6,791 matches
-
6: Exerciții cu material individual. • Învățarea numărului și cifrei 7 - „Formarea șirului numeric”. Exerciții cu material individual. • Numerația în concentrul 1-7 - Raportarea numărului la cantitate și invers; Exerciții cu material individual. • Numerația în concentrul 1-7: „Ordonarea în șir crescător și descrescător în limitele 1-7”; Exerciții cu material individual. • Numerația în concentrul 1-7; „Compunerea și descompunerea numărului 7”; Exerciții cu material individual. • Învățarea numărului și cifrei 8 - „Formarea șirului numeric”. Exerciții cu material individual. • Numerația în concentrul 1-8. „Raportarea numărului la cantitate
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
7”; Exerciții cu material individual. • Învățarea numărului și cifrei 8 - „Formarea șirului numeric”. Exerciții cu material individual. • Numerația în concentrul 1-8. „Raportarea numărului la cantitate și invers”. Exerciții cu material individual. • Numerația în concentrul 1-8. „Ordonarea în șir crescător și descrescător în limitele 1-8”. Exerciții cu material individual. • Numerația în concentrul 1-8. „Compunerea și descompunerea numărului 8”. Exerciții cu material individual. • Învățarea numărului și cifrei 9. „Formarea șirului numeric”. Exerciții cu material individual. • Numerația în concentrul 1-9. „Raportarea numărului la cantitate
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
8”. Exerciții cu material individual. • Învățarea numărului și cifrei 9. „Formarea șirului numeric”. Exerciții cu material individual. • Numerația în concentrul 1-9. „Raportarea numărului la cantitate și invers”. Exerciții cu material individual. • Numerația în concentrul 1-9. „Ordonarea în șir crescător și descrescător în limitele 1-9”. Exerciții cu material individual. • Numerația în concentrul 1-9. „Compunerea și descompunerea numărului 9”. Exerciții cu material individual. • Învățarea numărului și cifrei 10. „Formarea șirului numeric”. Exerciții cu material individual. • Numerația în concentrul 1-10. „Raportarea numărului la cantitate
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
9”. Exerciții cu material individual. • Învățarea numărului și cifrei 10. „Formarea șirului numeric”. Exerciții cu material individual. • Numerația în concentrul 1-10. „Raportarea numărului la cantitate și invers”. Exerciții cu material individual • Numerația în concentrul 1-10. „Ordonarea în șir crescător și descrescător în limitele 1-10”. Exerciții cu material individual. • Numerația în concentrul 1-10. „Compunerea și descompunerea numărului 10”. Exerciții cu material individual. • Numerația în concentrul 1-10. Joc didactic: „Știm să numărăm corect?”. • Numirea și determinarea locului fiecărui element într-o mulțime dată
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
probleme în limitele 1-10; utilizarea simbolurilor; Exerciții cu material individual: „Ne jucăm și calculăm!”. • Numerația: Operații simple de calcul și rezolvare de probleme în limitele 1-10; utilizarea simbolurilor; Joc didactic: „Rezolvă problema cât mai corect!”. Ordonarea în șir crescător și descrescător a elementelor unei mulțimi după diferite criterii; Joc distractiv: „Ordonează corect!”. • Probă de verificare a număratului conștient în limitele 1- 10; operații de adunare și scădere. Joc-concurs: „Cine numără și socotește mai bine?”. Material apărut în Revista învățământului preșcolar, nr.
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
trebuie răcit la +2....+4°C și apoi depozitat în tancuri izoterme (orizontale sau verticale) de diferite capacități. 4. Normalizarea. Este operațiunea prin care laptele este adus la procentul dorit de grăsime și se poate realiza în sens crescător, sau descrescător: * creșterea conținutului de grăsime prin adăugare de smântână proaspătă în lapte sau prin amestecare de lapte gras cu altul mai slab; * scăderea conținutului de grăsime extragerea unei cantități de grăsime din lapte sau prin amestecarea laptelui integral cu lapte smântânit
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
Normalizarea. Poate fi efectuată prin 2 tehnici: * prin reglarea separatorului (normalizare în flux continuu) = la o rotație completă a șurubului de reglare al separatorului, conținutul de grăsime al smântânii se modifică cu 4-5%; * prin amestecarea smântânii = se realizează în sens descrescător (amestecarea cu smântână mai puțin grasă sau cu lapte smântânit) și în sens crescător (adaos de smântână mai grasă), după cum urmează: a. Normalizarea prin adăugare de lapte integral sau lapte smântânit. Exemplul I: să se obțină 500 kg smântână cu
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
următoarele moduri: - Mod de utilizare X1. Când semnalul corespunzător canalului A îl conduce pe cel corespunzător canalului B, incrementarea are loc pe frontul crescător al semnalului corespunzător canalului A. Când semnalul corespunzător canalului B conduce, decrementarea are loc pe frontul descrescător al semnalului corespunzător canalului A; - Mod de utilizare X2. Este similar modului X1, counterul incrementează sau decrementează la fiecare front al canalului A, în funcție de semnalul care conduce; - Mod de utilizare X4. La modul X4, incrementarea sau decrementarea are loc la
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
lateral, de pe care s au adăugat diverse subunități ale gramului, iar a treia și a patra zecimală se citesc pe scala gradată a balanței; se închide balanța, se ia obiectul de cântărit de pe taler și se descarcă balanța în ordinea descrescătoare a maselor adăugate. La sfârșitul cântăririlor se verifică din nou punctul zero. Reguli : nu se încarcă niciodată balanța peste sarcina maximă; nu se așează pe taler obiecte calde sau foarte reci; substanțele solide ce pot ataca metalul talerului se cântăresc
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în măsură să rezolvăm și problema prag matică din care se născuse cealaltă! Am rezolvat o problemă, dar ne-am trezit cu alta, care nu mai era a noastră! Am propus, prin urmare, factorilor de decizie patru soluții în ordinea descrescătoare a costurilor, dar care însemna și o descreștere proporțională a calității și deci a eficienței! Soluția cea mai bună, dar și cea mai scumpă era separarea completă a instituțiilor de formare didactică de cele de pregătire doar academică. Următoarea era
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
dreaptă de regresie (pentru o regresie liniară multiplă cu două VI, vom vorbi despre un plan de regresie etc.). Atunci cînd corelația dintre X și Y este negativă, panta de regresie b ia o valoare negativă (dreapta de regresie este descrescătoare - vezi figura 6.a), iar în cazul unei corelații pozitive între X și Y, panta de regresie b ia o valoare pozitivă S. analizăm dacă inteligența muzicală a indivizilor influențează rezultatele acestora la examenul de admitere la Conservator. Pentru aceasta
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
pentru factorul comunicare verbală, unul pentru factorul comunicare gestuală și, de asemenea, unul pentru factorul comunicare emoțională. Activăm butonul Options. În cîmpul Coefficient Display Format selectăm Sorted by size (astfel că în cadrul fiecărui factor itemii vor fi așezați în ordinea descrescătoare a saturației lor în factor) și Suppress absolutes values less than, iar acolo vom trece .40 (pragul minim luat în calcul pentru saturațiile itemilor în factori este în general .30). Aceste opțiuni ne vor ajuta să vizualizăm mai bine soluția
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
următoarele moduri: - Mod de utilizare X1. Când semnalul corespunzător canalului A îl conduce pe cel corespunzător canalului B, incrementarea are loc pe frontul crescător al semnalului corespunzător canalului A. Când semnalul corespunzător canalului B conduce, decrementarea are loc pe frontul descrescător al semnalului corespunzător canalului A; - Mod de utilizare X2. Este similar modului X1, counterul incrementează sau decrementează la fiecare front al canalului A, în funcție de semnalul care conduce; - Mod de utilizare X4. La modul X4, incrementarea sau decrementarea are loc la
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
g, pusă în tifon și fiartă în apă, băută zilnic. Hemoroizi - infuzie din excrescența (tuberculul) ce apare la mijlocul unui spin, când crește-n locuri umede. Tenie - suc de mentă cu un pic de vin și ulei. Se dă în timpul lunii descrescătoare, când rezultatele sunt mai bune. Puncte albe pe cornee - Un pumn de sare grosieră într-un pahar mare de apă, se lasă 24 de ore, se filtrează și se aplică de 3-4 ori pe zi. Ei, cum vi se par
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
pusă în tifon și fiartă în apă, băută zilnic. - -Hemoroizi - infuzie din excrescența (tuberculul) ce apare la mijlocul unui spin, când crește-n locuri umede. Tenie - suc de mentă cu un pic de vin și ulei. Se dă în timpul lunii descrescătoare, când rezultatele sunt mai bune. Puncte albe pe cornee - Un pumn de sare grosieră într-un pahar mare de apă, se lasă 24 de ore, se filtrează și se aplică de 3-4 ori pe zi. Ei, cum vi se par
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
ani), volatilitatea a crescut cu 60,61 % (de la 15,28 % la 25,26 %). În consecință, volatilitatea este mai mică pentru maturități cu scadență apropiată. Fluctuația dobânzii de piață determină o volatilitate mai mare a obligațiunilor în raport cu maturitatea, dar în rate descrescătoare. Din această cauză, volatilitatea unui portofoliu obligatar nu este determinată de maturitatea medie a acestuia. O altă regulă a pieței obligațiunilor este relația invers proporțională dintre volatilitate și taxa de cupon. Această relație este însă secundară, față de relația volatilitate maturitate
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
3.4. Bursa de valori București Bursa de valori București a fost înființată în baza legii nr.52/1994 - Lege privind valorile mobiliare și bursele de valori. Începând cu luna mai 1996, caracteristica dominantă a pieței bursiere a fost trendul descrescător (de la 409 mil. lei, în 30.04.1996, la 28,5 mil. lei, în 28.05. 1996), ca urmare a slabelor performanțe economicofinanciare ale societăților aflate în ringul bursei. Introducerea treptată de noi societăți la cotare la bursă nu a
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
trisilabice; punerea în corespondență a unor enunțuri simple cu suportul imagistic corespunzător. nu întâmpină dificultăți în transcrierea cuvintelor, propozițiilor, texte de dificultate redusă, respectând liniatura caietului Matematica; recunoaște cifrele de la 1 la 20, ordonează corect obiectele în ordine crescătoare sau descrescătoare în funcție de lungime, mărime, identifică vecinii în concentrul 0-20; recunoaste, pe baza suportului concret și cu suport psihopedagogic figurile geometrice; realizează corespondența între numărul de elemente a unei mulțimi și cifra în concentrul 0-20. IV. Domeniul social-afectiv nu se deplasează independent
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
a unor enunțuri simple cu suportul imagistic corespunzător. nu întâmpină dificultăți în transcrierea cuvintelor, propozițiilor, texte de dificultate redusă, respectând liniatura caietului Matematică întâmpină dificultăți în recunoașterea cifrelor de la 1 la 20, ordonarea corectă a obiectelor în ordine crescătoare sau descrescătoare în funcție de lungime, mărime, identificarea vecinilor în concentrul 0 20; nu recunoaște, pe baza suportului concret, figurile geometrice; realizează cu dificultate corespondența între numărul de elemente a unei mulțimi și cifra în concentrul 0-20. IV. Domeniul social-afectiv nu se deplasează independent
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
a nu priva restul competitorilor de unele dintre mandatele la care aveau dreptul. Dacă au rămas mandate nedistribuite, atunci are loc o redistribuție proporțională a acestora, la nivel național. În acest scop, la nivel național se realizează o listă ordonată descrescător în funcție de numărul de voturi obținut, cu toți candidații care nu au obținut majorități, indiferent de colegiul unde au candidat sau de competitorul pe care îl reprezintă. Mandatele nedistribuite se acordă în ordinea acestei liste, verificându-se pentru candidatul de la fiecare
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]
-
vot mandatele se distribuie după două reguli diferite. Prima este de factură majoritaristă, desemnând câștigători candidații care au obținut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul unde au candidat. A doua este cea care redistribuie proporțional restul de mandate listei ordonate descrescător a candidaților care nu au obținut majorități, până la completarea numărului de mandate la care are dreptul fiecare partid sau alianță. Mai departe, sistemele electorale mixte pot fi clasificate în sisteme mixte majoritare și sisteme proporționale, în funcție de efectele pe care le
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]
-
și 2012 Noul sistem electoral a creat două categorii de candidați: cei care obțin mandate prin câștigarea majorității voturilor valabil exprimate în colegiile uninominale unde au candidat și cei care obțin mandate în urma redistribuției proporționale, pe baza listei naționale ordonate descrescător. Dacă în 2008 majoritatea mandatelor au fost acordate prin redistribuție, doar 26.90% dintre mandatele de la Cameră și 22.63% dintre cele de la Senat obținându-se prin majoritate, în 2012 majoritatea mandatelor au fost obținute prin majoritate (66.67% la
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]
-
doar de propriul rezultat în colegiul în care candidează și, evident, de trecerea pragului electoral de către competitorul pe care îl reprezintă, în cazul mandatelor obținute prin redistribuție ecuația este mult mai complicată. În primul rând, ierarhizarea tuturor candidaților în ordinea descrescătoare a numărului absolut de voturi obținut și acordarea mandatelor conform acestei liste implică faptul că orice candidat de pe listă este în concurență atât cu ceilalți candidați din colegiul său, cât și cu propriii colegi de partid care au candidat în
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]
-
brainstorming pentru a defini conceptul de comunicare B.Tipuri de comunicare: 8 minute Activitatea profesorului: * Propune elevilor să realizeze un exercițiu pentru a pune în evidență rolul comunicării nonverbale; elevii se vor așeza fără a vorbi între ei în ordinea descrescătoare a absențelor nemotivate; exercițiu realizat cu grupul mare al clasei * Prezintă la retroproiector tipurile de comunicare și le comentează; prezintă apoi formele comunicării Activitatea elevilor: * Realizează exercițiul propus de diriginte; C.Scopuri esențiale ale comunicării: 15 minute Activitatea profesorului: * Dirigintele
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
adulte. Maturitatea: continuarea personalității Studiile longitudinale observă aceiași indivizi de-a lungul timpului, oferind singura modalitate eficientă de evaluare a continuității personalității în cursul vieții. In general, evaluările performanței intelectuale indică con tinuitățile cele mai puternice; sunt urmate, în ordine descrescătoare, de variabilele de personalitate precum extraversiunea, stabilitatea/instabilitatea emoțională și controlul impulsurilor; continuitatea cea mai fragilă se înregistrează pentru atitudinile politice și opiniile despre sine (aprecierea de sine, satisfacția personală). Factorii genetici, ca și cei legați de interacțiunea genotip-mediu contribuie
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]