1,902 matches
-
oceanul, fluviile, iar cutare lucrurile microscopice, pomenind de moleculă și de atom. în literatura romînă, cuvîntul din urmă figurează mai întîi în Istoria ieroglifică, unde e definit astfel: „Lucrul carele într-alt chip sau parte nu să mai poate despărți, despica, tăia, netăiat”1). Lui Cantemir îi place să se joace cu vorbele care exprimă tot ceea ce-i mărunt 2). Dar, în ciuda dimensiunii lor, „atomurile” sînt, pentru el, ceva serios, care îi evocă nașterea și moartea ca procese perpetue, schimbarea și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
înainte în „Almanahul «Adevărul» și «Dimineața» pe anul 1913”. Ambele încep cu pretextul întoarcerii acasă, noaptea, după apăsătoare reflecții de inși singuratici. Schița lui Pora: „Mă întorceam acasă învăluit în singurătatea nopței ușor tulburate de vînt. încolo nici un zgomot nu despica tăcerea prin care însuși zgomotul pașilor mei pierea, ca zgomotul impalpabil al unei ființe nemateriale. Și revenindu-mi gîndul tors o seară întreagă în taciturnia unei visări de izolat, nu-mi auzii cuvîntul rostit cu glas tare și căruia cineva
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
om al Renașterii” e, În fond, un reprezentant al ideologiei medievale. Imperiul este condus prin semne făcute cu degetul. În politica internă și externă orice concesie este exclusă. Simbolul monstruos al acestei politici violente este numărul imens al gealaților care despică trupurilen două și Îngroapă oamenii de vii. Pașa din Vidin, reprezentant al „Renașterii” trăiește drama spiritului liber, mutilat de „Marele Turc”. El se lasă Înșelat de amabilitatea lui Mahomed, deși Îi i-a contestat acestuia ideologia culturală și politică. Ideea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dar în acea dimineață și-a tras pe sub fustă o pereche de pantaloni de-ai lui tata, i-a îndesat în cizme și, așa încotoșmănați, cu o lopățică în mână, au plecat spre școală, tata înainte, mama după el. Au despicat cărare cu piepturile și nu s-au plâns nimănui că nu s-au curățat drumurile. Și așa, zi de zi, an de an, au muncit pe brânci și au alfabetizat tot satul și au adus copiii cei mai săraci la
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
Făt-Frumos din lacrimă) (h) "Ea lăsa fusul, râdea, îmi desfăcea părul cârlionțat în două și mă săruta în creștetul capului. Câte-o frunză se desprindea din ramuri și cădea legănându-se." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) (i) "Și copiii o și despicară, cam repede, că bătrânul strânse din ochi. Jumătate mie. Și jumătate mie. Și băiatul întinse d-o mustață și fata de alta, ba a lui, ba a ei să fie mai lungă. Pe bunic îl trecură lacrâmile, dar tăcu și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vadă într-un vis luciu ca oglinda cum trebuia să fie-mbrăcată. Ea zâmbi când se visă atât de frumoasă." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (h) " Se unduia în duel ca un bici și fiecare legănare a spadei sale ar fi despicat în două orice alt bărbat sau băiat care i-ar fi stat în cale, dar Peter se învârtea ca un fluture în jurul lui și, tăind aerul, se ținea departe de zona periculoasă. Iarăși și iarăși se năpustea ca o săgeată
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
odată cu vitele, care nu mai mișcă. Imediat sunt înhățate de un picior de un cinghel ce rulează ca un scripete mobil, prin fața lucrătorilor așezați în linie. Primul lucrător nu face decât o mișcare puternică cu un cuțit mare, cu care despică vita. Al doilea trage afară abdomenul și intestinele și de aci totul merge într-o perfectă înlănțuire. Porcii introduși într-o sală mai mică sunt amețiți, loviți în frunte cu un pistol percutor și de aci sunt azvârliți într-un
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
decît cele simultane, care apar ca părți ale aceleiași trăiri. Cei născuți de două ori pot trăi contraste mai puternice decît li se întîmplă de obicei celor născuți o dată. Unor asemenea născuți de de două ori, a căror viață se despică în perioade, între care se rupe pînă și legătura amintirii, se poate chiar să le vină foarte greu să ajungă la contopirea sau organizarea sentimentelor contrastante în cel mai înalt grad, care pun stăpînire succesiv pe suflet. Dar cînd se
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
împotriva lăuntrului nostru, al unui lăuntru care trebuie scotocit ca să scoți din el ce trebuie scos și să te calmezi după aceea, să te liniștești. Răzvrătirea există dintotdeauna, ca o frondă, ca o catapultă, dar e o catapultă cu limbă despicată de șarpe, una cu două tăișuri. Pornești o bătălie și ca să câștigi, dar și ca să liniștești și să găsești ceva în tine. A.C.: Pentru mine, a fost un experiment, ca să vedem dacă într-adevăr putem face un obiect adevărat din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
relație personală“ cu Jane Fonda - pentru cine a ajuns mai târziu în țară: actrița l-a sărutat pe obraz când i-a înmânat Palme d’Or-ul la Cannes.) Bunica-i șefa! are mai puțin umor și mai multă dramă despicată în trei și răsucită în toate părțile. Autorul filmului, Garry Marshall, este totuși cunoscut pentru comediile sale romantice, începând cu Pretty Woman și terminând cu Runaway Bride sau The Princess Diaries 1 și 2. Cred că primul lucru pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
Urmuz și Caragiale. Block Bach (Teatrul Odeon) cuplează alunecările de mușchi ale lui CRBL cu virtuozitatea duetului Monica Petrică-Răzvan Mazilu și cu gesturile conflictual miniaturale ale Cocăi Bloos atunci când se ceartă cu poșetă. Capră sau cine e Sylvia? (Teatrul ACT) despica tabuurile și le ridică la plasa convențiilor pentru care nu mai contează adversarul, ci doar răzbunarea pentru sfidarea limitei. OO! (Teatrul Tineretului din Piatra-Neamț) sexualizează raporturile de forță babă-moș, cocoș-găină în aiuritoarea societate de consum. Fără pretenții, haios și relaxat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
meșteri mari, Să mi-i părăsească Ca să putrezească Colo pe grindiș, Sus pe coperiș. Meșterii gândeau Și ei își făceau Aripi zburătoare De șindrili ușoare, Apoi le-ntindeau Și-n văzduh săreau Dar pe loc cădeau, Și unde picau Trupu-și despicau. Iar bietul Manole, Meșterul Manole, Când se încerca De-a se arunca, Iată c-auzea Din zid că ieșea Un glas nădușit, Un glas mult iubit Care greu gemea Și mereu zicea: "Manole, Manole, Meștere Manole! Zidul rău mă strânge
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
a ști 104. a (se) gîndi 105. a mirosi 106. a se teme 107. a dormi 108. a trăi 109. a muri 110. a omorî 111. a se bate 112. a vîna 113. a lovi 114. a tăia 115. a despica 116. a înjunghia 117. a zgîria 118. a sapă 119. a înota 120. a zbura 121. a merge 122. a veni 123. a se culcă 124. a se așeza 125. a se ridica 126. a se învîrți 127. a cădea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
g zahăr pudră, 250 g sirop de fructe, zahăr vanilat, puțină sare, 200 ml ulei Ouăle se bat cu 300 g lapte, făină, 100 g zahăr tos, vanilia și coajă de portocală, rezultând o compoziție. Portocalele curățate de coajă se despică în felii și fiecare felie se dă prin compoziție, apoi se pun la prăjit în ulei încins și se rumenesc pe amândouă părțile. La sfârșit, se servesc reci și pudrate cu zahăr și sirop de fructe. GOGOȘELE CU ZMEURĂ 4
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Și-am iubit o copiliță/ din copilăria mea/ si-am iubit-o cum iubește/ marinarul barca sa/ Și am prins-o într-o seară/ cu un alt băiat din sat/ c-un cuțit ce-aveam la mine/ inima i-am despicat". Dorul de femeia de care a fost despărțit agravează stările de tristețe și suferință: " Iar cînd se lasă seara/ și-mi vine dor de tine/ mă uit la poza ta/ lacrimă în ochi îmi vine/ pe fereastra închisorii/ eu stau
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nu să cuceriți ce nu era al nostru, ci să recucerim ce este al nostru.Stefan cel Mare cu legendarul său paloș a plecat din poarta Pocuției, la poarta Dunării, din șesul Podoliei, până la malu Mării, iar Mihai Viteazul a despicat Carpații și a căzut la Câmpia Turzii pentru a uni românii într-o națiune și un popor. In ultimii 120 de ani, de la 1820 la 1940, Tarile Române au fost de nenumărate ori înrobite, jefuite și exploatate, sărăcite și umilite de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
pe măsură ce autorul își obiectivează ura în imagini din ce în ce mai respingătoare. Prin “spurcate și năpăstuitoare basne”, Hameleonul îl prinde în cursă pe Inorog. Momentul este ritmat hiperbolic prin participarea afectivă a întregii naturi, în note de bocet popular: “Munți crăpați, copaci vă despicați, pietri vă fărâmați! Asupra lucrului ce s-au făcut plângă piatra cu izvoară, munții puhoaie pogoară, lăcașele Inorogului, pășunele, grădinele, cerniască-să, păliască-să, veștedzască-să, nu înfloriască, nu înverdzască, nici să odrăsliască, și pre domnul lor cu jeale, pre stăpânul lor negrele
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
pentru construcții viitoare, o curte adumbrită de castani grandioși, lepădând la vremea lor fructele sălbatice, voluminoase și lucioase, la dispoziția copiilor, ca și sutele de cărăbuși în anotimpurile de invazie. Grădina era plină de peri, meri, cireși, pruni și o despica în lungimea ei o alee mărginită de ambele părți de tufe doldora de coacăze roșii și agrișe galbene. Mai rămânea însă în grădină destul loc pentru straturi de ceapă verde, tomate, salată, pătrunjel, mărar, chiar ceva porumb. În subsolul casei
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
încălzesc camera. La birou Pe o alee din Parcul Copou, Iași Numai în pijama fiind ... m-am strecurat prin hol și de aici pe scări ... fără să mă simtă (șmecher, ce mai) ... în subsolul situat exact sub bucătărie. După ce am despicat câțiva bușteni ... mi-am încărcat brațul cu lemne și urc repede scările căci mă luase frigul de-a binelea. Când colo ... ușa încuiată. Bat în ușă ... nimic. Mi-am dat seama că soția ... neștiind că eu am coborât ... după ce a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
care acest fost preot, lipsit până acum de o viață a lui, primește în finalul romanului ceea ce el numește vești "foarte bune" din Paradis. Iubirea intră în ecuație, cu maximă discreție. Lodge nu e un scriitor romantic. Îl amuză să despice firul în patru și apoi să-l împletească la loc într-o narațiune haotică, amețitoare. În Nice Work și Paradise News își îngăduie să răsufle, să surâdă, să simtă. Și totuși, în ansamblu, e un Desperado căruia îi e cu
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
poată insera simplist în prelungirea corpului. Cele mai vechi pietre despre care se știe că au servit oamenilor ca unelte au fost prelucrate în vederea unor funcții neprefigurate în nici un fel de structura corpului omenesc, în special pentru a tăia sau despica ceva, o acțiune net diferită de ceea ce făceau până atunci oamenii primitivi cu dinții și unghiile. Un alt argument de bază, evocat în favoarea acestei perspective de gândire, se referă la analiza vieții sufletești a omului, în acord cu care progresele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
întru toate, și chiar în simțimintele sale patriotice. I se rupe inima de biata țară și, într-un strigăt de durere, ne îndeamnă să fim gata, căci oara se apropie, catapeteasma bisericii în curând are să se dărâme, cerul să se despice și pământul să ne înghită"236. Individualitatea publicisticii eminesciene în tabloul presei românești din a doua jumătate a veacului al XIX-lea este conferită și de mijloacele de expresie specifice. În acest sens, Al. Andriescu afirmă: "Eminescu, pe care ne-
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
întru toate, și chiar în simțimintele sale patriotice. I se rupe inima de biata țară și într-un strigăt de durere, ne îndeamnă să fim gata, căci oara se apropie, catapeteasma bisericii în curând are să se dărâme, cerul să se despice și pământul să ne înghită. Iată ce ne zice el, în stilul său apocaliptic..."392. Metoda de lucru a colegilor de breaslă este criticată constant de Eminescu: "La gazetarii români, mai ales la cei liberali, lucrul e și mai simplu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ce părea închegată și fără greș, o luă pe uliță în sus, iar eu pe uliță în jos. După ce mântuirăm sute de pași, fără a auzi niciun pocnet de grinzi cerești în înalt, ne oprirăm. Tăria albastră nu s-a despicat. Ne-am apropiat iarăși unul de celălalt. «Mergea cerul cu tine?» îl întreb. «Mergea», zice Adam. «și cu mine mergea, răspund eu, dar atunci de ce nu crapă în două?»” (L. Blaga - Hronicul și cântecul vârstelor) Ghid de lucru: 1. Rezumă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Explică sensul formulei „zău curat”. 7. Prezintă succint portretul lui Adam al Vicii. 8. Identifică naratorul și motivează utilizarea persoanei I. 9. Motivează utilizarea unui alt mod de expunere în text. 10. Prezintă atitudinea copiilor după eșuarea încercării de a despica bolta.
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]