2,451 matches
-
Sovietice și Marii Britanii, care a avut loc la Potsdam, Germania. A transferat autoritatea principală în Germania autorităților de ocupație americane, ruse, britanice și franceze și unui Consiliu Aliat de Control al celor patru puteri; a formulat termenii denazificării, demilitarizării și democratizării. A transmis, cu acordul Chinei, un ultimatum de capitulare Japoniei. Acordurile de la Locarno - 1925. Au inclus un pact de inviolabilitate a granițelor franco-germane și germano-belgiene (semnat de Germania, Franța, Belgia și având ca garanți Marea Britanie și Italia), un sistem de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și practicienilor. Totodată, prin exagerare, participarea a fost concepută ca un fel de panaceu universal care anulează frustrările, inechitățile și restabilește echilibrul și coerența raporturilor interumane. Însuși Emery, într-o lucrare publicată în 1981, afirma că problemele de bază ale democratizării muncii au fost rezolvate. În anii ’80-’90 popularitatea conceptului de participare crește și mai mult. Se întreprind cercetări internaționale comparative, se publică lucrări de mare anvergură (International Yearbooks of Organizational Democracy, Wiley, 1983, 1984, 1986; Handbooks of Participation in
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pe interacțiunea dintre grupuri. Activitatea în echipele de lucru se soldează cu o multitudine de efecte pozitive, printre care mai importante sunt: responsabilizarea membrilor grupurilor, creșterea productivității, apariția stărilor de satisfacție și a sentimentului autorealizării, facilitarea proceselor de învățare organizațională, democratizarea vieții de organizație etc. Nu-i mai puțin adevărat că apar și unele efecte negative. De exemplu, autonomizarea excesivă a echipelor poate afecta coordonarea eforturilor cu cele ale altor echipe. N-ar fi exclus ca o inovație a unei echipe
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
prieten sau rudă, necunoscut etc., Însă Întotdeauna și În calitatea sa de semen. Ar fi exagerat să asimilăm această experiență democratică experienței fenomenologice legate de celălalt. Putem Însă percepe, așa cum ne invită să facem Robert Legros, o dublă mișcare de democratizare (pe care Tocqueville o numește „egalizare a condițiilor”) și de recunoaștere sensibilă. Mișcare prin care se prăbușesc pseudo-castele, stigmatizările, excluderile. O atare recunoaștere este și o recunoaștere din inimă, după modelul compasiunii lui Rousseau (Legros, 1990). O astfel de lectură
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Toate principiile socio-morale și structura acuzațiilor solide devin inoperante în contextul în care controlul propriei vieți ține de legea discernământului individual. O lege nescrisă în raport cu legile scrise, dar cu atât mai puternică cu cât activează codul verticalității de asumare și democratizarea alegerilor. Dacă un bărbat vrea să fie mâncat, cine îi poate anula această opțiune, cine îi poate contesta acest drept în măsura în care el este cel al unui om în deplina posesie a facultăților mintale? 69 e un spectacol construit rotund, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
Biserica Catolică și de deteriorarea imaginii publice a acestei instituții. Pe de altă parte, în perioada comunistă Biserica Catolică a jucat rol de spațiu de manifestare a societății civile în condițiile constrângerilor impuse fenomenului politic și civic de către regimul comunist. Democratizarea și liberalizarea societății au mutat spațiul de manifestare al societății civile în afara Bisericii, despărțind fenomenul participării civice de cel al participării religioase. Astfel, cei care mergeau la Biserică mai mult pentru aspectele civice și mai puțin pentru credință au început
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
democrați" care nu au nicio legătură cu mișcarea muncitorească. Modelul astfel construit introduce o a patra dihotomie în procesul structurării clivajelor și sociogenezei partidelor politice: Rokkan considera că cele trei dihotomii au apărut succesiv, începând cu Reforma, trecând apoi prin democratizare și apoi, în final, prin industrializare (pp. 36-41). O vom adăuga pe cea care ține de tranziție. Aceasta opune de fapt interese, poziții și afecte care sunt structurate potrivit perioadei de dinainte sau de după "comunism". În consecință, modelul acestor clivaje
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de tranziție. Aceasta opune de fapt interese, poziții și afecte care sunt structurate potrivit perioadei de dinainte sau de după "comunism". În consecință, modelul acestor clivaje nu se aplică decât acelor foste democrații populare care au cunoscut Reforma sau Contrareforma tridentină democratizarea liberală și revoluția industrială. Doar în cazul Cehiei, Sloveniei și Slovaciei putem observa o asemenea înlănțuire completă a dihotomiilor, adăugând acestora regiunile poloneze Poznania și Silezia integrate Prusiei și Galiția încorporată Cisleithaniei. Ungaria și parțial Croația rămân departe de industrializarea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
explicăm importanța anumitor clivaje pentru procesul politic. Structura clivajelor politice în Letonia poate fi înțeleasă în contextul importanței moștenirii istorice a perioadei interbelice și ținând cont, în aceeași măsură, de contradicțiile dintre moștenirea sovietică și obiectivele perioadei de independență. Dintre democratizare și trecerea de la o economie centralizată la o economie de piață liberă. Reformele care vizau piața, procesul de privatizare și deschiderea către comerțul exterior au contribuit la formarea rapidă a unei clase de întreprinzători într-o societate care înainte era
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
rusă sunt dominante. Mulți autori care au studiat emergența sistemelor politice în tranziție în țările Europei Orientale au tras o concluzie similară apartenența etnică este singurul clivaj social semnificativ din punct de vedere politic care a devenit pregnant în procesul democratizării Europei Orientale. Religia care în mod tradițional a constituit un clivaj important în Europa Occidentală nu este semnificativă. Principalul clivaj în timpul acestei perioade a fost clivajul dintre centru și periferie, manifestat în mod concret prin separarea Letoniei de URSS. Din
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
al costurilor, mijlocul cel mai eficace de a rezista concurenței religioase. Piața religioasă fiind deschisă, Biserica are de ales între apărarea / argumentarea privilegiilor sale legale și ameliorarea produsului său. Cealaltă alegere instituțională pe care Biserica trebuie să o facă odată ce democratizarea este începută, privește valorile sociale Biserica putând să ceară ca valorile creștine sociale să fie precizate în legislație, într-o manieră radicală sau moderată, putând de asemenea să-și aleagă aliați politici radicali sau moderați. Alegerea pozițiilor radicale și a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Instrumentul acestei schimbări progresive a practicii sociale a fost contestarea. Se regăsesc aceste patru etape rokkaniene în evoluția Europei Centrale și Orientale către democrație de-a lungul sec. XX cu precomunismul, trecând prin comunism, iar apoi postcomunism? Se poate ca democratizarea postcomunistă să fie un proces model inversat față de modelul lui Rokkan. Așa cum s-a sugerat, democratizarea regimurilor de tip sovietic după 1989 ar fi mai degrabă caracterizată de integrarea principiului contestării în sânul unui sistem politic deja fondat pe participare
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
în evoluția Europei Centrale și Orientale către democrație de-a lungul sec. XX cu precomunismul, trecând prin comunism, iar apoi postcomunism? Se poate ca democratizarea postcomunistă să fie un proces model inversat față de modelul lui Rokkan. Așa cum s-a sugerat, democratizarea regimurilor de tip sovietic după 1989 ar fi mai degrabă caracterizată de integrarea principiului contestării în sânul unui sistem politic deja fondat pe participare 2. De fapt, dincolo de tentațiile oligarhice, partidele comuniste aflate la putere erau organizații a căror complexitate
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Mobilizarea se face în numele solidarității naționale, prelungire indirectă a ambiguităților naționale generate de sincronizarea modernității politice cu lupta pentru independența și de unificare națională, ca și a ambiguităților generate de un destin colectiv, pentru a relua afirmațiile lui Daniel Barbu. Democratizarea care începe este în aceeași măsură caracterizată de spontaneitatea construcției din zona partidelor. Problema care se impune cercetătorului în cazul acesta privește condițiile care animă codul genetic al acestor partide care oscilează între inovație, dorința de a relua legătura cu
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
modernizării. Pentru cazul bulgar, R. Vassilev studiază ruptura din 1989 aplicând relațiile cauzale dintre dezvoltarea politică urmând conceptul lui S.M. Lipset 23. Procesul de modernizare socio-economică în societatea agrară tradițională duce la o transformare structurală radicală care generează cereri de democratizare. Acest proces are un aspect generațional important. Generațiile născute și crescute sub regimul socialist nu sunt nici interesate, nici impresionate de comparație cu ceea ce industria, agricultura și nivelul de trai au fost înainte de "revoluția socialistă". Sprijinindu-e fie și doar pe
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
se exprimă prin alternanța lor la putere. BSP moștenitorul vechiului Partid Comunist Bulgar care și-a schimbat numele în 1990 se lansea într-un proces dificil de modernizare a elitei sale, a ideologiei sale, a organizării sale și de social democratizare. Uniunea Forțelor Democratice unite născută ca o largă organizație anticomunistă în decembrie 1989 și,ca și în alte țări postcomuniste într-un prim timp, are trăsăturile unui larg front îmbrățisând mai multe partide și organizații ale căror cel mai mic
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și organizații ale căror cel mai mic numitor comun era anticomunismul. Al treilea partid pertinent al peisajului politic bulgar este Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS), constituită pe bază etnică și care se impune ca un actor de neevitat al democratizării. Acest model bipolar se vede contestat cu seriozitate pentru prima dată prin victoria electorală, în iunie 2001 a mișcării fostului rege bulgar Simion II, organizată abia cu două luni înaintea alegerilor. A. Care sunt clivajele în cazul partidelor politice bulgare
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
moldovenesc, în limba vie care este cel mai sensibil barometru al vieții sociale sub aspect social-istoric și etnopsihologic. Schimbarea nu numai a denumirilor de instituții, organizații, firme, ci și a vectorilor de activitate a acestora, procesele de privatizare, împroprietărirea, capitalizarea, democratizarea și pluralismul politic, deschiderea largă a Moldovei către lumea europeană, întîi către România au îmbogățit vocabularul actual moldovenesc cu numeroase noțiuni, forme și sensuri, care pînă în 1990 nu erau cunoscute“ <footnote Vasile Stati, Dicționar moldovenesc-românesc, Tipografia Centrală, Chișinău, 2003
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
pentru transformările politice ce iau naștere ca urmare a unor momente de ruptură precum războaiele sau revoluțiile. Afirmarea importanței profilului noilor lideri politici și consolidarea unor modele de selecție clasice constituie, de asemenea, o parte importantă a oricărui proces de democratizare 16. Astfel, pentru Dogan, transformarea configurației elitelor este ilustrativă nu doar pentru aprecierea nivelului de reprezentare și de expertiză instituțională, ci și pentru înțelegerea schimbării sociale și a instituțiilor statului. Studiile electorale Înțelegerea articulării funcționării regimului și a formei de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
distins două tipuri intermediare între polii extremi ai regimurilor democratice și totalitare democrațiile tutelare, caracterizate de hipertrofia executivului, și oligarhiile în curs de modernizare a căror trăsătură principală este dominația unor grupuri militare sau birocratice, care nu sunt preocupate de democratizarea țării. La aceste patru tipuri, Shils a adăugat un al cincilea, care este pe cale să dispară rapid: oligarhia tradițională. James S. Coleman a distins între trei tipuri de țări în curs de dezvoltare: competitive, semicompetitive și autoritare; orientarea către modernizare
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
de consiliere ale palatelor Victoria și Cotroceniului, dar și în funcții ministeriale sau în cele care formează opinia publică prin mass-media, mai ales în televiziuni, anume făcătura postmodernistă a tras realmente sforile astfel ca România postdecembristă să piardă și trenul democratizării, și pe cel al păcii generale, și pe cel al obținerii bunăstării generale (prin economia de piață funcțională), și pe cel al integrării în NATO și UE, și, desigur, pe cel al deconspirării fostei poliții politice a regimului comunist (vezi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
marile excese este acela că "Omul postmodern a ajuns să se identifice cu masca, pe care o consideră mai importantă decât fața" (p. 223). Eliberarea de cenzură, din ce în ce mai evidentă, în biruința ei, odată cu trecerea timpului, proces în consecința aceluia al democratizării țării survenită în anii din urmă, împotriva tuturor obstacolelor, a adus cu sine și tendințele descentralizării culturale. În ordinea lucrurilor, necesitatea unei noi așezări socio-culturale a determinat revendicarea unei noi paradigme. De altfel, în contextul accentuării globalizării (cu efectele ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a existat dintotdeauna o falie între postmodernismul de import și lipsa suportului postmodernității la noi, nu neapărat în lipsa formelor culturale, însă atingând, cel puțin în literatură, o adevărată perioadă manieristă care persistă încă (v. Mircea Cărtărescu, cel care amintea de democratizarea culturală postmodernă); un alt paradox ar fi legătura dintre postmodernism și noul tip de nomadism global, inserat în așa-zisa liberă circulație; alt aspect surprinzător este tocmai faptul că postmodernismul este, în esență, antieuropean. Dacă Th. Codreanu face în mod
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de-a face cu naționalismul autentic, dictatorul picând testul național în 1968, când n-a dus gestul până la capăt, și mai ales în noaptea de la Blaire House, când nu a acceptat (influențat de cabinetul 2) propunerea americanilor de liberalizare și democratizare. E simptomatic faptul că după 1989, în fruntea țării s-au aflat oameni ca Ion Iliescu, Petre Roman, Traian Băsescu și alții, iar procesul comunismului (și, implicit, condamnarea sa) a fost încredințat unui Vladimir Tismăneanu! Trista constatare a lui Theodor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
au degenerat în lupte de stradă, soldate cu morți și răniți. Atâta timp cât s-a aflat în opoziție, P.N.Ț. a criticat activitatea organelor de securitate națională, pe care le-a acuzat de ingerințe și acțiuni de subminare, promițând restructurarea și democratizarea acestora de îndată ce va ajunge la putere. Având o majoritate absolută în Parlament, în 1929 au fost adoptate două legi - Legea pentru organizarea Jandarmeriei Rurale (24 martie 1929) și Legea pentru organizarea Poliției Generale a Statului (21 iulie 1929) -, iar în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]