5,982 matches
-
Lipsa unei direcții și a unui sens clar de acțiune, care să ofere un ghid clar pentru alegerea alternativelor. Aspectele prezentate mai sus generează: ο o anumită confuzie determinând o anumită tendință spre un comportament anarhic, dincolo de nivelele normale; ο descentralizarea puterii În subsisteme asamblate lejer, mai mult decât În alte instituții; ο nu există suficiente criterii de performanță, iar cele care există nu sunt destul de precise pentru a evalua atingerea obiectivelor; ο imposibilitatea de a diferenția și a cuantifica contribuția
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
căror reglementare afectează destinul Învățământului În mai mare măsură decât Își Închipuie sau o recunosc cei mai mulți oameni, printre care bugetul adoptat anual, legislația asupra taxei pe valoarea adăugată, reducerile fiscale acordate În urma sponsorizării sau mecenatului, legislația dreptului de autor, reglementarea descentralizării, legislația referitoare la finanțarea de către comunitățile locale a Învățământului sau legislația vamală, sunt doar cele mai evidente. Teoria misiunii Învățământului ca ceva transcendent realității nu face decât să diminueze prezența intereselor acestuia În domeniile În care i se scrie soarta
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
legislativ, diversificarea ofertei de educație pe toată durata vieții, asigurarea accesului la serviciile de educație și formare, dezvoltarea Învățării informatizate, stimularea motivației individuale pentru Învățare și emancipare personală. e) Încurajarea Învățământului non-public (Învățământul particular și Învățământul alternativ), implicarea comunităților locale, descentralizare și finanțare extrabugetară care să conducă la desființarea monopolului Statului În Învățământ și crearea unei competiții reale intersistemică În Învățământ. f) Crearea unei baze legislative unitare a Învățământului, În general, a celui superior În special, În concordanță cu modificările social-economice
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
etc Managementul resurselor prezintă o paletă largă de aspecte care impun rezolvări În concordanță cu cerințele Învățământului superior. Resursele financiare. Un obiectiv important al reformei Învățământului este Îmbunătățirea managementului finanțării educației. O reformă autentică poate exista numai daca se asigură: • descentralizarea reală a sistemului de Învățământ, inclusiv În plan financiar și al resurselor umane; • un sistem informațional rapid, eficient și adecvat noilor realități educaționale; • un sistem de evaluare a calității educaționale unitar și coerent; • un management performant, realizat de manageri profesioniști
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
universitare). 2. Optimizarea structurii și funcționarii sistemului de Învățământ prin: • analiza sistemului de Învățământ actual și determinarea elementelor funcționale si a celor generatoare de blocaje; • inițierea unor schimbări legislative care să faciliteze modernizarea structurii și funcționarii sistemului de Învățământ; • optima descentralizare a sistemului de Învățământ și stabilirea unor noi structuri decizionale si fluxuri de comunicare ținând cont de resurse și condiții; • crearea unor structuri noi de decizie la nivelul universităților și creșterea rolului Biroului Senatului Universitar În deciziile operative de funcționare
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
capacității manageriale (inclusiv În plan financiar), prin: • crearea unor comisii senatoriale de Inovație și Resurse; • dezvoltarea unei rețele de formare profesională pentru managerii din cadrul sistemului de Învățământ; • elaborarea unor noi modele de control managerial; • definirea conceptului și a strategiei de descentralizare; • definirea unui nou sistem informațional pentru managementul educațional și realizarea unui proiect de Acord privind Schimbul de Datecu sprijinul consultanței locale a Institutului Național de Cercetări pentru Informatică (ICI); • propuneri pentru perfecționarea finanțării educației și privind modificarea legislației; • elaborarea ghidului
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
privind Schimbul de Datecu sprijinul consultanței locale a Institutului Național de Cercetări pentru Informatică (ICI); • propuneri pentru perfecționarea finanțării educației și privind modificarea legislației; • elaborarea ghidului metodologic pentru managementul instituțiilor universitare; • dezvoltarea cadrului legislativ și a politicilor educaționale În vederea continuării descentralizării sistemului de Învățământ. 4. Realizarea unui nou sistem de alocare a resurselor prin formule de finanțare adecvate. • un nou Sistem Informațional pentru Managementul Educațional și un Acord privind Schimbul de date cu partenerii din interiorul și din exteriorul sistemului de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
creștină, în contextul religios și cultural al vremii a avut două dimensiuni caracteristice: multinațională și universală. Creștinismul s-a răspândit îndeosebi în centrele urbane datorită bunelor comunicații rutiere și maritime și a afirmării unei burghezii superioare numeric clasei senatoriale și descentralizării rutelor comerciale și de schimburi, mult mai intense între diferitele zone ale Imperiului roman. Mesajul creștin viza cu precădere marile centre locuite, ca locuri de iradiere: marile orașe de coastă și interne precum Antiohia, Edesa, Efes, Smirna, Philippi, Tesalonic, Atena
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
principii. 1. adaptarea la noua situație internă și internațională a României; 2. precizarea strictă a misiunilor ce reveneau Serviciului, conform cu dispozițiile Președinției Consiliului de Miniștri; 3. extinderea în spațiu a căutărilor de informații, prin sporirea organelor interne și externe; 4. descentralizarea și fixarea strictă a atribuțiilor fiecărei componente a structurilor informative; 5. specializarea cadrelor după o selecție riguroasă și utilizarea ca element de bază a ofițerilor detașați de la Ministerul Apărării Naționale; 6. sporirea rațională a cadrelor în raport cu dezvoltarea acțiunilor informative și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
1975, de Parlamentul European. Iată un extras amplu: "Noi, liberalii, credem în libera inițiativă și în libera concurență, în dreptul la proprietate și în dreptul la grevă. Avem încredere în economia de piață pentru că este singurul mijloc prin care se poate asigura descentralizarea necesară pentru a da individului puterea reală de decizie privind economia. Ceea ce noi vrem să evităm este reducerea individului la o unitate de producție sau de consum. Liberalii consideră creșterea economică ca fiind cel mai sigur mijloc de apărare a
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Partidele care apără periferia se recunosc prin aversiunea lor față de Statul-națiune centralizator. Această respingere a centralismului prezintă consecințe politice, culturale și socio-economice. Din punct de vedere politic, autonomiștii nu au încredere în puterea centrală și în birocrație. Ei militează pentru descentralizarea, federalizarea sau autonomia regiunii lor. Ei apără granițele locale sau municipale și zonele intermediare în general. Din punct de vedere cultural, periferiștii apără tradițiile și obiceiurile locale, graiurile regionale și dialectele precum și valorile provinciei sau populației rurale. Din punct de
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
coaliții burgheze, constituie, cu excepția Elveției, elementul cel mai de stînga. În Suedia, agrarienii au fost, pînă la sfîrșitul anilor '50, aliații permanenți ai partidului muncitoresc. Chiar și astăzi, partidul lui N. Fäldinn va duce o campanie împotriva centralelor nucleare, pentru descentralizare și apărarea mediului. Acest partid care, în ciuda declinului populației rurale, nu a încetat să-și mărească numărul de parlamentari, se situează cu adevărat în centrul eșichierului politic. În Finlanda, Partidul de Centru din care provine Președintele U. Kekkonnen nu a
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
pentru schimbarea de paradigme s-a dovedit a fi găsirea și folosirea de alternative, ca o condiție semnificativă a eficienței actuale a metodologiei educației și care s-a impus cu certitudine, până la a primi valoare paradigmatică: diversificarea soluțiilor conceptuale, metodologice, descentralizarea lor, adaptarea la contexte și situații, la dinamica și varietatea realității, a indivizilor și a experiențelor, a afirmării creativității procedurale și manageriale. Dar însăși paradigma alternanței, conturată astfel, este supusă schimbării: de la sensul tradițional oficializat al alternativelor educaționale instituționalizate (Pedagogia
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
De fapt, dacă acesta acționează în spiritul altei paradigme alternative postmodernismul, el va promova gândirea divergentă, critică, reflexivă, va formula ipoteze alternative de soluționare a limitelor educației școlare curente, va proceda la deconstrucții și reconstrucții în variate contexte sau la descentralizarea unor strategii generale, recomandate metodic. Nevoia de a lucra cu paradigme alternative în practica educațională nu este o problemă nouă, ci a devenit actuală, când s-au maturizat specific condițiile contextului. Concret, așa poate fi reamintită semnificația utilizării microparadigmei dialogului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de a fi antrenați în situații, de a relaționa altfel, de a fi îndrumați, apreciați, stimulați după noi criterii venite dinspre viața socială reală, de a fi îndrumați în construcția proprie a învățării, câștigării de experiențe. Or, aceasta înseamnă și descentralizare managerială. Faptul că a fi educator nu este o profesie oarecare, simplă este recunoscut explicit (Kizlik, 2008), pentru că rolurile sale sunt numeroase și complexe: mijlocitor al comunicării în clasă, realizator al disciplinei, coordonator, evaluator, consilier, membru al grupului, decident, model
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cercetării calitative: indică primele strategii de culegere a datelor (interviu, observare, analize documente, convorbiri ș.a.), presupune flexibilitatea, interpretarea datelor, adaptarea la particularitățile situației cercetate, sprijină predarea creativă la clasă, este însă o cercetare quasi-experimentală, evidențiază notele umaniste incluse, ca și descentralizarea cercetării pedagogice. Criterii Cercetarea-acțiune-formare expertă Acțiunea formare-cercetare a practicianului principale, fundamente științifice și epistemologice, instrumente în diferite strategii, implicarea educatului și a educatorului. Modul de definire și realizare a finalităților formării educatului și ale perfecționării educatorului. • Aplicarea diferitelor categorii de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
megatendințe ale sfârșitului de secol XX, de exemplu: trecerea de la societatea industrială la societatea informațională, de la tehnologia forțată la tehnologia înaltă, de la economia națională la cea mondială, de la perspectiva pe termen scurt la cea pe termen lung, de la centralizare la descentralizare, de la ajutorul instituțional la autoajutorare, de la ierarhii către rețele, de la opțiunea exclusivă către cea multiplă, de la democrația reprezentativă la cea participativă; sau Fukuyama (1992) în evoluția către sistemele democratice ca forme de guvernământ și universalizarea lor după încheierea Războiului Rece
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
social existente în societatea românească din acel timp a urmat, așa cum am mai menționat, perioada comunistă, în care lucrurile s-au oprit. Când multe din țările occidentale în perioada anilor `60-`70-`80 își modernizau serviciile de asistență socială prin descentralizarea sistemului, în România, guvernul comunist desființase aproape întregul sistem național de asistență socială, sistem clădit pe lucrarea științifică monumentală a lui Dimitrie Gusti și a celor ce au fost colaboratori ai săi. După anul 1989, adică după căderea comunismului, în
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
intelectuale. Prima Strategie Guvernamentală în domeniul drepturilor copilului, aprobată în 1997, a vizat perioada 1997-2000 și a marcat începutul reformei sistemului de protecție a copilului în România. La acea vreme, s-au luat primele măsuri pentru reformarea cadrului legislativ, pentru descentralizarea activităților de protecție a copilului, pentru restructurarea și pentru diversificarea instituțiilor de protecție a copilului, pentru dezvoltarea alternativelor de tip familial pentru protecția de tip rezidențial, precum și pentru prevenirea abandonului copiilor. Efectul imediat al adoptării noii legislații 34 a fost
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
copilului, sistemul a evoluat destul de interesant, chiar pregătitor pentru elaborarea pachetului legislativ din anul 2004 cu privire la protecția și la promovarea drepturilor copilului. Așadar, evoluția sistemului după 1997 până în 2004 și, bineînțeles, odată cu apariția noului pachet legislativ, a atins următoarele puncte: * descentralizarea activităților de protecția copilului; * restructurarea instituțiilor de tip vechi; * închiderea treptată a instituțiilor de tip vechi; * dezvoltarea de servicii alternative. Iată și un grafic legat de felul în care, potrivit descentralizării, apar și serviciile alternative în perioada 1997-2004. Graficul 1
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
odată cu apariția noului pachet legislativ, a atins următoarele puncte: * descentralizarea activităților de protecția copilului; * restructurarea instituțiilor de tip vechi; * închiderea treptată a instituțiilor de tip vechi; * dezvoltarea de servicii alternative. Iată și un grafic legat de felul în care, potrivit descentralizării, apar și serviciile alternative în perioada 1997-2004. Graficul 1. Evoluția sistemului de protecția copilului de la OUG 26/1997 până la pachetul legislativ din 2004 Sursa: Statistică ANPDC Sursa: Statistică ANPDC O privire critică asupra statisticilor prezentate de către Autoritatea Națională pentru Protecția
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
a fost adoptat de Parlamentul României și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005. Acest nou cadru legal a fost necesar în vederea reformelor semnificative întreprinse în sistemul de protecție a copilului în ultimii ani din punctul de vedere al descentralizării, al închiderii instituțiilor de tip vechi, al dezvoltării de servicii alternative, precum și al concentrării asupra prevenirii separării copiilor de părinții lor. A fost necesar ca România să continue procesul de adaptare a legilor și a practicilor sale la standardele stabilite
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
tip de comunități este marcat de experiențele religioase comunizate, omogene și integrate în ritualuri. Se delimitează categoriile clericilor și ale laicilor. În cadrul evoluției creștinismului, formele comunitare specifice protestantismului se diferențiază de cele tradiționale prin adaptarea la structurile sociale moderne și descentralizare. În general, bisericile sunt deschise și, în funcție de întinderea și mărimea lor, integrează în mod formal grupuri de diferite dimensiuni, și chiar populații întregi. Modul de organizare al bisericilor permite existența comunităților locale, care reprezintă unitățile de bază ale organizației și
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
mai putea controla printr-o conspirație sau nu centrele principale de producție, difuzare și normare simbolică. România din anu-l 2005 diferă mult chiar de România din 1995, tocmai din motivele pe care le-ai menționat mai înainte, între care descentralizarea continuă a lumii culturale. Nu vreau să spun că toți actorii ei sunt egali: există anumite grupări care au o voce mai audibilă, mai influentă, chiar mai autoritară. Pentru mine, și mai problematic e faptul că lumea noastră culturală este
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
prin raportare specifică: la finalitățile educației, la resursele umane antrenate, ele înseși în formare-dezvoltare, la activitățile centrate pe informare, comunicare și participare prin strategii educaționale specifice, la comportamentele actorilor implicați ( bazat pe motivație, responsabilitate, cooperare, logică, afectivitate) în condiții de descentralizare. Pornind de la aspectele prezentate mai sus, această cercetare își propune să descopere particularitățile stilului managerial în unitățile școlare preuniversitare, precum și măsura în care anumite stiluri de conducere sunt mai prezente în acest tip de organizații și se asociază cu un
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]