4,073 matches
-
să definim ceea ce în psihopatologie, se înțelege prin „poziție depresivă”. În cazul echivalențelor depresive, depresia este prezentă: adolescentul trăiește veritabile afecte depresive, fie în mod direct, fie detectabile cu ușurință în spatele simptomului invocat. În schimb, atunci când este vorba despre „poziție depresivă”, adolescentul are un comportament general de negare, de refuz al oricărei manifestări depresive: tot comportamentul său psihopatologic are drept scop dorința de a nu se confrunta cu această depresie. Acest comportament se observă foarte clar la pacienții cu anorexie mentală
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresive, depresia este prezentă: adolescentul trăiește veritabile afecte depresive, fie în mod direct, fie detectabile cu ușurință în spatele simptomului invocat. În schimb, atunci când este vorba despre „poziție depresivă”, adolescentul are un comportament general de negare, de refuz al oricărei manifestări depresive: tot comportamentul său psihopatologic are drept scop dorința de a nu se confrunta cu această depresie. Acest comportament se observă foarte clar la pacienții cu anorexie mentală: numai după o perioadă destul de lungă de tratament psihoterapeutic, adolescenta poate să-și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
trăirea unei pierderi, de o profundă rană narcisiacă, de amenințarea prăbușirii, toate aceste temeri fiind adesea opusul afirmațiilor prealabile. Neimplicarea totală poate fi una din strategiile folosite pentru a nega orice sentiment de tristețe sau pentru a evita orice suferință depresivă. Experiența subiectivă a „vidului” (Kernberg, 1980) constituie un mijloc de apărare, adesea foarte eficientă, împotriva amenințării depresive ce urmărește adolescentul în goană după un „obiect” niciodată satisfăcător: nu există de acum înainte nimic de așteptat, nimic de sperat, nimic de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
afirmațiilor prealabile. Neimplicarea totală poate fi una din strategiile folosite pentru a nega orice sentiment de tristețe sau pentru a evita orice suferință depresivă. Experiența subiectivă a „vidului” (Kernberg, 1980) constituie un mijloc de apărare, adesea foarte eficientă, împotriva amenințării depresive ce urmărește adolescentul în goană după un „obiect” niciodată satisfăcător: nu există de acum înainte nimic de așteptat, nimic de sperat, nimic de căutat, nici de iubit. Adolescentul devine distant, inaccesibil. Această experiență a vidului amenință rapid baza narcisiacă, putând
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
senzații de irealitate, de plutire (cf. exemplul Jacques). Pentru Gutton (1986), acest gol, această plictiseală intensă, constituie una dintre formele majore ale stării de proastă dispoziție și are drept rol tocmai evitarea efortului de reprezentare pe care îl implică elaborarea depresivă. Vom relua aceste idei în momentul abordării psihopatologice (vezi capitolul 6). JACQUES - DEPRESIA IMPOSIBILĂ Ascuns cu grijă, el supraveghea pregătirea lor, îi privea așezându-se în rând, „trompetistul” pregătindu-se să anunțe apelul, locotenentul său să inspecteze trupa. Îi urmărea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
considerând totul ca fiind fără importanță, de vreme ce atunci când va crește mare va ajunge tot la „coada vacii”, după cum îi era destinat acestei familii. Această predicție paternă îl „teroriza” pe Jacques care muncea atunci cu și mai multă îndârjire. Mama sa depresivă, nu se mai ocupa de nimic: când acesta se întorcea de la școală, ea îl primea cu un „iată-te și pe tine” indiferent. De altfel, sora sa mai mică era dusă în mod frecvent la „orfelinatul” din oraș: ea rămânea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
revela imposibilitatea trăirii unei depresii atunci când, la vârsta de 15 ani, construcția narcisiacă perfectă și grandioasă a fost pusă în pericol de cele două agresiuni, acneea mai întâi și lovitura la ochi apoi. Jacques a evitat orice confruntare cu afectele depresive, cu această pierdere a stării de bine deoarece, dacă el n-ar fi fost copilul „ cel mai fericit din lume”, risca ipso facto să fie acela care ar fi mers „la coada vacii” sau la orfelinat. Simpla posibilitate de a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a stării de bine deoarece, dacă el n-ar fi fost copilul „ cel mai fericit din lume”, risca ipso facto să fie acela care ar fi mers „la coada vacii” sau la orfelinat. Simpla posibilitate de a trăi o emoție depresivă activa o reprezentare oedipiană prea aversivă și o imagine de sine prea devalorizantă. Negarea acestei stări depresive a fost posibilă prin supraimplicarea intelectuală, dar eșecul acestuia a reactivat imediat depresia, ca și cum aceasta ar fi rămas neschimbată de la vârsta de 15
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
risca ipso facto să fie acela care ar fi mers „la coada vacii” sau la orfelinat. Simpla posibilitate de a trăi o emoție depresivă activa o reprezentare oedipiană prea aversivă și o imagine de sine prea devalorizantă. Negarea acestei stări depresive a fost posibilă prin supraimplicarea intelectuală, dar eșecul acestuia a reactivat imediat depresia, ca și cum aceasta ar fi rămas neschimbată de la vârsta de 15 ani. 2. IDENTIFICARE: EPIDEMIOLOGIE Studiile epidemiologice asupra depresiei la copil și adolescent au devenit mai numeroase după
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
au insistat asupra obișnuitei supraevaluării prin această metodă, mai ales adolescența (Gasquet, 1994). Este cu certitudine posibil să se amelioreze instrumentul de evaluare prin includerea unor criterii diagnostice de clasificare a bolilor mentale (DSM-IV, CIM-10 etc.). Dar limita dintre starea depresivă evidentă, starea de depresie, proasta dispoziție, criza de plictiseală este adesea dificil de stabilit doar prin răspunsurile din auto-chestionare. Luarea în considerație a duratei simptoamelor pare a fi aici un element determinant. Albert și Beck (1975) folosesc versiunea prescurtată a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
au idei frecvente de suicid. Rutter și col. (1976) în urma unor convorbiri terapeutice cu 184 de adolescenți cu vârste între 14-15 ani (anchetă în Île de Weight) constată că 41,7% dintre băieți și 47,7% dintre fete au preocupări depresive, iar 19,8% dintre băieți și 23% dintre fete au idei de suicid. În răspunsurile la un chestionar anexă, 20,8% dintre băieți și 23% dintre fete recunosc că se simt nefericiți sau deprimați și că suferă de dificultăți de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dificultăți de adormire sau de treziri precoce matinale. Kandel și Davies (1982) au aplicat unui număr de 4204 adolescenți cu vârste între 13-19 ani un chestionar redus la 6 itemi: ei estimează că, în funcție de selecția itemilor, 13-28% din adolescenți sunt depresivi, iar 18% sunt „foarte depresivi”. Kaplan și colab. (1984) au selecționat 385 de adolescenți între 11 și 18 ani cărora le-au aplicat BDI în totalitate (21 de întrebări cotate de la 0 la 3). Ei identifică 13,5% depresii lejere
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
treziri precoce matinale. Kandel și Davies (1982) au aplicat unui număr de 4204 adolescenți cu vârste între 13-19 ani un chestionar redus la 6 itemi: ei estimează că, în funcție de selecția itemilor, 13-28% din adolescenți sunt depresivi, iar 18% sunt „foarte depresivi”. Kaplan și colab. (1984) au selecționat 385 de adolescenți între 11 și 18 ani cărora le-au aplicat BDI în totalitate (21 de întrebări cotate de la 0 la 3). Ei identifică 13,5% depresii lejere, 7,3% depresii moderate și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
aplicat BDI în totalitate (21 de întrebări cotate de la 0 la 3). Ei identifică 13,5% depresii lejere, 7,3% depresii moderate și 1,3% depresii severe. În ansamblu, adolescenții de vârstă mică (11-13 ani) au mai puțin frecvent manifestări depresive ca cei de vârstă mai mare (17-18 ani). Autorii apropie cei 8,6% adolescenți cu o simptomatologie depresivă moderată sau severă de prevalența tulburărilor depresive notabile constatată în mod obișnuit la adult. Kaplan și colab. (1984) nu constată diferențe legate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
7,3% depresii moderate și 1,3% depresii severe. În ansamblu, adolescenții de vârstă mică (11-13 ani) au mai puțin frecvent manifestări depresive ca cei de vârstă mai mare (17-18 ani). Autorii apropie cei 8,6% adolescenți cu o simptomatologie depresivă moderată sau severă de prevalența tulburărilor depresive notabile constatată în mod obișnuit la adult. Kaplan și colab. (1984) nu constată diferențe legate de sex, contrar celor existente la adult și celor constatate de alți autori. Kashami și colab. (1987) utilizează
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresii severe. În ansamblu, adolescenții de vârstă mică (11-13 ani) au mai puțin frecvent manifestări depresive ca cei de vârstă mai mare (17-18 ani). Autorii apropie cei 8,6% adolescenți cu o simptomatologie depresivă moderată sau severă de prevalența tulburărilor depresive notabile constatată în mod obișnuit la adult. Kaplan și colab. (1984) nu constată diferențe legate de sex, contrar celor existente la adult și celor constatate de alți autori. Kashami și colab. (1987) utilizează criteriile DSM-III pe care le aplică unei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
doi psihiatri. Cu această metodologie, 8% dintre adolescenți (12 cazuri: 10 fete, 2 băieți) corespund criteriilor de depresie majoră (7 cazuri: 47%) sau de tulburări distimice (5 cazuri: 3,3%). În plus, 22% dintre adolescenți (33 de cazuri) prezentau simptoame depresive și 16,6% (28 de cazuri) se plângeau de o stare de tristețe și de izolare. Deykin și colab. (1987) au aplicat unui număr de 424 de adolescenți, studenți cu vârste între 16-19 ani, chestionarul DIS (Diagnostic Interview Schedule). După
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de cazuri) se plângeau de o stare de tristețe și de izolare. Deykin și colab. (1987) au aplicat unui număr de 424 de adolescenți, studenți cu vârste între 16-19 ani, chestionarul DIS (Diagnostic Interview Schedule). După criteriile DSM-III, prevalența tulburării depresive majore este de 6,8%. Autorii studiază, de asemenea, frecvența alcoolismului și toxicomaniei, care este de 8,2% și 9,4%. Element interesant, tulburarea depresivă majoră precede întotdeauna, după autori, alcoolismul sau toxicomania. Bomba (1988), într-un studiu epidemiologic asupra
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu vârste între 16-19 ani, chestionarul DIS (Diagnostic Interview Schedule). După criteriile DSM-III, prevalența tulburării depresive majore este de 6,8%. Autorii studiază, de asemenea, frecvența alcoolismului și toxicomaniei, care este de 8,2% și 9,4%. Element interesant, tulburarea depresivă majoră precede întotdeauna, după autori, alcoolismul sau toxicomania. Bomba (1988), într-un studiu epidemiologic asupra unui grup reprezentativ de populație fără tratament (1033 de adolescenți școlarizați), constată următoarele procente privind depresia: adolescenți între 13-14 ani (479 cazuri): 31,65%; adolescenți
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
că mănâncă prea mult și 1% dintre băieți și 4% dintre fete au adesea dorința de a vomita). Mai mult de jumătate dintre băieți și fete spun că mănâncă între mese. Chiar dacă nu este vorba, în mod evident, despre manifestări depresive propriu-zise, se poate totuși considera că o fracțiune importantă din populația adolescentă prezintă o „sensibilitate depresivă”, cu o preponderență mai mare la fete decât la băieți, în medie un raport de două fete pentru un băiat. Fleming și colab. (1989
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a vomita). Mai mult de jumătate dintre băieți și fete spun că mănâncă între mese. Chiar dacă nu este vorba, în mod evident, despre manifestări depresive propriu-zise, se poate totuși considera că o fracțiune importantă din populația adolescentă prezintă o „sensibilitate depresivă”, cu o preponderență mai mare la fete decât la băieți, în medie un raport de două fete pentru un băiat. Fleming și colab. (1989) folosesc pe un eșantion reprezentativ (2852 de copii și adolescenți între 6 și 16 ani) o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
un lot de 744 de liceeni cu vârste între 14 și 23 de ani pornind de la auto-chestionar (scara franceză CES-D) și cu ajutorul unui interviu semi-standardizat, utilizând criteriile diagnostice ale DSM-III-R: 32 de adolescenți (18 băieți, 14 fete) prezentau un episod depresiv major (prevalență 4,4%). Criteriile diagnostice cele mai descriminatorii pentru identificarea adolescenților deprimați au fost, în ordine descrescătoare: starea depresivă, diminuarea interesului sau a plăcerii, agitația sau lentoarea psihomotorie, diminuarea capacității de concentrare, ideile recurente în legătură cu moartea. Apar unele variabile
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și cu ajutorul unui interviu semi-standardizat, utilizând criteriile diagnostice ale DSM-III-R: 32 de adolescenți (18 băieți, 14 fete) prezentau un episod depresiv major (prevalență 4,4%). Criteriile diagnostice cele mai descriminatorii pentru identificarea adolescenților deprimați au fost, în ordine descrescătoare: starea depresivă, diminuarea interesului sau a plăcerii, agitația sau lentoarea psihomotorie, diminuarea capacității de concentrare, ideile recurente în legătură cu moartea. Apar unele variabile asociate semnificativ (comorbiditate): dificultăți școlare, probleme de sănătate multiple și variate în legătură cu greutatea și alimentația, dificultăți de somn, comportamente antisociale
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de instituții școlare diferite. După scara lui Kandel (6 întrebări) 7,3% dintre adolescenți au un scor ridicat (11-12), 21,3% au un scor mediu (8-10) și 31,6% au un scor limită (5-7). Întotdeauna au fost mai multe fete depresive decât băieți depresivi și diferența crește cu vârsta. 23,4% au idei suicidare dintre care 9% au idei frecvente, 6,5% au avut o tentativă de sinucidere. Aceste comportamente sunt mai frecvente la fete decât la băieți. Am realizat cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
diferite. După scara lui Kandel (6 întrebări) 7,3% dintre adolescenți au un scor ridicat (11-12), 21,3% au un scor mediu (8-10) și 31,6% au un scor limită (5-7). Întotdeauna au fost mai multe fete depresive decât băieți depresivi și diferența crește cu vârsta. 23,4% au idei suicidare dintre care 9% au idei frecvente, 6,5% au avut o tentativă de sinucidere. Aceste comportamente sunt mai frecvente la fete decât la băieți. Am realizat cu Fahs și Chabaud
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]