1,548 matches
-
Respectiva directivă se referă la taxarea dobânzilor rezultate din economii. Chiar și În cazul transpunerii depline a directivei, rămâne loc de interpretare. Trei țări, Austria, Belgia și Luxemburg, dau o interpretare proprie directivei, diferită de cea celorlalte state-membre. În opinia decidenților din aceste trei state, directiva se referă la dobânzile care au fost generate Începând cu 1 iulie 2005, iar Consiliul Miniștrilor Finanțelor (ECOFIN) a analizat situația, Încercând medierea compromisului, ceea ce poate fi apreciat și ca un pas spre armonizarea bazei
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
viza asigurarea cadrului de desfășurare a activității economice la nivelul fiecărui stat, Într-o măsură mai redusă, al uniunilor sau organizațiilor interstatale. Statul era apărătorul dreptului de proprietate, cel care veghea la păstrarea unui spațiu de stabilitate monetară, etc., fiind decident În crearea și funcționarea sistemului de impozite promovat prin politici fiscale proprii fondate pe suveranitatea națională deplină, În condițiile apartenenței la uniuni de state sau organizații internaționale de tip guvernamental. Totodată, statul este, În diverse proporții, producător și, mai ales
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
nu știm dacă a existat vreo tentativă de a Întreprinde o investigație empirică În Dioști. Este de vină Gusti pentru modul cum s-a procedat la Dioști? Categoric, nu. Sociologul nu a făcut decât să realizeze un proiect cerut de decidenți. Ce rezultă din această experiență? Impactul sociologiei este În raport direct cu disponibilitatea mediului social de a se organiza și de a funcționa după viziunea profesionistului În studierea vieții sociale. Altfel, avem o evoluție paralelă a cercetării sociologice și a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
votanți se simt amenințați de imigranți, atât economic, cât și cultural. Alegătorii VB au un atașament mai mare față de naționalismul flamand și au un nivel mai scăzut de încredere în politică și în faptul că ei îi pot influența pe decidenți. Cu toate acestea, votul pentru VB poate fi definit cel mai bine drept un vot anti-imigrație, mai degrabă decât un vot de protest politic (Billiet și de Witte 1995, 2008) și asta deoarece acești electori sunt mai atrași de autohtonismul
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
autorităților publice în procesul de luare a deciziilor, pentru a se diminua vicierea legată, în special, de corupție a achizițiilor publice. Alocarea corectă, transparentă și în interesul cetățenilor a banilor publici este un deziderat al luptei anticorupție; • decizia aparține unor „decidenți aleși”, care în mod permanent sunt supuși unei duble presiuni, atât din partea alegătorilor, care au „pretenția” de a li se satisface la un nivel cât mai înalt trebuințele, cât și din partea profesioniștilor, care cunosc toate aspectele care ar putea face
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
posibilă mai degrabă cu praguri absolute. Pragurile relative sunt stabilite de obicei ca puncte de pe scala agregatelor de consum sau de venituri construite pe datele ce se evaluează. Ele au calitatea de a fi flexibile pentru diferite situații față de care decidenții trebuie să reacționeze, dar sunt specifice momentului culegerii datelor comparațiile între diferitele rate calculate cu același prag relativ, dar la momente diferite, sunt destul de distorsionate de modificările în timp ale structurii consumului. În trecut, pragurile se stabileau ca procent din
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pentru luarea deciziilor, informații prezentate într-un mod personalizat. Sistemele de sprijinire a procesului decizional au apărut la începutul anilor ’70, pentru a ușura procesul decizional prin preluarea unei părți din efortul organelor decizionale. Ele sunt concepute pentru a permite decidenților să-și utilizeze judecata și intuiția pe parcursul unui proces ad hoc și interactiv de modelare analitică, referitor la o decizie particulară (decizie nestructurată sau semistructurată<footnote Deciziile structurate (numite și programabile) se iau în raport cu procese sau activități de rutină, repetitive
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
României a fost inconsecventă sau nu, prociclică sau nu, dar și măsura în care ea este ancorată pe termen mediu sau nu. În capitolul doi propun un indicator îmbunătățit al indicatorului sold bugetar structural, cu o relevanță informațională superioară pentru decidenții de politici macroeconomice, mai ales în perioadă de absorbție - indicatorul sold bugetar structural corectat cu absorbția - CAAB. După ce trec în revistă aspectele metodologice legate de folosirea indicatorului CAAB (soldul bugetar structural corectat cu absorbția), estimez valorile acestei variabile pentru România
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
capitolului, propun analiza de oportunitate a indicatorului core deficit (la modul principial, deocamdată, urmând a fi fundamentată o metodologie specifică) care să ia în calcul problema arieratelor, anumite impozite introduse temporar ș.a. Capitolul trei furnizează analiza modului în care răspund decidenții de politici fiscal-bugetare din România provocărilor determinate de criza economică și financiară, estimând o funcție de reacție a politicii fiscal-bugetare. Mi-am propus testarea reacției soldului bugetar actual/soldului bugetar structural la șocurile manifestate de nivelul gradului de îndatorare publică, decalajului
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
situație reclamând nevoia unei ajustări. A treia problemă este legată de estimarea CAB în perioadele de absorbție (absorption gap). Detalii privind identificarea acestei probleme, estimarea CAAB (cyclically adjusted and absorption gap) și plusul de relevanță informațională al acestui indicator pentru decidenții de politici macroeconomice vor fi prezentate în capitolul 2 al lucrării de față. 26 1.5. Estimarea deficitului bugetar ciclic și structural pentru România Estimarea mărimii deficitului structural se realizează pe parcursul a trei etape, astfel (Hagemann, 1999): 1) estimarea decalajului
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
În primul capitol am dezbătut necesitatea utilizării indicatorului sold bugetar structural pentru a analiza sustenabilitatea finanțelor publice. În acest capitol merg mai departe și propun un indicator îmbunătățit (updatat) al indicatorului sold bugetar structural, cu o relevanță informațională superioară pentru decidenții de politici macroeconomice, mai ales în perioada de absorbție. După ce trec în revistă aspectele metodologice legate de folosirea indicatorului CAAB (soldul bugetar structural corectat cu absorbția) estimez valorile acestei variabile pentru România. În finalul capitolului, utilizând analiza comparativă a evoluției
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
de aici a sustenabilității finanțelor publice. Creșterea puternică a cererii agregate a condus la apariția unor venituri bugetare temporar mai mari - mai ales din impozite și taxe indirecte, ca urmare a creșterii consumului - determinând un comportament irațional, puternic prociclic, al decidenților de politici fiscal-bugetare. Incapacitatea de a face distincția între venituri bugetare temporar mai mari și venituri bugetare permanent mai mari a condus la excese de cheltuieli bugetare, creșteri de salarii peste rate de creștere a productivității muncii, investiții publice cu
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
care indicatorul sold bugetar structural este mai util pentru analiza poziției fiscale și a sustenabilității finanțelor publice decât soldul bugetar efectiv. Însă la rândul lui indicatorul sold bugetar structural pune serioase probleme de relevanță metodologică și de utilitate informațională pentru decidenții de politici macroeconomice atunci când există perioade de creștere explozivă a absorbției (absorption booms - creștere explozivă a cererii agregate interne). Jaeger și Klemm (2007), Lendvai et al. (2011) și alții discută problema construcției unui indicator care să măsoare corect sustenabilitatea fiscală
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
cauzele fundamentale pentru care România nu a avut suficient spațiu fiscal la mijlocul anului 2008, an în care criza a început să-și arate efectele negative în România. Un spațiu fiscal rezonabil ar fi permis o marjă de manevră mai ridicată decidenților de politici fiscalbugetare în a evita intrarea României în criză de lichiditate în aprilie 2009 (putem defini procesul de creare a spațiului fiscal prin îmbunătățirea soldului bugetar structural CAB și/sau reducerea stocului de datorie publică). În cazul României, lipsa
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Capitolul 2. Reforma indicatorului sold bugetar structural 2.4. Deficitul bugetar amânat - problema arieratelor în cazul României. Propuneri de implementare a indicatorului core deficit Dincolo de propunerile de îmbunătățire a indicatorului sold bugetar structural - prezentate în subcapitolul anterior - o provocare pentru decidenții de politici macroeconomice și pentru teoreticieni deopotrivă o constituie construirea și implementarea indicatorului core deficit (deficitul de bază). Este o variantă a deficitului bugetar de tip structural, care elimină nu numai efectele datorate ciclicității economiei, ci și pe cele ale
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
datoriei publice și capacitatea țărilor europene de a genera surplusuri bugetare primare pentru a-și diminua povara achitării unui serviciu ridicat al datoriei publice a crescut exponențial în ultima perioadă. În acest capitol încercăm să analizăm modul în care răspund decidenții de politici fiscal-bugetare din România provocărilor determinate de criza economică și financiară, estimând o funcție de reacție a politicii fiscal bugetare. Capitolul își propune analiza sustenabilității finanțelor publice din România și estimarea capacității acestei țări de a genera surplusuri bugetare primare
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
1998, 2005) și utilizată, respectiv îmbunătățită/adăugită, de numeroși alți autori (Fatás și Mihov, (2002), Gali și Perotti (2003), de Mello (2005) etc. Ostry et al. (2010) estimează o funcție de reacție a politicii fiscale pentru a evidenția comportamentul trecut al decidenților de politici fiscal-bugetare ca urmare a constrângerilor provocate de dinamica anumitor variabile macroeco nomice. Pentru a analiza capacitatea de reacție a politicii fiscal bugetare trebuie să cercetăm în ce măsură economia respectivă poate genera surplusuri bugetare primare și cât de mare este
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Romania’s Case”, autori Socol C. și Socol A., Nova Science, New York, 2012. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare În final, al treilea model are la bază studii de specialitate care sunt interesate mai degrabă de asimetriile în reacția decidenților de politică fiscală, adoptând astfel o regulă, care practic înlocuiește în modelul 2 modificarea în soldul primar bugetar structural (ΔCAPBit) cu modificarea în soldul bugetar primar (ΔPBit). Toate aceste trei modele au fost testate anterior de autor pentru economia românească
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
mod eficient funcția de stabilizare a politicii fiscale. Se poate afirma, pe baza cercetărilor teoretice dar și empirice, că putem asocia un grad scăzut de discreționarism al politicii fiscale cu o eficacitate ridicată a stabilizatorilor automați. Stabilizatorii automați pot ajuta decidenții de politici fiscal-bugetare să aibă o reacție consistentă la diversele tipuri de șocuri cu care se confruntă economia. În general, teoria și practica economică sugerează că „reacția stabilizatorilor automați depinde de tipul de șoc la care este supusă economia (de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
depinde de specificitatea fiecărei țări, de propria structură, propriile caracteristici” (Blanchard, 2000). Buti et al. (2002) arată că „o creștere a eficienței stabilizatorilor automați este stringentă la nivelul țărilor din Uniunea Economică și Monetară Europeană, având în vedere legarea mâinilor decidenților de politici monetare și de curs de schimb”. Baunsgaard și Symansky (2009) arată că „în cazul unor stabilizatori fiscali cu valoare ridicată, implementarea este oportună și graduală pe măsură ce taxele și cheltuielile reacționează în mod anticiclic la modificările condițiilor economice. Din
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
expansiune și mult prea restrictivă în condiții de recesiune. Dacă regula nu este completată cu formularea de-a lungul unui ciclu (care presupune atingerea țintei propuse în medie, de-a lungul unui ciclu, nu anual), marja de manevră la dispoziția decidenților de politici fiscal-bugetare este redusă. Riscul rămânerii României în capcana subdezvoltării. Dacă regula enunțată mai sus nu este completată cu formularea privind scoaterea investițiilor din calculul deficitului (așa cum multe țări au făcut), există riscul intrării în cercul vicios al ratelor
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
a sarcinilor. Putem vorbi de analiza postului din momentul În care se realizează o analiză a organizației sau activității, În urma căreia managerii au constatat existența unor condiții ce impun definirea sau redefinirea postului. Analiza postului trebuie să pună la dispoziția decidenților următoarele informații: scopul general - de ce există sau trebuie Înființat postul respectiv, ce contribuție se așteaptă din partea deținătorului acestuia; conținutul - natura postului și sfera sa de acțiune, În termenii sarcinilor și operațiilor care se cer a fi executate și a obligațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
psihologic al acestora; verificarea referințelor și obținerea informațiilor complete despre candidați. Faza 3: Adoptarea deciziei de angajare Examinarea detaliată, Împreună cu reprezentanții organizației, a dosarelor candidaților și selecționarea persoanelor care corespund cerințelor postului; Organizarea unui interviu cu persoanele selecționate; Asigurarea asistenței decidenților pentru adoptarea deciziei finale și negocierea propunerii de angajare. Faza 4: Integrarea noului angajat Urmărirea integrării În funcție și În organizație a noului angajat: contactarea noului angajat și a organizației pe parcursul perioadei de probă; susținerea unui interviu cu noul angajat
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
numit în funcție în locul acestuia, evaluatorul decident preia și responsabilitățile primului evaluator, devenind evaluator unic. În mod similar, evaluatorul inițiator preia responsabilitățile evaluatorului decident, în cazul în care a fost împuternicit sau numit să îndeplinească, prin cumul, atribuțiile funcției evaluatorului decident; ... f) fișele de apreciere ale soldaților și gradaților voluntari se păstrează la structurile resurse umane ale unităților militare din care fac parte, în dosarele personale ale fiecărui soldat sau gradat voluntar; ... g) comandanții/șefii care evaluează trebuie să reflecte în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221729_a_223058]
-
gradatului voluntar pe perioada evaluată, pentru a susține cu argumente aprecierile făcute. ... (3) În finalul acestei rubrici, evaluatorul inițiator va consemna gradul, numele, prenumele, funcția deținută, data întocmirii aprecierii de serviciu și semnătura. ... Articolul 5 (1) Rubrica D aparține evaluatorului decident, acesta completând dacă este sau nu de acord cu aprecierile făcute de către evaluatorul inițiator. ... (2) În cazul în care este de acord cu aprecierea făcută de către evaluatorul inițiator, decidentul completează "Sunt de acord cu aprecierea evaluatorului inițiator asupra performanței și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221729_a_223058]