2,580 matches
-
Tipografia Societății „Școala română”, Suceava (în 1912 și 1913) la Tipografia „Austria” din Cernăuți (1914). Publică proză și versuri, literatură patriotică, cu semnăturile: G. Coșbuc, S.Fl.Marian, Mihai Eminescu, D.N. Ciotori, V.Priglea, A. Mureșanu, G. Săpunaru, V. Bolintescu, Dem. Constantinescu Circa, Elena Voronca, F. Doboș, V. Ungureanu, G. A. Efrem, Octavian Goga, A. Cuza, St. S. Blegeanu, Șt. O. Iosif, Elena Farago, A. Bârseanu, St. Domnișoru. Se putea citi: „Ce trebuie să știe școlarul român”, „Sărac dar cinstit”, „Îndemn
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
literatura română din Bucovina” de Ion Negură; „Semănătorul” (poezie) de Alexandru Vlahuță; „Biruința agricultorilor din insula Jerséy” de Apostol D. Culea; „Ce trebuie să știe fiecare român despre „Liga antirevizionistă română” de prof. univ. D. Marmeliuc; „Eroilor” (poezie) de Mircea Dem. Rădulescu; „Prisaca Măriei Sale Mihai, Mare Voievod de Alba-Iulia” „Români, îmbrățișați negoțul și meseriile” de N. Simionovici; „Strigături” din colecția Procopie Jitariu; „Cele zece porunci ale mamelor”, „Urături” (Hăit) din colecția P. Jitariu; „Vifor” (poezie) de Al. Vlahuță; „ Creștine, ferește-te
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cehoslovacia, Emil Briedzycki din Polonia. Paginile din Făt-Frumos cuprind inedite din: I. Agârbiceanu, Valeriu Braniște, V. Alecsandri, Ion Creangă, Delavrancea, Octavian Goga, Șt. O. Iosif, Petre Ispirescu, Titu Maiorescu, S. Fl. Marian, Constantin Morariu, Ciprian Porumbescu, S. Pușcariu, Al. Odobescu, Dem. Teodorescu, C. Sandu Aldea, Gr. Tocilescu, Al. Vlahuță etc. Revista Făt-Frumos de la Suceava devenită cu nr.1/1934 cernăuțeană (strada Arhim Epopvici nr.4, apoi strada Munteniei nr.14 ”și-a colindat străbunii” la ei acasă, cultivându-le tradiția istorică
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
16 martie 1930. Avea formatul tipografic 32x46 cm. * Munca literară Munca literară (27,IV) realizată de poetul Ioan Georgescu, despre care am avut prilejul plăcut să vorbim de multe ori,, aduce poeții: Nuși Tullin, Radu Boureanu, George Gregorian, Al. Bibescu, Dem. Păssărescu (cu doi de „s”), Gabriel Drăgan și George Șoimu. Poezii, nici bune, nici proaste. Unde e, oare, viața acestor, poeți? Proză de: Octav Desila, V. Hâim și , Victor Brătulescu (un minunat subiect ratat și vrednic de Damian Stănoiu de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Universitatea din Uppsala începând cu 1959. Din 1963, profesor asistent la Universitatea din Chicago. Participant la al II-lea și al III-lea Congres Internațional de Studii Vetero-testamentare - Strasbourg 1956, Oxford 1959. Dintre lucrările sale: Psalm 89. Eine Liturgie aus dem Ritual des leidenden Königs, Lund, 1959; Aspects of Syncretism in Israelite Religion, Lund, 1963; „Die Königsideologie in Israel”, Theologische Zeitschrift 18 (1962). Articole și recenzii publicate în Journal of Religion, Svenskt bibliskt uppslagsverk, Svensk teologisk kvartalskrift, Svensk Exegetisk. 5. Wikander
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
umanității [...], planificarea activității culturale pe care o desfășoară muncitorul intelectual nu numai că a devenit o realitate, dar a început să dea roade". Stahanovismul este transformat într-un panaceu. Nici folclorul nu scapă de sita ideologică. Sînt amendați Alecsandri, C. Dem. Teodorescu, care ar fi cules doar balade și doine în consens cu interesele claselor exploatatoare. În realitate ar fi fost refuzat acel folclor cu miez revoluționar. Folcloristica cu amprentă marxistă reselectează textele în grilă maniheistă. Mihai Beniuc, partinic în Despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Franței și rege al Neapolelui, căsătorit cu o soră a lui Napoleon I). 14. În mod curios, nu există Încă o monografie completă despre Carol I. Se pot consulta memoriile regelui, foarte detaliate, dar care se opresc la 1881: Aus dem Leben König Karls von Rumänien, 4 volume, Stuttgart, 1894-1900; În românește: Memoriile regelui Carol I al României de un martor ocular, 17 volume, București, 1909-1912; nouă ediție, 4 volume, București 1992- 1994. Pentru primii săi ani de domnie, ca și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
dacă trecând pe lângă alta mândră, vei afla că e a unui străin și nu vei zice: Păcat! atunci să știi că nu ești patriot. Dialogul în jargon: Vus ist des? Roiterübn. Vas mach men da mit? Zücher. Vem ghehört des? Dem Ellenbörger. (farmacist german în Bacău) Ist das ein Jud? Nein, er ist ein Crist. Șade! Cine are patru boi I-urlă capul de nevoi, Dar eu n-am nici-o pereche, Pun căciula pe-o ureche! Cunosc lumea, am intrat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și fecunditate. Erodarea permanentă a creației prin vecuire are un corespondent în bătrânețea mamei, iar fiul care a demonstrat că ea mai are capacitatea de a da viață este cel ales pentru a revigora prin gesturi eroice lumea întreagă. G. Dem. Teodorescu a cules în 1894 un basm al cărui erou trimite la motivul mâinilor de aur, cunoscut din legenda Crăciunesei și a nașterii lui Hristos: „Și născu un dolofan de copil, frumos ca un bujor, având o mână cu totul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
timpului” care începe cu nunta. Animalul este jertfit pentru cuminecarea din energiile care „permit întotdeauna să se stabilească o circulație a forțelor între sus și jos” și reprezintă un obicei nobil, după cum ne-o spune un basm cules de G. Dem. Teodorescu: „Și feciorul de-mpărat, fiind logodit, a plecat la vânătoare, ca să-și vâneze vânatul de nuntă, după legea domnilor ș-a împăraților”. Din scenariul împărțirii cerbului în construcția gospodăriei un element definitoriu este paharul ceremonial: „Cu ungheaua lui/ Făcea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
forțele htoniene figurate de șarpe. Călușarii, prezențe inițiate, „se bucură de ocrotirea Irodiadei”, zâna ielelor, și prin dansul ce imită zborul ființelor mitologice ei înconjoară printr-o horă benefică victima, circumscriind cercul lor stihiilor. În balada din antologia lui G. Dem. Teodorescu motivul blestemului care provoacă inițierea prin înghițirea de către un monstru este supradimensionat: „Nu mai blestema;/ Că tu când m-ai fapt/ Și țâța mi-ai dat,/ Greu m-ai blestemat/ Blestem cu păcat:/ «Sugi, suge-mi-tear,/ Șerpi mânca-mi-te-ar!»/ Dacă m-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
recurența acestui determinat în ambele procese ontologice (marea trecere și inițierea) uniformizează procesul de mutație ontologică. Reîntoarcerea în Terra Genetrix și reasimilarea la existența vegetală sunt condiții ale evoluției spirituale umane. „Naramza a frumoasă” din basmul omonim cules de G. Dem. Teodorescu are o legătură directă cu natura, augmentată de semnificația numelui: naramză înseamnă poame. Frumusețea excepțională a fecioarei este protejată de elementele primordiale: „Când ieșea ea la plimbare,/ era lucru de mirare:/ nici vântul nu adiia,/ nici soare nu dogorea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
crăcile bradului/ E un leagăn deagățat”. Dublarea recluziunii apare și într-un basm din Pătroaia-Vale, Dâmbovița, în care fecioara este așezată într-un leagăn de mătase dintr-un castel cu 360 de odăi. În basmul Cu cerbulețul, din colecția G. Dem. Teodorescu, „hamacul” este confecționat de fratele fecioarei, metamorfozat în cerb: „Sus într-un copac se află un leagăn așternut cu mușchi verde, iar într-însul o copilă frumoasă și nevinovată,/ de vânt nebătută,/ de soare nevăzută”. Dacă bourul apare exclusiv
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a modela prin forța interioară traseul inițiatic. Înotul cerbului îndemnat de ea pune stăpânire pe apele revărsate și le ordonează prin reintegrarea în social, figurat aici prin adverbul acasă. Porunca intonată pentru cerb valorifică, într-un text cules de G. Dem. Teodorescu, puterile solare ale animalului: „Șade (...), ochii-și negri,/ De-mi coase și-mi chindisește,/ Cu fir d-aur împletește,/ Cu mătase isprăvește/ Cămășuță nunului,/ Sangulie mirelui,/ Și cântă d-un cântecel:/ - Boii noștri, cerbilor,/ Răsfirați cornițele,/ Să-ntind sanguliele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
soarelui: „În revărsatu de zori,/ În glasu de cântători,/ Ele mi-a plecat/ Și mi-a mânecat/ Cu roua nescuturată,/ Cu ceața neridicată” (Idem). Asemenea chinuitei nurori a babei Dochia, fecioara de 15 ani dintr-un basm cules de G. Dem. Teodorescu este trimisă după fructe imposibile în timpul calendaristic: „Am o mumă vitregă, care mă bate și mă chinuiește. Și i-a venit poftă să-i aduc căpșuni cât oul de vrabie, acum la-nceputul iernii”. Inițierea ei reușește prin valorificarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ordonată de o instanță superioară, fie că actul violent al deposedării îi transformă fără voie în donatori, valorifică energiile primare de la baza lumii pentru a reitera creația în toată plinătatea vitalității inițiale. Seria sinonimică dintr-un basm cules de G. Dem. Teodorescu dă impresia unei cuprinderi totale a speciei malefice, angrenată fără excepție în refacerea lumii. Diavolii „muncitori” în probele vitejești sunt zgripțuroi, scripeți, procleți, iezme și implicarea lor integrală asigură feciorului reușita inițiatică. Atunci cînd dracii ies în calea feciorului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a fierului pentru a contracara nocivitatea spațiului sacru, contondent tot prin mijlocirea metalului sacru de origine uraniană (el „a fost considerat căzut din cer”) sau htoniană („confirmă datele embriologiei tradiționale”). Muma pădurii îi dă eroului, întrun basm cules de G. Dem. Teodorescu, vase care au un efect opus mediului sacru și formează un microclimat numai pentru neofit: cofa încălzește în mijlocul gerului năprasnic, sticla răcorește pe arșița anihilantă. Călătorul are toate ajutoarele necesare la îndemână, fiindcă statutul de inițiat constituie, în final
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
scurt. De câte ori, mai târziu, văzând zilnic trecând cu trufașa lui escortă pe Mackensen călare, nu m-am gândit la vorbele lui Waldthausen. De atunci nu l-am mai văzut, era așa de incapabil încât a fost curând înlocuit cu von dem Bussche, care a avut de îndurat toate neplăcerile neutralității într-o țară a cărei inimă îi era vrăjmașă. Când am ajuns la București, bucuria noastră nu întrecea pe a lui Ionel și a celorlalți frați și surori veniți să ne
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ce aveau contra lui Barbu Știrbey, care scrisese lui Beldiman cu multă falsitate de intențiile regelui și ale lui Ionel de a nu intra în război contra Puterilor Centrale - „am văzut scrisorile“, adăugă; 2. că eu fusesem amabilă cu von dem Bussche și Legațiunea germană ca să-i înșel și să-i ademenesc; 3. că voiau să lovească în familia Brătianu, de aceea vor aresta pe Lia; 4. că toată istoria automobilului era îndreptată în contra ei, crezând că trăsura aparținea lui Vintilă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de față. În întunericul în care trăiam, ce departe ne simțeam de toți ai noștri, aflând abia peste 10 zile aceste știri însuflețitoare! Printre prizonieri, sunt și francezi; de unde au venit? [Desigur de la Salonic.]( Ibidem, p. 59. ) Czernin și von dem Bussche au devenit miniștri de afaceri străine în țările lor. Doi vrăjmași îndârjiți prin eșecul ce au avut în misiunea lor la noi, pe primul îl credeam, mai ales, vindicativ și pornit. arestarea doamnei alexandrina cantacuzino În dimineața de 22
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Nici gând nu aveam și spuserăm lui Carp, care o luă în râs, lui Lupu Costache, care făcu pe neștiutorul, și lui Tzigara, care rămase înmărmurit de rezistența mea. Mă povățui să scriu lui Czernin sau cel puțin lui von dem Bussche, cu care fusesem în relații bune în timpul misiunii lui la București, și se minună de refuzul meu categoric de a invoca în timp de război relațiunile amicale de altădată. „Dar doamna Martha Bibescu a scris o foarte gentilă scrisoare
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și averea noastră. În fine, după cererea acestuia, o scrisoare către șeful poliției, cerând amânarea hotărârii nr. 2524. Marghiloman trebuia să protesteze oficial de arestarea a două conducătoare de spital. Dar o făcu numai din grai și scrise lui von dem Bussche pentru a cere să înceteze o astfel de stare dăunătoare intereselor germane. Scrisoarea către Mackensen a fost trimisă aghiotantului, care a iscălit de primire; o copie lui Tzigara, care, în 1921, a dat-o lui Averescu pentru a o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Ne înveseleam când prin soldat ne înmânau plicurile cenzurate. În fine, mai aflarăm că Stere fusese în Germania, probabil pentru ziarul lui, Lumina, care trebuia să apară finanțat de Frankfurter Zeitung, revenise înduioșat de sărăcia de acolo; prânzise la von dem Bussche și repeta peste tot meniul: un ou cu spanac fără unt, o felie de sfeclă cu o feliuță de cârnat și pâine prăjită. Noi am dedus că voise să-l convingă că furturile comise la noi sunt justificate prin
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Asta nu de alta, dar fiindcă interesul memoria listic, anecdotic sau didactic pentru persoana, viața, aventura și pitorescul unora dintre aceștia a depășit valoarea omului sau colaboratorului. Unii dintre acești „Oameni văzuți de aproape“, precum Henric Sanielevici, Nae Ionescu și Dem. I. Theodorescușaca lul, au dat de furcă memorialistului, care i-a dezgropat și Îngro pat din nou pe bieții noștri colaboratori răposați, cu o aplicație uneori supărătoare, alteori de un gust mult discutat, capricioasă și vagabondă prin digresiunile ei, dar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ai cărei colaboratori se numărau Claudia Millian, Eugen ștefănescu Est, G. Bacovia, Eugen Speranția, D. Karnabatt, Adrian Gr. Maniu, Mihail Cruceanu, M. Săulescu, Ion Dragoslav, Emil Isac, Theo dor C. Solacolu, Victor Eftimiu, șerban Bascovici, Nae & Mitică (Nae Ionescu și Dem. Teodorescu), Theo (Tudor Arghezi). În nr. 3 din 5 aprilie 1912, C. Beldie publica studiul Un erou: Villiers de l’Isle Adam, tema sa preferată. În celebra sa lucrare Istoria literaturii române de la origini până În prezent, G. Călinescu Îl menționează
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]