3,459 matches
-
pare că, azi, în ochii tăi m-am rătăcit, pierdută, undeva, între cer și mare, cu-a lor lumină m-ai înveșnicit. În cântul dulce al vieții împărtășim apa gustată-n seri de curcubeu, și-n file albe, azi, destinul deslușim, ducând iubirea noastră-n apogeu. https://www.youtube.com/watch?v=k4hKnKOfXsI Referință Bibliografică: Triumful iubirii / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1427, Anul IV, 27 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Olguța Trifan : Toate Drepturile Rezervate
TRIUMFUL IUBIRII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371845_a_373174]
-
oglindă, trist, captiv, fără de vină. Îmi pun tristețea, azi, pe-altaru-nchinăciunii, fruntea mi-aplec umil, smerit, ca scut amărăciunii. Spre Tine, doar, eu calc drumul rugilor fierbinți Căci știu: din ‘naltul cerului, în veci, Tu nu ai să mă minți. Am deslușit, mereu, gânduri și vise-n noapte, Și-am suportat, în timp, dureri născute prin păcate, Iar azi, să merit iertarea răului făcut, Ție-Ți cer, Te rog, să-mi dai un strop de timp, cu împrumut! https://www.youtube.com
RUGĂ CĂTRE TINE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371883_a_373212]
-
Căprar Florin Publicat în: Ediția nr. 1674 din 01 august 2015 Toate Articolele Autorului Citesc pe-o coală albă de hartie Nescrise sentimente trecătoare, Iar totu-mi pare azi o poezie Fără cuvinte, dar plină de savoare. Cu ochii minții deslușesc ideia Că tu ai fost un înger pentru mine, Ai fost și-ai să rămâi mereu femeia, Acea minune a nopților sublime, Cănd rătăceam prin ale tale visuri Și-n sufletul tău tandru plin de-ardoare, Creindu-ne eterne paradisuri În
CITIND PE-O COALĂ ALBĂ DE HÂRTIE de CAPRAR FLORIN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371898_a_373227]
-
se fereau de mine. Așa credeam eu în mintea mea de copil. Nu aveam mai mult de nouă-zece ani în acea vreme. Ei șușoteau că așa erau învățați țăranii să vorbească când intrau în pat, pe șoptite. Vorbele lor le deslușeam destul de greu. Mi-am adus aminte, din cele auzite, că în timpul zilei când mă jucam cu cercul prin curte cu vecinul meu Petrică, mai mic cu un an decât mine, l-am văzut pe tata tot cărând în brațe saci
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
-o cu straielor lor pe maica învățătorului răstignit, care începuse să plângă cu mâinile întinse către fiul ei aflat sus, țintuit pe crucea din mijloc, care era mai înaltă decât celelalte două. Atunci, centurionul Gaius, care cu destulă greutate putea desluși silueta lui Iisus își încordă privirea și prin ceața albă care îi împăienjenea ochii reuși să se apropie de cruce. Cunoscând că gestul zdrobirii picioarelor avea o semnificație de umilire și de batjocură, Gaius Cassius nu-i mai așteptă pe
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
insera in volumul menționat. Tocmai din această perspectivă, monografia Ion Miloș. Viața și opera reprezintă o lucrare ce dovedește o muncă de cercetare acribioasă, atentă, o privire obiectivă, o adevărată artă a mânuirii unui vast material, din paginile căreia se deslușește profilul literar al unui important scriitor și om de cultură român și, în cele din urmă, al unei epoci literare din perspectivă multiplă: românească, franceză, suedeză, ex-iugoslavă-sârbă, europeană. Catinca Agache, cu un doctorat susținut la Universitatea ,,Al.I.Cuza” din
CONSTANTIN DRAM . O MONOGRAFIE ION MILOŞ LA EDITURA ACADEMIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371997_a_373326]
-
unei scene. Lângă perete era o canapea răpciugoasă. Când intri în sala te lovește un miros de vechi, de prăfuit. Era întuneric iar sala mare, goală la mijloc, cu niște mese și scaune lângă un bar, în fund. În întuneric, deslușești un acoperiș înalt, ceea ce noi numim „cathedral ceiling” - de aici să vină oare numele clubului? Pe pereții înalți, tencuiți și vopsiți în alb, găsești o întreagă memorabilia muzicală: chitări, poze de soliști, alte obiecte diverse (unele cât roata carului, altele
EL TANGO ARGENTINO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372294_a_373623]
-
mantie luminoasă: la Orizont, te întâmpina strălucirea orbitoare a zăpezii; la Zenit abia puteai zării razele strălucitoare ale soarelui; sufletele celor două ființe erau inundate de o lumină și o pace dumnezeiască. Printre lacrimi și suspine, abia că se mai deslușea o voce a păcii, a fericirii și a împăcării divine! “Bine ar fi să rămânem aici și să facem trei colibe: una pentru tine, una pentru mine și alta pentru Dumnezeu!” Doamne, ajută! Ștefan POPA Referință Bibliografică: Zborul spre lumină
ZBORUL SPRE LUMINĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372345_a_373674]
-
pe tavă? Ți l-am dat! Eu mi-am terminat misiunea. Salut! Și Pascu Vârtosu a plecat, lăsându-l pe Mărășteanu privind lung la târla de pe locul său. Se duse până acolo și văzu ușa încuiată. Privi în zare, unde desluși o pată alburie. Își zise că, poate era conturul unei turme,cu siluetele mișcătoare ale oilor, ca niște scântei ce-i provocau arsuri pe retină. De fapt, îi ardeau neuronii,care-i atârnau grei în tâmple,cu atâtea griji și
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
gânduri, să-ți deschidă noi perspective, să-ți facă „Brainstorming” (furtuna creierului) ca să descifrezi simboluri, adevăruri, sensuri noi, adecvate contemporaneității și intimității tale. „O furtună” poate fi vizionat la diferite niveluri. Începând cu cel vizual, plastic. Privind un tablou, fiecare deslușește în el “ceva”, poate identic cu ce și-a dorit creatorul, poate diferit, comunicând, interactivând. Purcărete ne poartă pe o insulă misterioasă. Interiorul palatului pare doar o amintire ștearsă a gloriei de altădată ajunsă în decrepitudine, o “lume nouă” în
BRAINSTORMING, ÎN REGIA LUI SILVIU PURCĂRETE LA FESTIVALUL SHAKESPEARE DIN TEL AVIV de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372842_a_374171]
-
la 1 ianuarie 2013 e surprinzător de actual. Asta mă încurajează să încerc o privire eurocentristă, din perspectiva Imperiului Sfântului Petru, mai puțin familiară orintalilor, supuși privațiunilor inerente izolării, cenzurii și propagandei antioccidentale, antifasciste din Imperiului Sfântului Andrei, pentru a deslușii critic cauzele și consecințele noului Război Rece și Sinodului Panortodox. Război și Pace! -------------------------------- * Tezele sunt un răspuns și la scrisorile d-lui prof. Ioan Huma (Iași) și d-lui Cătălin Moldoveanu, redactor șef (Brăila). Ambele pot fi citite pe blog
ZECE TEZE, 2015 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372847_a_374176]
-
asta o gaură dreptunghiulară. Și eu și unchiul meu îl urmăream cu atenție și observam o nespusă fericire a faptului că, în curând, îl va da gata. Îi mângâia partea exterioară și îi murmura cuvinte pe care noi nu le deslușeam. Fără să ne privească, continuă: Vedeți voi, aici unde am ascuțit acest capăt servește pentru despicarea șuvoiului de aer. No, acesta se numește dinte, unii îi mai spun și ancie. Dacă i-ai făcut trupul cu drag și el îți
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
greu de trecut și chiar cu grave dorințe de deznaționalizare, exemplul prezent fiind Basarabia. Referitor la obiceiul de colind cu plugul, etnologul Vasile Bumbac, prieten al marelui luceafăr al poeziei românești, Mihai Eminescu, scria în anul 1869: Nu-mi pot desluși cum de s-a pierdut datina aceasta (a purtării plugului) la românii din Transilvania și Ungaria. O altă concluzie, pe care o vom cita, se poate desprinde din însemnările, făcute în anul 1960, de către folcloristul Dumitru Pop: nu se poate
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
se închideau mai apoi și lăsau loc multor întrebări fără răspuns. Căutaseră apoi și printre ideile religioase ale diferitelor popoare însă știau deja de mai demult că învățăturile lumii precum și credințele ei formează un păienjeniș care nu te lasă să deslușești adevărul, ca și cum cineva ar fi dorit de fapt prin aceasta să-l ascundă, ca să nu fie aflat niciodată. Și totuși, Adevărul, simțeau ei, trebuie că se afla undeva, singur și nealtrat de nimic, însă greu de deslușit. Ei au început
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
te lasă să deslușești adevărul, ca și cum cineva ar fi dorit de fapt prin aceasta să-l ascundă, ca să nu fie aflat niciodată. Și totuși, Adevărul, simțeau ei, trebuie că se afla undeva, singur și nealtrat de nimic, însă greu de deslușit. Ei au început a privi problema și din alt unghi decât dintr-acela al filozofiei elene care spune că două adevăruri nu pot coexista fiindcă unul dintre ele este un fals. Având cu toții o înaltă cultură au privit Adevărul și
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
depărtări se-aud colinde, Într-un decor de-amar cernut. Abia mai pot să-ntrezărească Vagi siluete care vin, Și se opresc în pragul casei, Să-ngâne un colind creștin Dar parcă raiul se coboară Când al lui glas îl deslușesc Și pentru-a câta oară, iarăși? În ochi, blând lacrimi le-nfloresc. Referință Bibliografică: DIN AN ÎN AN / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2160, Anul VI, 29 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate
DIN AN ÎN AN de DANIEL DAC în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372967_a_374296]
-
Părinții mi s-au despărțit pe când eram în fașă. Eu am rămas cu mama și familia sa, la Cârța, lipit sentimental și profund de valorile traditionale, omenia și respectului față de cântec, oameni și neam. În casa străbunicii Victoria Pascu, am deslușit tainele cântecelor populare și a jocurilor strămoșești iar la școala din localitate mi-am format primele trăsături de caracter, învățat de dascăli remarcabili, rămași peste ani în sufletul și memoria mea. Ambientalul sătesc, prietenii, căldura și educația de acasă au
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
noastră concretă, care se află în adâncul nostru, un univers pe care pictorul l-a sugerat strecurând picuri de sfințenie și de smerenie, un univers care te îndeamnă la contemplare și la rugăciune. Stând de vorba cu pictorul, i-am deslușit câteva trăsături pe care i le bănuiam. Profunda sa religiozitate i-a sădit în suflet dragostea de om, de adevăr, de dreptate, de frumos, de curățenie și puterea de a lupta pentru aceste valori. Idealul său în artă este acela
CEASUL DE TAINĂ AL PICTORULUI MIHAI TEODOR OLTEANU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371100_a_372429]
-
lui, căci cine putea să doarmă lângă un om care aprindea lumina de 30 de ori pe noapte și avea în jurul lui cărți ce mai cădeau și pe jos?” Și pentru mine s-a făcut lumină și-am reușit să deslușesc mai bine taina prieteniei ce s-a născut între cei doi. Mitică și Vasile: aveau un lucru deosebit în comun: erau părtași la aceeași dragoste - amândoi iubeau nespus de mult CĂRȚILE! Referință Bibliografică: Un bistrițean cu studii la Sorbona - VASILE
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
o limpezi apa!”, ne spunea. Era luna iunie. Sfârșit de iunie. Frig. Mai sus, pe muntele Ghițu, ninsese toată noaptea. Munții nu se mai vedeau. Totul era învăluit într-o mantie alburie, sfâșiată și îngrămădită pe alocuri. Mai aproape de noi deslușeam pădurea cu brazii ei crescuți la înălțimi mai joase. Apoi, negura începea să se plimbe, acoperind și descoperind copacii cu văluri albe, având forme diferite; în cele din urmă, spirale albe se ridicau spre cer, dezgolind copacii și lăsându-i
NICOLAE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371189_a_372518]
-
ne face sa înclinam a crede că a fost destinat unei biserici de lemn aparținând unei așezări din apropierea unui rediu, care a căpătat cu timpul denumirea Rediu, după cum arată și textul acestui pomelnic( și nu Laredi cum eronat a fost deslușit în trecut). Faptul că există multe nume de așezări (sate, comune ) REDIU ridică dificultatea de a identifica cărei biserici dintr-un sat cu numele de Rediu, aparține pomelnicul în discuție. Putem însă presupune că acesta a aparținut unei biserici mai
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
la moment, „ asistam” curios și extaziat la etapa inițială, generică, a unui „lung metraj” de ficțiune nonfictiv(!), la proiecția secvențială rapidă, amețitoare a mii de instantanee redându-mi personaje, portrete vii, mișcăndu-se în cele mai bizare mimici, gesturi și ipostaze. Deslușeam la început predominant trăsături antropoide ante-preistorice, apoi chipuri aproape umane, timpurii...De la precursorii ancestrali din vechimi atemporale, cu înfățișări sălbatice, de primate, la portretele vii paleontologice, neolitice și moderne, derularea imaginilor încetinea, sesizam decelerația, metamorfoza, modelarea... Așteptam „cuminte” încetinirea și
REVELAŢII INTERZISE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345791_a_347120]
-
l-a ținut departe sala de operație, dimpotrivă, a ajuns chiar la cârma instituției medicale. În mod paradoxal, unele cadre medii dețin în spital o poziție privilegiată, în dauna medicilor. Misterul aberațiilor ce se petrec în jurul său doctorul G îl deslușește nu după multă vreme: „apendicita de Tecuci“ - în fond, legarea trompelor uterine femeilor fertile - i-a adus doctorului-cârtiță Ion Gheorghiu o putere incredibilă înaintea potentaților zilei. Operând soțiile mai-marilor de la partid, ale milițienilor, ale procurorilor etc. - sprijinit temeinic și competent
VIAŢA CA O CURSĂ PE UN CÂMP MINAT, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345819_a_347148]
-
clasa a șaptea. Domnule , îi spune Tudor Călărașu, învățătorului Georgescu, trebuie să-l duc că nu mai scap de el!... și cum spuneți că e „răsărit”, îl fac învățător. De altfel aceasta era și dorința copilului. „Singurul lucru care se deslușa era că voiam să fiu un om deosebit în meseria mea. Să fiu învățător deosebit, iată, nu mai mult.” ( Luceafărul nr 20/ 18 mai 1974). Tudor Călărașu se interesează de soarta lui. La Școala normală din Turnu ca și la
MARIN PREDA- COPILĂRIA ŞI ANII DE ŞCOALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345834_a_347163]
-
scurge ziua dintre noi ce culege oftatul pentru-nceput oare a câta dată și-l așeză în pagini îl așeză în noi sărut mâna idol tu femeie timp ce mereu rămâi un ceva nespus dar te rog încearcă tu și deslușește în sărutul mâinii tot ce nu ți-am spus reverență ție creație divină. Referință Bibliografică: Un ceva nespus / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 837, Anul III, 16 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Șerbănescu : Toate
UN CEVA NESPUS de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345891_a_347220]