2,615 matches
-
1968, Die Hochzeit der Prinzessin Ruxandra [Nunta domniței Ruxandra], Berlin-București, 1970, Reiter in der Nacht [Nicoară Potcoavă], Berlin-București, 1971, Der Waldspross [Măria Sa Puiul Pădurii], București, 1973, Die Brüder Jderi [ Frații Jderi], I-III, București- Berlin, 1975-1978; Ioan Slavici, Novellen aus dem Volk [Novele din popor], București, 1961 (în colaborare cu Mariana Șora); Nicolae Țic, Die jungen Jahre [Anii tineri], București, 1962; Liviu Rebreanu, Der Aufstand [Răscoala], Berlin, 1962; Nicolae Velea, Das Tor und andere Erzählungen [Poarta și alte povestiri], București, 1963
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286383_a_287712]
-
1971, Der Schatz des Königs Dromichetes [Comoara regelui Dromichet], I-II, București, 1971; Traian Coșovei, Sumpfseen in Flammen [din Semnul din larg și Râul porni mai departe], București, 1964; Eugen Barbu, Teufelsgrube [Groapa], Berlin, 1966; Duiliu Zamfirescu, Das Leben auf dem Lande. Tănase Scatiu. Im Krieg [Viața la țară. Tănase Scatiu. În război], București, 1967; Mateiu I. Caragiale, Remember. Die Vier vom Alten Hof [Remember. Craii de Curtea-Veche], București, 1968; I. L. Caragiale, Querkopf Cănuță [Cănuță, om sucit], București, 1972. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286383_a_287712]
-
teritoriile pierdute, intitulate: Les Roumains et le plebiscité demandé par la Délégation magyare și Les Roumains et les droits des minorités réclamés par la Délégation magyare. Totodată, el a participat, alături de Dr. I. Cantacuzino, primul delegat al României și de Dem. Ghika, ministrul țării la Paris la consfătuirea comună a celor trei delegații -română, iugoslavă și cehoslovacă, desfășurată la sediul delegației iugoslave, unde s-a hotărât să se prezinte Conferinței un singur răspuns la toate memoriile delegațiunii ungare. Redactarea memoriului comun
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
memoriului comun al românilor, cehoslovacilor și iugoslavilor ca răspuns la memoriile delegației ungare s a făcut de către un membru al delegației cehoslovace, Șt. Osusky, iar 64 42 revizuirea și completarea acestuia au fost meritul lui Alexandru Lapedatu și al lui Dem. Ghika. Memoriul nu a fost tipărit, ci numai dactilografiat și înaintat Conferinței. Contribuțiile lui Alexandru Lapedatu au avut rezultate benefice asupra situației țării. Conferința păcii a recunoscut noile realități postbelice, respectiv noile granițe ale României Menționăm că tratatul de la Trianon
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
critice asupra poeziei noastre poporane, intitulat Doine (1903). Într-un proiect, erau anunțate alte patru volume, despre doinele „voinicești-haiducești”, „de străinătate”, despe balade, cântece haiducești și strigături. Autorul delimitează „folklorele” de „știința folklorelui”, analizează comparativ diferite colecții (V. Alecsandri, G. Dem. Teodorescu, Gr. Tocilescu) și, oarecum amatoristic, evidențiază deformările din variantele doinelor, propunând soluții pentru culegerea folclorului autentic. În afară de un libret propriu, reușit, la opereta în trei acte Dora, compusă de Ionel G. Brătianu, D.-D. mai traduce libretul operetei Lăutarul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286922_a_288251]
-
pop. N aș vrea să par nostalgic, vetust, apoca liptic. Cred însă că e bine să luăm notă de mer sul lucrurilor, să ne întrebăm, la rece, ce am câștigat și ce am pierdut și, dacă se poate, să întreprin dem câte ceva pentru o recalibrare a facultăților noastre intelectuale și sufletești în contextul lumii contemporane. Marile reforme morale și instituționale nu pot începe decât de aici, de la reforma individului, de la identificarea și relansarea adevăratului său potențial. I CE FACEM CU VIAȚA
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
nedemnă, care nu vrea reușita faptei, ci flatarea stăpânului, respectiv a „comanditarului“. Capa citatea de a sluji cu distincție și dăruire interioară, știința „înaltă“ de a fi util - iată o înzestrare rară, de elită, cea mai caracteristică manifestare socială a dem ni tă ții. Acesta e singurul sens acceptabil al „demnităților“ publice, fie ele ministeriate, președinții, primării sau mandate parlamentare: asumarea unei slujiri dezinteresate, a unui travaliu sacrificial, în beneficiul celorlalți. Dar nu e neapărată nevoie de un rang înalt, pentru
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
avea tăria să cânte, acel frumos, languros și inegalabil tango-marș, Lillimarlen, pe care toată lumea, în toate ocaziile îl fredona atunci. Mai ales soldații nemți ce porniseră în marea și inconștienta lor aventură a cuceririi întregii lumi: Vor der Kaserne, vor dem grossen Tor, Steht eine Laterne , und steht sie noch da vor... Da wollen wir uns mal wiederschen, vor der Kaserne woll’n wir stehen, wie einst Lillimarlen, wie eins Lillimarlen ! CAPITOLUL IX Haiducii Motto: Hai, banii, banii, Luați aminte fraților
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
funcționau de-atâta scuipat pe parbrize, iar soldații unguri dinăuntru tremurau și plângeau...“1 Scuipatul ca armă a civililor împotriva unei armate. În graiul satului, se zicea atunci când copilul semăna mult cu tatăl sau cu mama: copilul e „wie aus dem Gesicht gespuckt“ - seamănă cu tatăl (sau mama) de parcă i-ar fi fost scuipat din obraz. Pesemne că ținutul de unde mă trag întreținea raporturi ciudat de dezinvolte cu scuipatul, altminteri nu-mi explic de ce această expresie, jignitoare în sine, era percepută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de la Radu Davidescu, fost șef de cabinet al Mareșalului”. La rubrica „Invitatul nostru” sunt găzduiți Marin Sorescu (Armata a avut rolul hotărâtor în revoluție), Florin Constantiniu, Valeriu Râpeanu, Banu Rădulescu ș.a. De o atenție deosebită se bucură scrierile lui Mircea Dem. Rădulescu, Nicolae Tăutu, Mircea Radina, Constantin Strună ș.a., comentate elogios în paginile revistei. Cronica literară e susținută de Vasile Preda, Nicolae Boghian, Paul Damian, Nicolae Baboi, cronica muzicală de Viorel Cosma, cronica teatrală de Cristina Dumitrescu, „Vitrina literară” de Aurel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290515_a_291844]
-
în care sunt descrise atrocitățile comise de tătari în aceeași invazie, publicată de I. Schwandtner, în op. cit., vol. III, și în Monumenta Germaniae Historica, Scriptores, vol. XXIX. Nu mai puțin importante sunt însemnările lui Wilhelm von Rubruck, Ein Weltreisender aus dem Franziskanerorden und seine Sendung in das Land der Tartaren, în „Franziskanische Studien”, Beiheft 6, Münster in Westfalien, Aschendorf, 1921, ed. de Balton Achatius, și publicate în limba română de C. Brătescu, Itinerariul fratelui Wilhelm de Rubruquis din ordinul fraților minoriți
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Marea Invazie tătară din 1241, în care sunt analizate mișcările fiecărui corp de oaste tătar cu comandanții lor, direcțiile de înaintare prin Polonia, Germania, Cehoslovacia, Ungaria, Țările Române, Dalmația și Bulgaria, este lucrarea Der Einfall der Mongolen in Mitteleuropa in dem Jahren 1241 und 1242. Innsbruck, 1893, a lui Gustav Strakosch-Grassmann. Nu mai puțin importantă și de o mare bogăție de informații referitoare la relațiile , cu Țările Rusești, Polonia, dar mai puțin, Țările Române și Ungaria este opera istoricului rus V.
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Reichrath, „Form ist das Humane an sich”. Gespräch mit Wolf Aichelburg, „Neuer Weg”, 1971, 15 mai; Veronica Porumbacu, Wolf Aichelburg. Lirică, dramă, proză, RL, 1972, 17; Mircea Ivănescu, Wolf Aichelburg, T, 1974, 6; Annemarie Schuller, Schöpferische Freude. Ein Gespräch mit dem Dichter W. Aichelburg, über seine übersetzerische Arbeit, „Neue Literatur”, 1979, 2; Dieter Roth, Mihai Eminescu deutsch. Kritischer Blick auf ein Jahrhundert übersetzerischer Rezeption, „Südostdeutsche Vierteljahresblätter”, 1992, 1; Worte als Gefahr Gefährdung. Fünf deutsche Schriftsteller vor Gericht, München, 1993; Nicu Caranica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285205_a_286534]
-
Gr. Păucescu. Toți oamenii aceștia, tineri sau bătrâni, în număr de 25, plus cei mai bătrâni, ca Lascăr Catargiu și generalul Ion Florescu, plus liberalii disidenți coalizați cu conservatorii cari erau: Gheorghe Vernescu, Pache Protopopescu, Nicolae Blaremberg, Ilarie Isvoranu, G. Dem. Teodorescu, Nicolae Fleva etc. etc. au trecut prin numeroasele guverne conserva toare. Afară, bineînțeles, de Al. Djuvara și V.G. Morțun, cari au fost numai miniștri liberali și afară de Pache Protopopescu și de Gheorghe Panu, cari n-au fost niciodată miniștri
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Regală, 15; Gagel, W., proprietar, str. Doamnei, 17; Gaster, dr. M., publicist, str. Fundului; Gebauer, C., negustor, str. Minervei, 5; Georgescu, sculptor, str. Sf. Spiridon, 5; Gheorgieff, Evl., bancher, Calea Moșilor, 70; Ghermani, Men., bancher, Calea Moșilor, 114; Ghica, prințul Dem. Gr., președintele Senatului, șoseaua Kisseleff; Ghițescu, N., avocat, Calea Plevna, 127; Giani, Dem., avocat, fost ministru, str. Episcopiei, 9; Gillet (Casa Frascatti), restaurant, Calea Victoriei, 36; Göbl, C., tipograf, str. Doamnei, 14; Göbl, Fr., proprietar, str. Doamnei, 14; Göbl, G., tipograf
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Fundului; Gebauer, C., negustor, str. Minervei, 5; Georgescu, sculptor, str. Sf. Spiridon, 5; Gheorgieff, Evl., bancher, Calea Moșilor, 70; Ghermani, Men., bancher, Calea Moșilor, 114; Ghica, prințul Dem. Gr., președintele Senatului, șoseaua Kisseleff; Ghițescu, N., avocat, Calea Plevna, 127; Giani, Dem., avocat, fost ministru, str. Episcopiei, 9; Gillet (Casa Frascatti), restaurant, Calea Victoriei, 36; Göbl, C., tipograf, str. Doamnei, 14; Göbl, Fr., proprietar, str. Doamnei, 14; Göbl, G., tipograf, Pasajul Român, 12; Göbl, șt., tipograf, Pasajul Român, 12; Gottereau, P., arhitect, str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
13; Horbaski, Al., colonel, str. Minervei, 1; Hübsch, maior, șef al Muzicilor militare, str. știrbei-Vodă, 34; Iacomi, profesor, str. Dionisie, 4; Iepurescu, V., deputat, str. Regală (Hotel Union); Ioanidè, horticultor, str. Polonă, 104; Ioanițiu (frații), librari, str. șelari, 18-20; Ionescu, Dem. [Tache], avocat, deputat, str. știrbei-Vodă, 14; Ionescu, N., deputat, str. Academiei, 41; Ionescu, Th., profesor, str. Poetului, 32; Ispirescu, P., tipograf, str. Sălciilor, 17; Isvoranu, C., rentier, Calea Grivița, 34; Isvoranu, G., proprietar, Calea Călărași (colț cu str. Sf. Vineri
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Covaci, 3 bis; Tamara, G., colonel, str. Romană, 74; Tănăsescu, D., negustor, Calea Victoriei, 53 bis; Tătărăscu, artist-pictor, profesor la școala de Arte Frumoase, Calea Plevna, 19; Teclu, D., tipograf, str. Biserica Amzei, 14; Tell, Al., colonel, Calea Dorobanților, 59; Theodorescu, Dem., medic, str. Călărașilor, 13; Theodorescu, G. Dem., profesor, str. Mircea-Vodă, 29; Theodori, I.A., doctor în medicină, profesor la Facultatea de Medicină din București, membru al Consiliului medical superior, inspector general al Serviciului sanitar al Corpurilor III și IV ale
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Romană, 74; Tănăsescu, D., negustor, Calea Victoriei, 53 bis; Tătărăscu, artist-pictor, profesor la școala de Arte Frumoase, Calea Plevna, 19; Teclu, D., tipograf, str. Biserica Amzei, 14; Tell, Al., colonel, Calea Dorobanților, 59; Theodorescu, Dem., medic, str. Călărașilor, 13; Theodorescu, G. Dem., profesor, str. Mircea-Vodă, 29; Theodori, I.A., doctor în medicină, profesor la Facultatea de Medicină din București, membru al Consiliului medical superior, inspector general al Serviciului sanitar al Corpurilor III și IV ale armatei, medic al Majestăților lor Regele și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Serviciului tehnic; Consiliul de igienă și salubritate publică: dr. J. Felix, medic șef al orașului și vicepreședinte (pp. 303-304). academia română Președinte de onoare: M.S. Regele Carol I; Președinte: Ion Ghica; Vicepreședinți: Mitropolitul Melchisedec, N. Quintescu, Em. Bacaloglu; Secretar general: Dem. A. Sturdza; Secția filologico literară: I. Caragiani (Iași), T. Cipariu (Blaj), Al. Roman (Pesta), I. Sbiera (Cernăuți), G. Sion, B.P. Hasdeu, N. Quintescu, G. Chițu, Titu Maiorescu (București, V. Alecsandri (Mircești), Iacob Negruzzi (Iași), G.M. Fontanin (Craiova); Secția istorică: Mitropolitul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
V.A. Urechia, M. Kogălniceanu, Al. Odobescu, Dim. A. Sturdza, V. Maniu (București), Al. Papadopol Callimaki (Tecuci), At. Marienescu (Pesta), Fl. Marian (București); Secția de științe: P.S. Aurelian, Em. Bacaloglu, N. Kretzulescu, prințul I. Ghica, general șt. Vălcoianu, Gr. ștefănescu, Dem. Brândză, I. Felix (București), N. Teclu (Viena), T. Porcius (Rodna), An. Fătu, P. Poni (Iași) (pp. 307-308). adrese diverse (comerț, profesiuni liberale etc.) Agenții telegrafice: Agenția Havas. Societate anonimă cu capital de 8 500 000 fr. Director general: Ed. Lebey
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Sava, director: D. Ananescu; profesori: M. Iacomi (l. latină); Ang. Dimitrescu (istorie); N. Codrescu (geografie); dr. A. Racoviceanu (științe fizice și naturale); pr. Veniamin Catulescu (religie); At. Tănăsescu (l. franceză); V. ștefănescu (desen și caligrafie); dr. Al. Boicescu (igienă); G. Dem. Theodorescu (limbă și literatură latină); G. Zotu (limbă și literatură greacă); B. Glosescu (limbă și literatură franceză); C.C. Dobrescu (istorie universală); D. Ananescu (științe naturale); Dim. A. Laurian (filozofie); I. Limberg (limba și literatura germană); A. Podoleanu (muzică vocală); I.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
lb. franceză); G. Al. Zamfirol (desen); Ir. Circu (lb. și lit. latină); Z. Demarat (lb. și lit. greacă); L. Lacroix (lb. și lit. franceză); Al. F. Robescu (matematică); C. Receanu (filozofie); A. Comănescu (lb. germană), T. Oprescu (muzică vocală); G. Dem. Theodorescu (lb. și lit. română); N. Velescu (gimnastică); Liceul Sfântul-Gheorghe (Calea Victoriei, 138); director: șt. Hepites; profesori: I. Crăciunescu, profesor la Facultatea de Litere (lb. latină); E. Francudi, profesor la Facultatea de Litere (lb. greacă); Le Rév. șt. Călinescu, profesor la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Lévéque, lb. franceză, meditații pentru bacalaureat, Calea Dorobanților, 133; Limburg, lb. germană, str. Popa-Tatu, 65; Lolliot, H., lb. engleză și franceză, str. Polonă, 41; Manliu, I., lb. română, Calea Moșilor, 122; Stoicescu C., lb. latină, str. Romană, 63; Teodorescu, G. Dem., lb. latină și română, str. Mircea-Vodă, 29 (p. 360). Profesori de scrimă: Constantin, D., str. Vestei, 4; Michel, A., profesor la Jockey Club, str. Occidentului, 36 bis (p. 360). Profesori de muzică: Brătianu, G., profesor de canto la Conservator, str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
general: I. Szekulics; Societatea de asigurări Naționala, str. Carol I, 9; Consiliul de administrație: I. Marghiloman, președinte; Dim. Sturdza, vicepreședinte; A. Băicoianu, E. Costinescu, M. Dumba, I.M. Elias, M. Ghermani, P. Grădișteanu, I. Neutschotz, G. Ormody, G.C. Philippescu, V. Pogor, Dem. Theodorescu, C. Zappa, Chr. I. Zerlenti, membri; director general: E. Grünwald; Societatea de asigurări mutuale Unirea, str. șelari, 1; Consiliul de administrație: Dum. Brătianu, președinte; Al. Sihleanu, vicepreședinte; G. Vernescu, general A. Cernat, Al. Crețescu, Dim. Bilcescu, P.S. Aurelian, Th.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]