1,932 matches
-
VALENȚE FORMATIVE ALE LECȚIEI DE ISTORIE Inst. Simina Grigoruță, Șc.,,Gh. Mârzescu”, Iași Inst. Elena Semen, Șc.,,Gh. Mârzescu”, Iași Motto : ,, Apoi istoria este singurul mijloc menit să deștepte În sufletul nostru iubirea cea sfântă de patrie. Ea ne arată cum popoarele au fost mari când au știut să sacrifice interesele pentru binele comun. Tot istoria ne Învață moralitatea,respectul datoriei, puternica viață de familie - condițiile Înfloririi vieții popoarelor
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Simina Grigoruţă, Elena Semen () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93547]
-
Uniri din 1918, act istoric asupra căruia nu are îndreptățire să se pronunțe parlamentul celor șase județe, ci numai întreg poporul român. Revizuirea victoriilor obținute în lupta de eliberare națională a românilor basarabeni a debutat cu abolirea imnului de stat „Deșteaptă-te, Române” și adoptarea „Hotărârii cu privire la celebrarea în ziua de 24 august 1994 a celei de a 50-a aniversări de la eliberarea Chișinăului și a Moldovei de sub ocupația fascistă”. În realitate, această comemorare efectuată la Chișinău sub simbolurile bolșevice (steagul
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
conștient de vremile și țircumstanțele acestui veac. Asemenea lui D. Obradovici care considera veacul al XVIII-lea fericit, deoarece razele învățăturii și filozofiei ajung până la granițele tătărești fabulistul bănățean scrie că: Acum au început popoarele ca din somn a se deștepta... Ideea deșteptării își face deci apariția și ea va avea, după cum vom vedea, un ecou considerabil. petru Maior era indignat la rândul său că episcopul Bob sabotează tipărirea multor plase de cărți. și asta când? Întru acest veac prea luminat
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
un puternic impuls național. Luminile Europei contribuie în mod hotărâtor la descoperirea propriei noastre identități etnico-spirituale și la ceea ce s-a numit deșteptarea sentimentului național: Razele luminilor Europei recunoștea Florian Aaron, în 1838 pătrund mai de mult în pământul acesta, deșteptară simțământul național și patriotic și aceasta începu a aduce frupturile sale cele făcătoare de bine. Concepția devine între timp un adevărat loc comun, pe care pașoptiștii (prima generație de intelectuali români cu conștiință europeană deplină) și-l însușesc fără excepție
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
prin luminare, aliniere și participare la mediile europene pe care le admiră și le invidiază. De unde apariția unui adevărat complex al recuperării decalajului existent, stimulării și dobândirii unei noi identități, în același timp românești și europene. Vremea este a ne deștepta. Aceasta este convingerea intimă a lui Dinicu Golescu și a întregului Iluminism românesc, a cărui sensibilitate pentru realitățile timpului, actualității, sincronizării necesare și inevitabile este indiscutabilă. problema sincronizării în cultura română datează de altfel din această perioadă. Este o adevărată
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
confruntare și dezvoltare europeană, în plin elan de realizare a modelului european. Încă din 1795, Înștiințarea unei proiectate Societăți filosofești a neamului rumânesc în mare prințipatul Ardealului atrage atenția că ne aflăm în: Epoca vremii cei de acum, când ne deșteaptă înțeleptul Apollo și pre noi, să ne îndeletnicim a sprijini din sânul Sciințelor, darurile visteriilor sale. prin urmare, când iluminiștii români încep să spună că Europa cere, spiritul lor este orientat și stimulat tocmai de acest ideal de deșteptare, progres
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
University of California press, 1991); From parent-State to Family patriarchs: Gender and Nation in Contemporary Eastern Europe, in: East European politics and Societies, vol. 8, nr. 2, Spring 1994, pp. 225-255, în special Exemples from Romania, pp. 236-250; Dan pavel, «Deșteaptă-te, Române !». O cercetare în ideologia naționalismului, in: polis, 2/1994, pp. 153 190. 3. Sorin Alexandrescu, pentru o secularizare a culturii române, in: 22, IV, 43, 26 octombrie 1 noiembrie 1994. 4. Mai multe texte personale pe această temă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cald și blajin: Eu sunt CREDINȚA și glas bun îți aduc de la Cel ce m-a trimis: „Veniți la Mine toți cei necăjiți și împovărați și vă voi mângâia, căci jugul Meu e dulce și sarcina mea ușoară...” Omul se deșteptă și după câteva clipe de gândire își zise: Da, tu singură grăiești adevărul, pe tine te voi urma. Și într-adevăr CREDINȚA i-a adus omului mângâierea în întreaga lui viață și l-a însoțit și dincolo de mormânt. 49. Nu
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
omul îi răspunse: Atâta am, te rog nu mi-l lua! Dar diavolul întinse mâna spre cel care dormea, voind a-i lua sufletul, și-i zise: Dacă nu ți-l iau eu, vine altul și tot ți-l ia. Deșteptându-se, fugarul înțelese într-o clipă glasul pe care i-l trimitea Dumnezeu prin conștiința lui. Luă vițelul, se întoarse la văduva lipsită și i-l dădu înapoi, zicându-i: Așa mi-a poruncit Dumnezeu. Te rog, iartă-mă! Și
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
vas atât de murdar! Atunci tânărul îi răspunse cu glas de dojană: Tot asemenea faci și tu! Cum vrei să guste Dumnezeu din rugăciunea ta, dacă tu îi dai dintr-un vas atât de murdar?! Și tânărul se făcu nevăzut. Deșteptându-se din somn, omul acela se simți cutremurat în adâncul ființei lui și din clipa aceea a început să ducă o viață plăcută lui Dumnezeu și oamenilor. 104. Chiar dacă nu-L vedem, Dumnezeu există La o școală, un inspector ateu
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
o împodobeau cu pietre scumpe. El îi întrebă pe îngeri: Pentru cine faceți această coroană atât de frumoasă? Pentru tine, răspunseră ei. Bătrânul călugăr mai întrebă: Și când va fi gata? Când vei fi răbdat de ajuns! Când s-a deșteptat din somn, călugărul a înțeles rostul acestei vedenii și a zis cu umilință: IARTĂ-MĂ, DOAMNE! VOI RĂBDA PÂNĂ LA SFÂRȘIT! 107. Asemenea ecoului Doi oameni stăteau de vorbă. Unul, care era cicălitor și rău de gură, îi zise celuilalt: Nu știu ce
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
fierbinte, îi atinse obrazul.Ursul îl împingea, mirat de nemișcarea omului. Îl împingea, îi lingea obrazul, nările, ochii. Se trăgea îndărăt, așteptând. Nu înțelegea de ce stau oamenii aceștia încremeniți, de ce n-au glas, de ce nu ridică mâinile, de ce nu se deșteaptă din somn.Fram nu înțelegea aceasta.Le cunoscuse mirosul de departe. Mirosul lui, care îl înșela altă dată, care nu mai prindea lămurit apropierea fiarelor sălbatice, îi vestise din depărtare că se află oameni pe aici, oameni din lumea cea
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
de vorbire prin care sunt exprimate. 8. Formulați două propoziții în care substantivul carte să fie pe rând atribut, apoi subiect. *Sugestii de lectură: Citiți povestirea în întregime pentru a afla de ce plângea Prințul fericit. Se dă textul: "Tom se deșteptă înfometat și ieși din casă cu foamea și cu gândurile sale încă zăpăcite de splendoarea visului de noapte. Rătăci încolo și încoace prin oraș, fără să privească pe unde îl duceau pașii, nici ceea ce se petrecea în jurul lui. Puțin mai
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
sub pretext de a ocroti secretul politic. Vom restrânge prin noua Constituție numărul de reprezentanți, la minimum, ceea ce va avea efectul de a micșora în aceeași măsură patimile politice și patima pentru politică. Dacă, împotriva tuturor așteptărilor, ele se vor deștepta chiar în acest mic număr de reprezentanți, noi le vom desființa printr-un apel la majoritatea poporului... De președinte va depinde numirea de președinți și vicepreședinți ai Camerei și ai Senatului, în locul sesiunilor parlamentare constante, vom mărgini ședințele Parlamentului la
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
avut avere nu și-ar fi sacrificat dragostea cea adevărată.Iubirea nu este înțeleasă doar ca o simplă funcție biologică căci, dincolo de brutala materialitate, evidentă prin caracterul ei plin de mister, Rebreanu o învăluie într-un nimb. “ Se cutremură parcă deșteptat dintr-un vis. Își aduse aminte cât i-a fost de dragă Florica și nu pricepea de ce vrea dânsa să se mărite cu altul, când el e aici și o iubește ca și atunci?”. Dragostea dintre Ion și Florica, urmărită
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
B. Rossman propun un model al cercetării calitative. Și în acest model unitatea teoretic-empiric este centrală, chiar dacă apar elemente noi. Cercetătorul nu mai pornește, ca în tradiția pozitivistă a cercetărilor cantitative, de la teorie, ci începe cu observarea fenomenelor care îi deșteaptă curiozitate, a fenomenelor interesante, anormale. De aici, cercetătorul dezvoltă o cercetare sistematică, de construire a unei teorii inovative. Procesul cunoașterii, ca o spirală fără sfârșit, include testarea ipotezelor, descrierea mai nuanțată și mai bogată a realității, analiza conceptelor și a
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
de astăzi și patrioții de ieri, Jurământul, Recunoștința ș.a.) Z. susține ideile reformatoare de la 1848 și principiile unioniste. Din încercările lui literare merită citat volumul Din preludările lui Alexandru Zanne (1845), în care aspiră, în spiritul ideologiei pașoptiste, să le deștepte românilor mândria pentru trecutul lor istoric. A tradus din clasicii latini Salustiu și Cicero, dar și din P. Raynal și Herder. Cea mai importantă transpunere, realizată în colaborare cu Dimitrie Bolintineanu și Miltiade Costiescu, este versiunea la romanul Mizerabilii de
ZANNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290705_a_292034]
-
astfel moștenirea federalistă a titoismului, inspirat din marxismul internaționalist, deși oprima naționalitățile care doreau să se emancipeze. Rasismul, dincolo de actele sale cotidiene pe care trebuie să le condamnăm, se manifestă mai ales prin această insistență În dorința lui de a deștepta efectele prejudecăților, care altminteri ar putea fi puse În carantină, tratate sau reduse; el rezidă esențialmente În voința doctrinară, coerentă, răuvoitoare, pragmatic incarnată uneori În ură și materializată În comportamente precise ale unor indivizi ocupați „cinstit” cu „apărarea” posesiunilor proprii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Gheorghe Șincai și Petru Maior, „acea mîndrie românească, acel fanatism pentru limba noastră strămoșească și trecutul glorios al poporului nostru de viță romanică. A adus din Transilvania lui Iancu, Balint și Barițiu și a tovarășilor lor dorul nepotolit de a deștepta poporul la conștiința națională“<footnote Sextil Pușcariu, în „Glasul Bucovinei“, 1919, nr. 7. footnote>. Urmare a presiunilor revoluționarilor români din Bucovina a fost nu numai revigorarea învățămîntului primar în limba română, ci și hotărîrea ca la Institutul Teologic din Cernăuți
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ocupa o catedră aici, dar Aron Pumnul va refuza; explicația o aflăm dintr-o scrisoare către fiul său din Transilvania: „nu am primit, nici nu primesc, deși am leafă mică, fiindcă trebuința cere să rămîn cu tinerimea bucovineană, s-o deștept din amorțeala și din letargia în cari se află cufundată“. Obligația didactică era de 5 ore pe săptămînă, dar, cu de la sine putere, și-a extins activitatea la 16 ore, cuprinzînd toate cele 8 clase ale liceului, fără plată suplimentară
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
numai după revizuirea Constituției. ... Articolul 12 Simboluri naționale (1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roșu. ... (2) Ziua naționala a României este 1 Decembrie. (3) Imnul național al României este "Deșteaptă-te române". ... (4) Stema tarii și sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice. Articolul 13 Limba oficială În România, limba oficială este limba română. Articolul 14 Capitala Capitala României este municipiul București. Titlul II Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale Capitolul
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
Am citat mai sus cazul poetului Baconsky, turtit literalmente, izolat brutal - repet, de foruri, dar și de mulți colegi „cu responsabilități” sau invidioși pur și simplu, cu acea invidie neagră ce seamănă cu ura! - pentru capacitatea acestuia de a se deștepta și a se revolta, știind ce riscă! -, dar au fost și alții care au „pățit” lucruri asemănătoare. Sigur, exemplul cunoscut este Paul Goma, dar au mai fost și cei ieșiți din pușcării, sute și sute, ca și cei care, Într-
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
fapt, este singurul personaj care trăiește cu adevărat, dar ocupă, din păcate, un plan narativ secund. Și la nivelul tehnicii narative Marele zid păcătuiește prin artificialitate: un început neosemănătorist (coborând spre Opăriți, Durban trăiește din plin explozia simțurilor care se deșteaptă prin contactul revigorator cu satul), transcrieri în stil "proces-verbal" ale unor fapte (memorabila ședință de sindicat), obositoare discursuri pe teme de psihologie și filosofie ținute de Durban în fața unor oameni care nu pricep nimic, în fine, utilizarea unui procedeu nepotrivit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
geniu o încercare de autodepășire a acestor limite. Eminescu știa să vadă cu toată sfera oculară. Așa ne explicăm puterea lui incredibilă de a recepta universul în simultaneitate spațio-temporală. Nu altul era tâlcul celebrului vers: Iară ochiu-nchis afară înăuntru se deșteaptă". Am dat dinadins un exemplu atât de extins, pentru a ilustra din plin finețea și originalitatea acestei gândirii. "Oglinzile" sunt cugetări mai scurte, uneori reduse la mai puțin de un rând. Totul se șlefuiește într-un ascuțiș într-o poantă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
geniu o încercare de autodepășire a acestor limite. Eminescu știa să vadă cu toată sfera oculara. Așa ne explicăm puterea lui incredibilă de a recepta universul în simultaneitate spațio-temporală. Nu altul era înțelesul celebrului vers: "iară ochiu-închis afara înăuntru se deșteaptă"". lată acum un "fragment" despre modul de a filozofa lui Kant. Găsim în acest "fragment" o foarte interesantă repetiție lexicală diversificată prin opoziția de sens între cuvintele optimist și moarte, precum și o rafinată utilizare a oximoronului în asocierea "superficialitate sublimă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]