră vor veni copiii din Franța, Germania sau Finlanda, temele abordate fiind ceramică, jucării din lemn, obiceiuri tradiționale (folclor). Au devenit manifestări de tradiție în ultima lună a anului Festivalul „O, brad frumos”, manifestare dedicată obiceiurilor și datinilor de Crăciun, la care participă copii și adulți din Jimbolia și împrejurimi (anul acesta se va desfășura în zilele de 15 și 16 decembrie ediția a douăsprezecea), respectiv Sărbătoarea de Ignat (20 decembrie), ajunsă la ediția a VI-a, la
Agenda2006-13-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284910_a_286239]
-
pe câmpul de război, ca muncitor se spetește plătind dări, pentru a ținea pe umerii lui o clasă de trântori netrebnici. Ce să mai zicem de advocați? Întorși din străinătate, ei nu și-au dat silința să-nvețe legile și datinile pământului, să codifice obiceiurile nației românești, ci au introdus pur și simplu codicele pe cari le învățaseră la Paris, ca și când poporul românesc a fost în trecut un popor de vite, fără legi, fără obiceiuri, fără nimic, și trebuia să i
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în instituții, limbă și datine, Pravilele lui Vasile Lupu și ale lui Matei Basarab nu s-au introdus niciodată, decât în partea lor canonică. 28 {EminescuOpX 29} tot pe atuncea în Rusia de amiazăzi se introduc pe zi ce merge datinele românești pintre malorosieni, care au îndrăgit feliul de a fi al romînului? Dar aici se ivește totodată întrebarea: cui i-au putut veni în minte de a introduce toate formele costisitoare de cultură ale apusului într-o țară agricolizată, abia
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]