14,316 matches
-
folositor deoarece putem avea un număr ca să reprezentăm "nici un răspuns dat ", altul care să reprezinte că "răspunsul era <<Nu știu>>", altul care să reprezinte "răspunsul era <<Neutru>>". Așa cum este sugerat de conținutul acestei ferestre, putem avea un șir de numere definite ca valoare lipsă sau un șir de numere plus o valoare discretă. Pentru a defini un anumit număr ca valoare lipsă îl tastăm într-una din căsuțele Discrete Missing Values și apoi apăsăm pe OK. Prin fișierul de sintaxă se
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
În fereastra care se va deschide bifăm The activ data set, dăm Next apoi apare următoarea fereastră: Figura nr. 4.13: Copierea proprietăților unei variabile În fereastra prezentată în figura nr. 4.13 vom selecta din stânga variabila care are deja definite etichetele (materi a), iar în dreapta vom selecta setul de variabile cărora trebuie să le definim aceleași etichete (de la materi b până la materi j). Toate aceste variabile măsoară situația materială a gospodăriei, unde subiecții erau întrebați în legătura cu posesia unor bunuri iar variantele
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cele noi putem folosi subcomanda (ELSE=COPY) pentru a scurta enumerarea. * Pentru a declara valorile lipsă folosim cuvântul cheie SYSMIS (val = SYSMIS). Exemplul 4: Dorim să creăm o nouă variabilă care are valorile identice cu cea inițială cu excepția valorii 9, definită ca valoare lipsă. Comanda este următoarea: RECODE vârsta (9=SYSMIS) (ELSE=COPY) INTO vârsta 1. Pentru a recoda o variabilă folosind meniul principal: 1) se selectează din meniul principal TRANSFORM/ RECODE/ INTO DIFFERENT VARIABLES. 2) din lista de variabile se
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
înseamnă că respingem ipoteza de nul a independenței dintre variabile. 7.1.5.3. Coeficientul V al lui Cramer O altă măsură bazată pe testul 2 este coeficientul lui Cramer, foarte des folosit deoarece are un interval de variație bine definit (luând valori între 0 si 1, unde 0 indică independența și 1 dependența totală) și nu depinde de mărimea tabelului. Este o măsură simetrică și se calculează după formula: , unde n este numărul total de cazuri, iar t este minimul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
aibă valori mai mari decât 0,2. Mahalanobis și Cook sunt măsuri similare ale influenței unui caz. Regresia variabilelor fictive În analiza regresiilor, variabila dependentă este frecvent influențată nu doar de variabile care pot fi cuantificate pe o scală bine definită (spre exemplu venitul), ci și de variabile care în realitate sunt în mod esențial calitative (spre exemplu sexul) . De exemplu, păstrând toți ceilalți factori constanți, s-a constatat că profesorii universitari de sex feminin câștigă mai puțin decât colegii lor
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
importante sunt structurile de organizare socială în funcționarea oricărei societăți. Putem considera cu temei că înțeleptul chinez este un mare precursor, poate chiar primul mare precursor al tradiției instituționale, primul mare teoretician al nevoii de a avea structuri sociale bine definite, cu raporturi clare între ele și cu norme de funcționare exacte. Ceea ce înseamnă că el a intuit de acum două milenii și jumătate ceea ce contemporanii noștri spun expres: instituțiile fac istoria. Să ne mai mirăm că Imperiul clădit pe învățăturile
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
modul cum se percepe ea și, deopotrivă, de mărimea și ponderea sa în lumea de astăzi. Probabil că probleme de factură asemănătoare vor fi ridicate și de celelalte țări, cum ar fi Rusia, India, Brazilia. Globalizarea, așa cum a fost ea definită, exprimă viziunea SUA despre evoluția lumii de astăzi: o viziune liberală, în care accentul cade pe circulația liberă a capitalului și persoanelor, pe înlăturarea oricărei îngrădiri a competiției internaționale. China are propriul ei răspuns. Este preocupată și ea de intensificarea
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
un proces dinamic de aplicare și finalizare a actului medical. ISTORIC Istoricul tehnologiei medicale face trimitere la boală, concept care, și astăzi, în unele privințe, a rămas un mister. Noțiunea de boală exprimă o stare deosebit de complexă, dificil de identificat, definit și cuantificat. De aceea, de-a lungul vremurilor, s-au făcut numeroase încercări de definire a bolii, care au adus idei utile pentru o mai bună înțelegere a pro-blemelor pe care le ridică boala și complexitatea ei. Considerată un eșec
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
metodele: lectură, observare directă a realității, audierea unei expuneri, experimentare etc. Pe scurt, ciclul: „a cunoaște terminologia” → „a asimila” → fapte, informații factuale etc., s-ar completa cu → „lectura textului din manual”, de exemplu; b) Când obiectivele vizează Învățarea unor concepte definite ori a unei reguli, a unei idei (ca legătură dintre două sau mai multe concepte, ca relație abstractă), În coloana infinitivelor se pot remarca verbe ca: „a sintetiza, a deduce, a formula, a modifica, a demonstra, a defini, a clasifica
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
metoda problematizării, În metoda expozitivă etc. Iar În cazul metodelor deductive, demersul este invers celui inductiv, În sensul că subiectul implicat În deducție pornește de la cunoștințe cu caracter general, ajungând la cunoștințe cu caracter particular; de la o noțiune, idee, principiu definite pentru a ajunge la cazul particular sau specific; de la o generalizare superioară la o alta inferioară. După Ausubel, „...drumul normal al cunoașterii concentrate și recapitulative din activitatea școlară este al deducției, de la vârf spre baza piramidei conceptuale a fiecărei discipline
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
este exercițiul (exersarea). În sens etimologic (lat. exercitium, din exercere), metoda Învățării prin exercițiu (exersare) Înseamnă repetiția execuției unei mișcări, acțiuni, forme comportamentale până la stăpânirea automată a acestora, până la formarea unor deprinderi ca reacții sau răspunsuri automatizate unei situații bine definite (situații standardizate sau Închise). Exercițiul are, prin urmare, semnificația elaborării unor răspunsuri imediate și sigure, de tipul unor deprinderi Închise specifice situațiilor Închise/standard); se impune ca o metodă rapidă și eficace de formare a unor asemenea deprinderi sau comportamente
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a vinde Și de a cumpăra, manifestată pe piața bunului; puterea de cumpărare a celor interesați să-Și însușească bunul. Există diferențe între noțiunea de cost Și cea de valoare. Cele două noțiuni sunt adesea confundate, valoarea fiind în general definită ca o sumă de costuri. La rândul său, costul poate fi considerat ca orice regrupare de cheltuieli contabile care este pertinentă a se efectua, în vederea luării unor decizii în entitate sau pentru a asigura controlul unei părți sau a ansamblului
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Or, tocmai utilizarea costului istoric, ca bază de măsurare, permite producătorilor să furnizeze, în situațiile financiare, informații verificabile Și obiective (Feleagă, 1996a). Costul istoric este orientat spre trecut, însă, spre deosebire de celelalte baze de evaluare, prezintă un mare avantaj: este clar definit Și verificabil; odată stabilit, el rămâne fix, atâta timp cât bunul se află în posesia entității. Având la bază aceste avantaje părea că nimic nu i se poate întâmpla costului istoric. Atunci, care este marele dezavantaj care face din costul istoric o
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
cazurile se voate lucra ve suport uscat sau umed. l.Ion Șușală, Ovidiu Bărbulescu Dicționarul de artătermen de atelier, București 1993. CAPITOLUL III Creativitatea 3.1. Definiția și sensurile creativității Mulți autori recunosc faptul că noțiunea de creativitate este insuficient definită. Aceasta se explică prin complexitatea procesului creator, ca și prin diversitatea domeniilor în care se realizează creația. Creativitatea se constituie ca o problematică de un interes maxim pentru psihologie în prezent, datorită modificării concepției despre rolul eredității în determinarea capacităților
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
și testul celor două modele 156 6. Discuție 157 6.1. Cum afectează incidentele etice din școli încrederea în acestea? 158 7. Concluzii 159 Rezumat 159 Capitolul IX. Eșecuri etice ale actorilor din sistemul de învățământ - corupția 161 1. Corupția. Definiții 161 2. Tipuri de corupție 162 3. Teorii despre corupție 163 4. Efectele corupției 166 5. Corupția românească... 167 6. ...și învățământul românesc 169 7. Corupția în învățământ nu este o invenție românească 171 8. Soluții anticorupție 172 Rezumat 173
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
lucrare practică. Se poate presupune - prezumția este generată de trecerea în revistă a numeroase studii de management - că subiectul pentru care se colectează informații a fost definit prin asociere cu un produs sau prin raportarea la o entitate organizațională bine definită, eventual o firmă sau o populație de firme. În această situație, acțiunile de întreprins ar fi următoarele. 1. Colectarea informațiilor legate de produs: se studiază „obiectul” - produsul și procesul asociat acestuia sau entitatea organizațională, eventual cu o focalizare pe caracteristicile
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
economic; • sociocultural (inclusiv demografic); • tehnologic; • ecologic. Ultimul subsistem este suficient de bine conturat, datorită originii minerale a produsului și legăturii „culturale” pe care o face consumatorul între produs și conservarea mediului. Se selectează următorii factori generici de influență pentru mediile definite anterior la nivel național: • politico-legal: - reglementările legale privind exploatarea resurselor din subsolul național (situația izvoarelor)*; - reglementările legale privind proprietatea terenurilor; - sistemul de taxe și impozite*; - politica privind investițiile; • economic: - creșterea economică*; - investițiile publice; - planul de industrializare a zonei; - prețurile carburanților
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
state. Poziția geografică și stadiul tranziției societății românești dau o oarecare unicitate, căreia i se asociază preponderent caracteristici negative prin raportare la sistemul concurențial. Aria de interes, ca și piața geografică a majorității firmelor, este reprezentată de o zonă bine definită a teritoriului național, eventual întregul teritoriu național, fapt ce permite identificarea facilă a concurenților, cu ajutorul unei liste relativ scurte, dar și al celorlalte elemente asociate modelului Porter - furnizori, clienți sau produse de substituție. Comparativ cu țările Uniunii Europene, un număr
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
În mod tradițional, cele care implică și stakeholder-i externi parcurg următoarele faze ale unui „ciclu de viață” (Bigelow, Fahey și Mahon, 1991): • faza 1 - stakeholder-ii devin preocupați de o schimbare în care este implicată organizația, dar problema nu e bine definită și înțeleasă; • faza 2 - problema este interpretată, dar, datorită referințelor valorice diferite, fiecare stakeholder are propria viziune asupra realității; • faza 3 - stakeholder-ii reacționează în fața problemei care devine „vizibilă” și publică. Se formează coaliții și apar confruntări cu caracter politic; • faza
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și precedenta clasificare, cea a lui Graves (1986) este bazată tot pe un cvartet. Etichetele tipurilor identificate sugerează un anumit tip de relație între lider și ceilalți membri ai organizației. Din acest tip de relație apar caracteristici esențiale mai clar definite. Cultura poate fi: „sălbatică”, „monarhică”, „prezidențială” sau „faraonică”. Ultima citată în această listă de exemplificări, clasificarea lui Handy (1993, Lynch, 2002), este mai popularizată în România. Acesta, după ce a analizat modelele lui Mintzberg și Quinn (1991) și al lui Morgan
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
perioada lumii antice, s-a observat că succesul unui stat este legat de modul în care acesta poate genera structuri de toate tipurile și că organizațiile performante, în special cele de tip militar sau religios, erau caracterizate de structuri clar definite. Odată cu dezvoltarea teoriei managementului, discuțiile despre structură au constituit un subiect important și omniprezent în cursurile generale standard. Începând cu lucrarea de referință din 1916 a lui Henry Fayol, triada administrație (cu sensul modern de management) - organizare (ca funcție a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
profitabile pentru proprietari, mai satisfăcătoare pentru membri, mai supuse conducerii strategice, mai democratice, mai stabile, mai flexibile sau lucruri de felul acesta”. Citatul este sugestiv pentru că, așa cum s-a discutat deja în secțiunea dedicată stakeholder-ilor organizației, aceste deziderate, de altfel definite confuz, nu pot fi realizate concomitent. Sublinierea din finalul citatului arată că lista nu are nici măcar o vagă pretenție că ar fi cuprinzătoare. În consecință, ceea ce se poate obține în urma unui efort semnificativ este doar un rezultat modest, materializat într-
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
principalele tipuri de structuri organizaționale, în România se poate constata o preferință pentru holdinguri (deși legislația nu le oficializează) și formele divizionale. Numărul inovațiilor este deosebit de mare, ceea ce face dificilă orice tentativă de realizare a unei demarcații între diferitele clase definite teoretic. Probabil că motivele principale ale acestei preferințe le constituie sistemul legislativ și fluiditatea sa, dar nu trebuie excluse nici influențele complexe ale mediului concurențial și logica proceselor de creștere și dezvoltare organizaționale. Tendințele asociate variației dimensiunilor organizațiilor românești sunt
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
în paralel cu o accentuare a activităților de cercetare-dezvoltare asociată noilor produse. Este posibil ca o astfel de structură să implice în faza inițială mai multe persoane, decât în situația inițială. Deși această variantă prezintă o ierarhie clasică mai bine definită, succesul va depinde de modul în care vor fi definite relațiile diagonale între servicii aparținând unor direcții diferite. O comparație între cele două variante arată că există în ambele cazuri temeri justificate legate de modul în care vor funcționa relațiile
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
oameni, fie că este vorba despre salariați, fie despre clienți. Deschiderea față de nou și recepționarea constructivă a sugestiilor apar ca fiind niște constante ale perioadei. II.10. Responsabilitatea socialătc "II.10. Responsabilitatea socială" Deși nu are o componentă politică clar definită și formalizată privind responsabilitatea socială corporativă, Metabras realizează în practică mai multe acțiuni cu rezultate concrete devansând firme cu „glazură” de responsabilitate, dar rezultate nule. Manifestarea unei atitudini responsabile față de salariați a fost deja analizată indirect în paragraful dedicat managementului
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]