6,256 matches
-
mai multe puncte de vedere. George W. Bush este actualul președinte al S.U.A., dar este de asemenea bărbat, are peste 45 de ani, este dreptaci, soț, tată și persoană menționată de ziarele japoneze în ultimele luni. Care dintre aceste elemente descriptive sunt relevante pentru cercetarea noastră depinde de direcția teoretică pe care o impunem. Dintre statele cu asistență socială de tip universalist, un cercetător ar putea fi interesat, de exemplu, de activitatea uniunilor sindicale sau de satisfacția exprimată de cei care
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
timpului. Aspectul esențial în toate acestea este faptul că ele nu se vor a fi explicative. În schimb, au drept scop investigarea unui singur aspect al lumii sociale, exprimată prin variabile, astfel ca să permită codificarea observațiilor și recunoașterea variațiilor. Cercetarea descriptivă a deținut întotdeauna un loc important în științele sociale academice. Gosta Esping-Anderson a clasificat în mod eficient statele cu asistență socială în: state de tip universalist, de tip reciproc și rezidual.1 Morris Fiorina a demonstrat longevitatea crescândă a carierelor
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și semnificația. În statistică, există o definiție specială pentru fiecare dintre acești termeni. Pentru a se evita confuzia, trebuie să uităm sensurile acestora din limbajul obișnuit și să ne gândim doar la sensul lor statistic. Primele două concepte implică statistica descriptivă, căci acestea se ocupă de înțelegerea tiparelor proprii din cadrul datelor studiate. Tendința centrală constituie cel mai simplu și direct răspuns la întrebarea: „ce ne indică aceste date?”. Aceasta prezintă, în modul cel mai succint posibil, nucleul esențial al datelor, fenomenul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
unul dintre motivele pentru care, în Cursul 4, discuția noastră despre modelarea liniară a pus accentul pe specificarea completă a relației cauzale sugerate. Prin contrast, cel de-al treilea concept de bază - semnificația - implică statistica inferențială mai degrabă decât cea descriptivă. Aceasta indică probabilitatea ca tendință centrală calculată, dat fiind numărul de observații și dispersia acestora, să constituie o reprezentare de o acuratețe rezonabilă a unei relații existente dincolo de limitările acestui set specific de date. Oamenii de știință lucrează în mod
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Semnificație nu înseamnă în mod automat nici adevăr. Faptul că un caz negativ este improbabil nu atrage după sine ideea că afirmarea sa pozitivă trebuie acceptată fără a sta pe gânduri. Cursul acesta se va axa în special pe statistica descriptivă - pe tendința centrală și putere - aplicate întâi în raport cu tiparele de date univariate și apoi cu cele bivariate, în modelele de cercetare cvasi-experimentală. Următorul curs se concentrează asupra statisticii inferențiale - asupra testării semnificației - și extinde analiza la modelele cvasi-experimentale multivariate. Discuția
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Scopul nostru este acela de a stimula înțelegerea logicii gândirii statistice și de a demonstra că, făcând chiar abstracție de matematică și de teoria probabilității, convențiile acesteia sunt înrădăcinate într-o gândire elementară de bun simț. Vom începe cu statistica descriptivă univariată. Științele sociale se bazează pe variabile - concepte introduse în modelele formale și la care se aplică apoi operaționalizarea, astfel încât valorile să poată fi măsurate și înregistrate la nivelul unei serii de observații diferite. Adesea ne concentrăm interesul asupra relațiilor
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
rezultatul unui grup de 10 indivizi care au toți exact 72 țoli, când doi au 71, șase au 72 și doi au 73 țoli, când cinci au 62 și cinci au 82 etc. Astfel, tendința centrală nu constituie un element descriptiv prea bogat pentru date. Este util totodată să avem informații despre dispersia din jurul tendinței centrale. Adică, este important să știm cât de puternică este atracția tendinței centrale asupra aranjamentului de observații, cât de aproape sau departe de medie se situează
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
producă un R2 mare ca valoare. Totuși, un volum mare de variantă neexplicată ne sugerează că cercetătorul ar trebui să caute variabile în plus, într-un format cu regresii multiple, ca să-și continue analiza cauzală asupra variabilei dependente. Astfel, statistica descriptivă bivariată care folosește regresia permite o examinare detaliată a datelor colectate, comparând valorile lui Yi (valorile reale observate ale variabilei dependente care apar odată cu fiecare valoare observată dată a variabilei independente, așa cum sunt înfățișate în graficul dispersat X- ⎧); Y (valorile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
corespunzător din populația mai amplă de cazuri relevante și că acestea captează, foarte probabil, gama întreagă de variație de la nivelul variabilei independente. În continuare, analizăm datele colectate pentru aceste observații. Până aici, ne-am axat în principal pe folosirea statisticii descriptive, învățând cum să calculăm tendința centrală și gradul de împrăștiere din cadrul eșantionului. De exemplu, în cazul unei ipoteze cauzale bivariate am descris tendința centrală a datelor sub formă de dreaptă de regresie a pătratelor celor mai mici - adică panta și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
este aproape întotdeauna falsă. Lucrurile se leagă, de obicei unul de altul, chiar dacă indirect; foarte puține sunt, de fapt, pur întâmplătoare. Testarea științifică presupune chiar opusul, insistând să se plaseze exact împotriva poziției preferate și susținute de ipoteză. Matematica statisticii descriptive cvasi-experimentale și a celei inferențiale poate deveni complicată, dar raționamentul logic de bază este inteligibil și relativ evident. Pentru un public care nu este de specialitate, înțelegerea testării semnificației este esențială pentru descifrarea textului, care reprezintă o componentă necesară a
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de fundal. A le verifica prestația diferențiat devine o precauție metodologică obligatorie. Și, dacă această dublă evaluare duce la rezultate surprinzătoare În raport cu performanțele sale și liniile de evoluție pe care traiectoria lor științifică s-au plasat, atunci portretul inițial - faza descriptivă - poate căpăta, firesc, forma unui sincer elogiu. Cu atât mai mult cu cât izbânzi semnificative pot fi contabilizate În etape de dinainte de 1989. Acestea sunt mobilul, cadrul și intențiile acestui text-răspuns despre sociologia românească postbelică și sociologii ei. A releva
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Coleman a mai vechii idei weberiene a raționalității individuale o angajează, ne referim, pe scurt, doar la o singură fațetă a ei: În ce măsură teoria este una normativă (ar fi În interesul lor ca oamenii să aleagă varianta optim-rațională) sau una descriptivă (așa și procedează ei În mod obișnuit). Cu remarca importantă că, dacă În viziunea TAR costurile și beneficiile sunt și sociale, și psihologice (deși mai greu de cuantificat), răspunsul - anticipat deja În prezumpția anunțată - este că teoria acoperă o realitate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Astfel, În evoluția modelului cultural implicit, acesta ne poate apărea În mai multe ipostaze: model de cercetare a culturii; model de raportare la o cultură; model de a pătrunde Într-o cultură; model de evaluare a unei culturi; model cultural descriptiv al unei societăți; model de existență (mod de existență) a comunității ca model de timp sau ca model habitus; expresia unui nou tip de raționalitate istorică. Modelul cultural explicit ne conduce la Înțelegerea acestuia ca: model de evoluție a culturii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de echipe de cercetare ale Institutului de Etnografie din Moscova (cf. S. Sokolovski). În comunism, acest interes (adeseori exclusiv) pentru istoria, folclorul sau ,,cultura materială” a propriei țări s-a concretizat În numeroase cataloage, atlase, sau colecții muzeale; abordarea empirică, descriptivă nu a favorizat Însă și dezvoltări teoretice, dat fiind ,,controlul partidului asupra interpretării” (S. Sokolovski). La nivel universitar, predarea etnologiei este mai timpurie (de exemplu, la Universitatea din Ljubljana În 1940) decât În cazul antropologiei socioculturale (introdusă la Universitatea din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
al referatului este necesar deoarece prin acesta se exprimă posibilitatea de a prezenta și de a transmite lectorului ideile expunerii într-un mod cât mai eficient. Că tipologie, planurile se pot clasifică în funcție de subiectul tratat și de obiectivul discursului în: descriptive planul cronologic, planul comparativ, planul analizei punctelor de vedere, planul descriptiv. argumentative planul dialectic (teza că prezentare și confirmare a unei opinii, antiteza că dezvoltare a unei teze contrare și că respingere a primei teze și sinteză că poziție diferită
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
a prezenta și de a transmite lectorului ideile expunerii într-un mod cât mai eficient. Că tipologie, planurile se pot clasifică în funcție de subiectul tratat și de obiectivul discursului în: descriptive planul cronologic, planul comparativ, planul analizei punctelor de vedere, planul descriptiv. argumentative planul dialectic (teza că prezentare și confirmare a unei opinii, antiteza că dezvoltare a unei teze contrare și că respingere a primei teze și sinteză că poziție diferită de teza și antiteza, dar care le pune în relație, prin
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
P. are o ureche bine exersată: radiografiile diverselor medii și grupuri sociale se bazează în mare parte pe înregistrarea de înaltă finețe a limbajului. Stilul este matur, polisat, într-un mod care îi pune în valoare muchiile aspre, iar tehnica descriptivă și cruzimea observației sunt cu totul inedite la un prozator debutant. În fine, activitatea jurnalistică desfășurată de P., înscrisă cu fidelitate în sumarele revistei „22”, se concretizează predilect în interviuri și articole de fond. Temele supuse analizei cuprind o arie
PALADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288625_a_289954]
-
și colorat, dublat de magnificarea hâtră a derizoriului, sordidului sau a insignifiantului prin recuperare manierist-cărturărească, de fapt ironică, mitologizarea burlescă a cotidianului prin recurs la procedeele culturii populare; caracterul narativ al poemelor, recursul la listă sau la panoptic, la acumulări descriptive. Totul dublat de o aplecare spre ceea ce s-a numit comedia literaturii, de autoreferențialitatea textului ori de implicarea conștiinței teoretice a autorului. Acestea ar fi „ingredientele” o. poetic canonic, însă există viguroase filoane optzeciste de nuanțe sensibil diferite: autenticiste, neoexpresioniste
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
și Mitologie românească, volumul I: Dușmani și prieteni ai omului (1916), volumul II: Comorile (1916), volumul III: Pământul (1924), mai toate cu subtitlul După credințele poporului român, conțin un bogat material prezentat in extenso, fără scurtarea unor variante, abordarea fiind descriptivă. Lipsesc trimiterile comparatiste care, după opinia unor comentatori, ar fi sporit interesul materialului antologat. Alții apreciază pozitiv tocmai generozitatea înregistrării cât mai multor variante, considerând că analiza critică ar fi diminuat prin selecție colecția. „T. Pamfile - apreciază Ovidiu Papadima - n-
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
și cunoștințele poporului: Industria casnică la români. Trecutul și starea ei de astăzi. Contribuțiuni de artă și tehnică populară (1910), Agricultura la români (1913), Cromatica poporului român (1914). Socotite „primele lucrări pe aceste teme în etnografia românească”, aceste studii, deși descriptive, „servesc și azi ca puncte de sprijin în abordarea unor probleme sau compararea unor elemente de cultură materială” (I. Vlăduțiu). Alte cărți au în vedere obiceiurile calendarului popular: Sărbătorile de vară la români (1910), Sărbătorile la români. Crăciunul (1914); Sărbătorile
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
1967) - conservând în demersul și limbajul interpretativ reziduuri sociologiste și fiind concepută în chip tradițional (viața, apoi opera, discutată pe genuri) - se remarcă prin informația documentară, interpretarea păstrându-se de regulă în respectul opiniilor consacrate și cantonându-se la un nivel descriptiv și didactic. Nu sensibil diferit se procedează în monografia Elena Farago (1975), unde însă comentariul beneficiază și de mărturisirile poetei, de „lungi și emoționante convorbiri”, ce aduc demersului, minuțios și sobru, un plus de implicare afectivă și de autenticitate. Monografiile
PAPASTATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288676_a_290005]
-
medic militar în timpul campaniei din 1916-1918. Preparator la Catedra de anatomie a Facultății de Medicină din București, este chemat la Cluj, unde, din 1919 până în 1947, conduce Catedra de anatomie și embriologie la Facultatea de Medicină. Înființează Institutul de Anatomie Descriptivă și Topografică și revista „Clujul medical” (1920). Autor al unor tratate de anatomie devenite clasice, prodecan și decan al Facultății de Medicină clujene (1930-1932), fondator al Societății Române de Antropologie, membru al unor societăți academice europene, P. a fost un
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
la Sibiu (1940-1945) și face parte din comitetul de redacție al revistei „Luceafărul” (1941-1945). Debutează în 1924 cu un text polemic, Istoria măgarului farsor și a cioarei invidioase, replică la acuzațiile de plagiat aduse lucrării sale Tratat elementar de anatomie descriptivă și topografică. Semnează cu pseudonimul Sylvius Rolando prima sa carte, culegerea de nuvele Generalul Frangulea (1925), și romanul Ne leagă pământul (1926; Premiul Academiei Române). Colaborează la „Abecedar”, „Familia”, „Gândirea”, „Lanuri”, „Luceafărul”, „Pagini literare”, „Ramuri”, „Renașterea”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Tribuna”, „Universul
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
oferă nici o șansă de împlinire autentică esenței umane. Problematica existențialismului francez - de la căutarea sinelui mascat de aparențe falsificatoare la greața față de ceea ce au făcut ceilalți din tine - se regăsește într-o narațiune plină de vervă, antrenantă, deloc explicativă și sugestiv descriptivă. Romanul a fost imediat adoptat ca un fel de manifest al generației nonconformiste, tragice, ironice și din principiu nonpatetice. Despărțirea de adolescența medelenizată sau de adolescența eroică și investigatoare - clișeele dominante ale literaturii despre tineri - este definitivă. Personajele comunică, dar
KENERES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287707_a_289036]
-
ale noilor configurări. Ele au reușit, cum ar spune P. Hedström și R. Swedberg, „să eticheteze, să reeticheteze și să descrie în loc să explice”. Dacă s-ar fi concentrat asupra mecanismelor sociale ale tranziției tendențiale ar fi trebuit să evite abordarea descriptivă, care se limitează la simpla prezentare a unor lanțuri de evenimente, acțiuni, conduite ce trec de la o stare la alta, pentru a promova o abordare explicativă în care o serie de stadii ale dezvoltării implică evenimente și componente ce trec
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]