1,668 matches
-
un prieten, e o mare fericire să ai un prieten care știe să te asculte. Știind ce important este să știi să asculți, am oferit în decursul anilor multora din jurul meu plăcerea de a-mi povesti, de a mi se destăinui. Am ajuns într-o vreme un fel de „Confidentul doamnelor”. Secretara șefului meu de la Firma Porsche din Germania, avea multă încredere în mine, numai mie îmi povestea despre pasiunile, iubirile și decepțiile ei. Într-o zi mi-a spus cu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
noastră adesea foarte scump plătită, comorile de înțelepciune culese din viața noastră precum și din cea a înaintașilor noștri. Mi-a rămas în memorie ca o valoroasă sinteză de înțelepciune, o secvență din „Hamlet” de William Shakespeare, în care Polonius, îi destăinuie fiului său care urma să plece departe, ceea ce el consideră util în viață pentru acesta: „Nu da și nu lua bani împrumut. Dând bani pierzi adesea și banii și prietenul, iar luând bani împrumut, se duce rostul gospodăresc. Ferește-te
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
și mai ascunși așa. Le e frică. Odată mă întâlneam cu o bătrână care mă studia, mă iscodea, părinte, io ți-aș spune matale ceva, dar... se codea, dădea din colț în colț, am au ba față să mi se destăinuie, să-mi încredințeze așa o chestie importantă. Și azi așa, mâine așa, până când baba mi-a spus despre ce era vorba. În timpul războiului, tatăl ei furase de la nemți un balot de sârmă ghimpată și-l depozitase la taică-miu în fundul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
psicolog, publicat la 15 noiembrie 1910, Mircea Florian constata că „o carte aleasă și un sân de femeie rară sunt probabil lucrurile cele mai de preț ale unui om Înțelept“. În Arta de a suferi, publicată În 1921, el se destăinuie: „Cu cât un suflet e mai bogat, cu atât găsește În orice om ceva vred nic de a fi iubit. Este ceva natural și ni se Înfățișează totuși ca o taină... Apropierea oricărei ființe omenești, căldura pe care o Împrăștie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
te-am rugat, ci cu o rafală de întrebări. Dar mă voi strădui să te lămuresc. Dacă așa dorești, numește văzduh lumea aceasta, eu o numesc altfel, nu mi se pare foarte important. Nu știu sau nu pot să-ți destăinui dacă pentru tine lumea aceasta este chiar o patrie, pentru mine sigur este, sau dacă este doar o stație de tranzit în drumul tău spre cer. Ai avut o ezitare, ai întârziat și porțile cerului ți s-au închis, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
am pățit și să-i cer ajutorul. Lazarus e în apropiere, împreună cu Truman. Parcă mă așteptau. Le istorisesc șocat, nemainimerind cuvintele, ce grozăvie mi se întâmplase. Ei mă ascultă cu o răbdare îngerească și nu dau impresia că le-aș destăinui ceva ce nu știau deja. Când termin, Lazarus rostește calm: -E firesc ceea ce s-a petrecut. Te îndepărtezi din ce în ce mai mult de lumea din care ai plecat, ea emite semnale din ce în ce mai slabe. Este, dacă vrei, ca un post de radio pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
gura mare, tot ce i se întâmplă. Iar acum era pus în situația să păstreze secretul - ceea ce categoric însemna o povară mai grea decât putea el duce. De ce se mai petrecuse chestia asta palpitantă, dacă n-avea voie s-o destăinuie nimănui? La liceu, mai toată lumea comenta absența de la școală, fără explicație, a doi dintre elevii cei mai buni, Victor și Stan. Nimeni n-avea habar ce e cu ei. Doar el cunoștea adevăratul motiv al absenței, îl cunoștea cu amănunte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
biserica și Irina a putut iarăși să-l vadă pe tata așa cum și-l dorea - plin de vitalitate, neostenit, inventiv, optimist. Cei mai mulți dintre oameni se mutaseră în casele noi, construite pentru ei. O bătrână care avea darul povestirii i-a destăinuit tatei cu lacrimi în ochi că ea în fiecare noapte, de când au silit-o să-și lase agoniseala și să trăiască între pereții ăștia fără suflet, visa unul și același lucru: visa vechea sa casă, mai precis se visa pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
diferite ca să încercăm să le sistematizăm, însă iubirea pentru cățelul meu e de nepovestit. Conversațiile întâmplătoare cu tot felul de lume despre iubirea pentru cățeii noștri au ceva dintr-o parolă de conjurație. De câteva ori, străinii mi s-au destăinuit într-un mod exagerat de sincer, genul de sinceritate care induce și o stare de jenă. E ca și cum aș fi fost prins cu un sentiment pe care până atunci l-am ținut ascuns. Străinii aceștia care-mi taie calea, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
l-a luat în birou la el, unde s-au îmbătat și au discutat despre bătrânețe până dimineața, când i-a găsit secretara dormind îmbrățișați pe canapeaua de piele. Muhamad, care împlinise de curând cincizeci de ani, i s-a destăinuit lui Butucel că el, având patru neveste, nu reușea să le fie fidel și că se trata de bătrânețe cu fetele de la computere. „Tu numai o nevastă - a cugetat plin de alean patronul -, la tine ușor să fii tânăr. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
într-un fel prieten cu toți. Evident, securitatea m-a avut tot timpul sub observație dar, pot spune, au fost mulți muncitori care au declarat în favorul meu. Împotrivă, nu știu, dar cred că nu. (Mai mulți mi s-au destăinuit). Întâi m-am calificat ca fochist, dar nu am practicat deloc, iar după aceea am fost admis ca un fel de ucenic în secția de strungărie. Cât timp am lucrat aici, din februarie 1956 până în februarie 1963, am urmat, pe
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
însuși sfântul întemeietor nu a acceptat să fie preot, ci a rămas toată viața doar diacon. După trei ani, în 1212, tânăra Clara Sciffi, fiică a contelui și cavalerului Favorino Sciffi și a contesei Hortulana născută în nobila familie Fiumi, destăinuie lui Francisc intenția și dorința de a duce și ea o viață asemănătoare cu a lui. Ajutată de către ilustrul său concetățean face jurământul de a trăi toată viața în „ascultare, sărăcie și castitate” și se adăpostește în mănăstirea călugărițelor benedictine
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Par ca două stele luminoase care mă urmăresc. Parcă ar fi avut o cheie fermecată și mi-a deschis inima strecurându-se in ea.,, Simți o dorință imperioasă de a avea lângă ea o ființă caldă, căreia să-i poată destăinui orice, o ființă alături de care să se simtă bine, să se poată încrede în ea și să nu-i fie teamă. Găsise ceva la el care o făcea să creadă că are toate aceste însușiri. Aveau nevoie amândoi de o
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
o teamă și cu toate acestea îl privea lung și cu dragoste. Sânul i se zbătea iar umerii îi tremurau de emoție. - Valentin, am atâtea să îți spun! începu Carlina a zice. - Hai spune-mi, te rog! - Doctorul mi-a destăinuit taina bolii tale...trebuie să duci o viață ordonată, să ai mai mută grijă de tine, să nu pierzi nopți după nopți, așa cum faci tu de obicei. E numai vina ta. Valentin eu te iubesc și va fi rău de
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Nici eu nu știu prea bine. Mă doare capul. Parcă aș avea o cârpă în creier care mocnește ca un foc, iar când mă doare prea tare îmi vine să strâng pe cineva de gât. Apoi șovăi să îsi mai destăinuiască gândul întreg pe mai departe tăcând. Carlina ieși din dormitor și se așeză pe un scăunel în fața unei oglinzi. Se privi mult timp în oglindă, iar cu o mână își ridică părul sus, să vadă dacă îi șade bine așa
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
așa, o inspirație de moment... Or, ei ar trebui să știe mai bine ! La modul ideal, nici un plan, nici un travelling, nici un plonjeu/contraplonjeu nu ar trebui să fie fructul hazardului, ci rezultatul unor decizii îndelung deliberate. Dar, pentru un Hitchcock destăinuindu-i lui Truffaut arcanele meseriei sale într-o carte (tot) de convorbiri o carte-monument, absolut esențială pentru înțelegerea nu doar a cinematografului hitchcockian, ci a Cinematografului pur și deloc simplu ! , câți sunt regizorii care tac timorați, prudenți sau poate abili
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
multe etape, cea dintâi fiind între 22 iunie 1941 și 20 noiembrie 1941, când este rănit la Stalingrad. Mulți ani despre această cumpănă a istoriei, s-a ferit să vorbească. Dar au venit și anii când a putut să se destăinuiască, chiar dacă amintirile erau dureroase. Dintr-o mărturisire târzie, făcută familiei, am reținut doar un crampei: Cu rezistență fizică și nervoasă pe care am avut-o, am reușit să-mi mențin echilibrul, să nu înnebunesc, în condițiile de înaintare prin stepa
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
pahare de coniac, în atmosfera creată de o muzică bună și mai ales de vorbele meșteșugite, pe care le port întotdeauna în ranița mea de vînător de fluturi, invitata mea din sectorul alimentar, o fată... largă la suflet, mi se destăinuie, exclamînd sub imperiul fericirii, că va face rost de cel puțin douăzeci de mii, "din care, pentru noi doi, voi cumpăra un pick-up stereo". Douăzeci de mii !... Cam atît cît iau eu în mînă ca inginer într-un an de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
formula aceea: "Las' că-l pedepsește Dumnezeu". Nu, dom'le! Să se pedepsească singur iată dreptatea cea bună! Pilotăm în liniște un nou ciclu. Va trebui ca în pauza următoare să fiu foarte abil. Vlad e pe cale să mi se destăinuie. Nu trebuie să ratez ocazia. Ceva m-a neliniștit mereu cînd m-am gîndit la Chirilă. Știam că nu-i decît un mare farsor (lucru pe care-l știau și alții), dar nu putea fi dovedit; era ca o sferă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
D-rei Rebecca Bloomwood Apt. B 11th Street W 251 New York NY 10014 10 iunie 2002 Stimată domnișoară Bloomwood, Vă mulțumim foarte mult pentru invitația la nunta dumneavoastră, adresată lui Walt Pitman. După ce am dezbătut problema îndelung, am hotărât să vă destăinuim micul nostru secret. Walt Pitman nu există. Este un nume generic, pe care îl utilizăm în relațiile noastre operaționale cu clienții. Numele „Walt Pitman“ a fost ales după un sondaj extensiv, pentru a sugera o persoană abordabilă, și totuși extrem de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
o pasase polițaiului ca să-și bată capul cu ea. Bine-nțeles că TREBUIA să și vândă cărțile: „În viderea oficiei D-lui Ministru de Interne (...) prin care Îmi comunică că D-ul N.T. Orășanu publicând broșura Omagiu Armatei Române și destăinuind că produsul din vânzarea ei să se dea pentru căutarea răniților români, Asociației Crucea Roșie și Ospiciului Independenței, subscrisul vă invită ca În considerațiunea frumoasei intențiuni a autorului, să depuneți toată stăruința pentru desfacerea a 15 exemplare În acest orașu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
atunci cînd aceasta ajungea să-i pericliteze armonia familială. Oftalmologul era cuprins apoi de remușcări. Deși înainte de crimă se considerase ateu, acum simțea că violase rînduiala universului. Ajungea la un pas de autodenunț. După care își revenea. După cum i se destăinuia mai tîrziu unui străin întîlnit la o petrecere (Allen), se trezise într-o bună zi și realizase că soarele strălucește, că e înconjurat de familie și că, după toate aparențele, universului puțin îi pasă de fapta lui. Dacă s-ar
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
nici vreunei forme de senzualitate nu va supraviețui flăcărilor viitoare. Dumnezeu urmează să trimită un stol de păsări la geamurile fiecărei încăperi și în orice loc în care lucrătorii și credincioșii obișnuiți se complac în păcate secrete, aceste păsări vor destăinui lumii întregi ce fac ei, după cum spune Dumnezeu prin înțeleptul Solomon în Eclesiastul 10,20: “Căci s-ar putea ca pasărea cerului să-ți ducă vorba și un sol înaripat să-ți dea pe fața vorbele”. Domnul Isus a spus
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Ion Gheorghiu, a primit permisiunea de a alege din pădure lemn pentru construirea casei și acareturilor gospodărești, casă în care locuiesc și acum. Multe amănunte din viața socrilor săi a aflat Maria și din povestirile soacrei sale, care i-a destăinuit noră-si că l-a îndrăgit pe Ion, acesta a fost și pe placul părinților săi, care au adăugat la ce adusese acesta de la Cuci și alte bunuri și au ajutat în special la fasonarea lemnului dăruit de boier pentru
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cumpere pământ. „înseamnă că nici frate-miu Costache, nici „țiganca de la Cursești”, (adică cumnată-sa, Maria), n-au dreptul să cumpere pământ pe numele lor”. Mintea ei drăcească urzi un plan prin care săși satisfacă setea de răzbunare. I-l destăinuise și soră-si, Ileana, dar aceasta nu s-a învoit să fie și ea părtașă. Atunci s-a hotărât să-i dea curs ea, cu ajutorul mototolului de Ghiță, bărbatu-său, căruia îi spuse: − Auzi tu, măi Ghiță, ăștia „didilavale” au
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]