1,609 matches
-
adică să se permită echilibrarea cu presiunea atmosferică a aerului din coloana. 3.5.10. Sursă de iluminare care servește la observarea conului de ceață trebuie să fie în buna stare de funcționare, astfel încât la acționarea bruscă a manetei pentru destinderea gazului să se aprindă becul. Sursă de lumină trebuie să fie aprinsă și în stare de functionare numai în momentul în care se produce ceață, adică numai la acționarea manetei pentru destinderea gazului (spre a se evita modificarea echilibrului termic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172437_a_173766]
-
funcționare, astfel încât la acționarea bruscă a manetei pentru destinderea gazului să se aprindă becul. Sursă de lumină trebuie să fie aprinsă și în stare de functionare numai în momentul în care se produce ceață, adică numai la acționarea manetei pentru destinderea gazului (spre a se evita modificarea echilibrului termic al gazului în timpul măsurării). 3.5.11. Lentilele și fereastră de la camera de ceață trebuie menținute curate, pentru a se putea vizualiza cât mai bine momentul formării condensului. 3.6. Higrometrele cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172437_a_173766]
-
activităților pe care ne face plăcere să le desfășurăm în timpul liber având un apreciabil caracter de „regenerator” organic, psihofiziologic și sufletesc. Însă viziunea asupra timpului liber nu se limitează numai la accepția de „consum” pasiv al producțiilor socioculturale în scopul destinderii și relaxării, ci are în vedere aspectul formativ al fiecărui moment al vieții, în acord cu principiul educației de-a lungul întregii vieți. Indiferent că este vorba despre un loisir individual sau colectiv, distractiv sau educativ, odihnitor, amuzant sau formativ
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
-ul reflectă diversitatea psihologică și socială a indivizilor. Din multitudinea de activități pe care și le poate oferi în timpul liber, omul trebuie să aleagă ceea ce-l definește (Surdu, 2000). Fie că este vorba despre divertisment, relaxare, plimbare, vizitare în sensul destinderii sau al lărgirii orizontului cultural, toate aceste activități au elemente educaționale, iar educația adulților asigură, pe baza unei autentice cunoașteri a particularităților și nevoilor adulților, un suport științific tuturor demersurilor educaționale. S-audezvoltat, astfel, o pedagogie a culturii, una muzeală, una
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
activităților pe care ne face plăcere să le desfășurăm în timpul liber având un apreciabil caracter de „regenerator” organic, psihofiziologic și sufletesc. Însă viziunea asupra timpului liber nu se limitează numai la accepția de „consum” pasiv al producțiilor socioculturale în scopul destinderii și relaxării, ci are în vedere aspectul formativ al fiecărui moment al vieții, în acord cu principiul educației de-a lungul întregii vieți. Indiferent că este vorba despre un loisir individual sau colectiv, distractiv sau educativ, odihnitor, amuzant sau formativ
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
-ul reflectă diversitatea psihologică și socială a indivizilor. Din multitudinea de activități pe care și le poate oferi în timpul liber, omul trebuie să aleagă ceea ce-l definește (Surdu, 2000). Fie că este vorba despre divertisment, relaxare, plimbare, vizitare în sensul destinderii sau al lărgirii orizontului cultural, toate aceste activități au elemente educaționale, iar educația adulților asigură, pe baza unei autentice cunoașteri a particularităților și nevoilor adulților, un suport științific tuturor demersurilor educaționale. S-audezvoltat, astfel, o pedagogie a culturii, una muzeală, una
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
personalitate, vitalitate, virilitate. Filmat de aproape, în prim-planuri îndrăznețe Ovidiu Iuliu se lasă iscodit de privirea contemporanilor dar niciodată descoperit pe deplin. Enigmaticul este sugerat, nu căutat. Jocul actorului luminează nesfârșitele reverberări interioare asupra evenimentelor prin care trece. Încălzirea, destinderea, zâmbetul final descătușează un tonus vital convingător. Regizorul în repetiție cu Camelia Maxim și Ovidiu Iuliu Moldovan Este totuși un paradox că acest film nu poate fi omologat ca un succes de referință. În primul rând de public. În ciuda talentului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
după cel de-al doilea război mondial este legată de mai multe etape. În primul rând, confruntarea ideologică, ce a dus la "Războiul Rece" din anii '50. Apoi, începând din a doua jumătate a anilor '60, realizarea unui climat de destindere politică, în condițiile afirmării puternice a interesului național, ca fundament al politicii externe a statelor (tendință amplificată de procesul decolonizării). Rezultatul, în planul dreptului internațional public, a fost afirmarea unui drept al coexistenței pașnice, al respectului reciproc pentru orânduirea social-politică
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ai vremii în postura de diplomați, negociatori reputați la lucru, limitele științei atunci când aceasta se încumetă să intre pe tărâmul diplomației, dar și potențialitățile unui dialog onest și purtat cu bună credință între cunoaștere și acțiunea diplomatică. 2. Preliminarii (1): Destindere și Securitate Începutul carierei mele diplomatice este legat de pregătirea și desfășurarea primei Conferințe pentru Securitate și Cooperare în Europa (CSCE), care marca debutul unui proces distinct și îndelungat în Europa și în lumea postbelică. De aceea, încep notele de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
lumea postbelică. De aceea, încep notele de față prin prezentarea câtorva date privind locul și rolul preocupărilor referitoare la securitatea pe continentul european în politica și diplomația vremii. Istoricește vorbind, procesul CSCE s-a împletit până la identificare cu cel al destinderii în relațiile Est-Vest. Primele semne ale destinderii încordării în aceste relații apăreau după dispariția lui I.V. Stalin (martie 1953). Între ele se înscriau încheierea armistițiului în Peninsula coreeană, reuniunea la nivel înalt a celor patru puteri din 1955 (Geneva), încetarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
față prin prezentarea câtorva date privind locul și rolul preocupărilor referitoare la securitatea pe continentul european în politica și diplomația vremii. Istoricește vorbind, procesul CSCE s-a împletit până la identificare cu cel al destinderii în relațiile Est-Vest. Primele semne ale destinderii încordării în aceste relații apăreau după dispariția lui I.V. Stalin (martie 1953). Între ele se înscriau încheierea armistițiului în Peninsula coreeană, reuniunea la nivel înalt a celor patru puteri din 1955 (Geneva), încetarea activității Biroului informativ al partidelor comuniste (17
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
instituiseră embargo în comerțul cu statele blocului estic (15 august 1958), climatul care ducea la convocarea celeilalte reuniuni la vârf între cei patru, eșuată, din păcate (Paris, 1960). Dar astfel de semne nu se articulau într-un curs în direcția destinderii și nu reprezentau debutul unui proces al acesteia. Dimpotrivă, cel de-al 6-lea deceniu al secolului 20 era caracterizat printr-o cursă furibundă a înarmărilor, inclusiv a celor nucleare, prin definitivarea constituirii blocurilor militare, integrarea celor două state germane
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ambele părți, era un curs către confruntare de natură să ducă, probabil inevitabil, la criza rachetelor din Cuba (1962). Privind retrospectiv, această criză în care omenirea s-a aflat la un pas de un nou război mondial deschidea calea spre destindere. După octombrie 1962, confruntarea Est-Vest continua, momentele de tensiune și criză nu lipseau, cursa înarmărilor cunoștea noi spirale ascendente, războaiele locale nu erau mai puțin numeroase, dar toate acestea aveau loc pe fundalul unei înțelegeri, la început tacite, apoi tot
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
dar toate acestea aveau loc pe fundalul unei înțelegeri, la început tacite, apoi tot mai conștiente, între Statele Unite și URSS privind evitarea unui conflict între ele, care ar fi devenit inevitabil o catastrofă nucleară. Acesta era cadrul general în care destinderea se manifesta ca proces, devenind o trăsătură importantă a vieții internaționale până în a doua jumătate a anilor '70. De fapt, între anii 1963-1975 interval caracterizat în mod obișnuit drept o perioadă a destinderii viața diplomatică internațională înregistra unele din momentele
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
nucleară. Acesta era cadrul general în care destinderea se manifesta ca proces, devenind o trăsătură importantă a vieții internaționale până în a doua jumătate a anilor '70. De fapt, între anii 1963-1975 interval caracterizat în mod obișnuit drept o perioadă a destinderii viața diplomatică internațională înregistra unele din momentele cele mai semnificative pentru întreaga istorie a Războiului Rece. În mod concret, în aproximativ 12 ani, erau încheiate tratatul care interzicea experiențele nucleare în trei medii (atmosferă, spațiul cosmic și sub apă), acordul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
constituia Grupul celor 77, iar Națiunile Unite, beneficiind de aportul unui mare număr de noi state membre, îndeosebi din Lumea a 3-a, devenea un forum mai activ în abordarea unor probleme majore ale păcii și securității internaționale. În climatul destinderii, devenea posibilă prima Conferință dedicată securității și cooperării pe continentul european CSCE; la rândul său, pregătirea și desfășurarea Conferinței menținea, consolida și instituționaliza procesul destinderii, adoptarea Actului Final de la Helsinki (1 august 1975) putând fi considerată momentul de vîrf al
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
forum mai activ în abordarea unor probleme majore ale păcii și securității internaționale. În climatul destinderii, devenea posibilă prima Conferință dedicată securității și cooperării pe continentul european CSCE; la rândul său, pregătirea și desfășurarea Conferinței menținea, consolida și instituționaliza procesul destinderii, adoptarea Actului Final de la Helsinki (1 august 1975) putând fi considerată momentul de vîrf al acestui proces. În acest sens, perioada destinderii a fost și rămâne cu adevărat remarcabilă în ordinea mondială postbelică. 3. Preliminarii (2): România și destinderea Bucureștiul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și cooperării pe continentul european CSCE; la rândul său, pregătirea și desfășurarea Conferinței menținea, consolida și instituționaliza procesul destinderii, adoptarea Actului Final de la Helsinki (1 august 1975) putând fi considerată momentul de vîrf al acestui proces. În acest sens, perioada destinderii a fost și rămâne cu adevărat remarcabilă în ordinea mondială postbelică. 3. Preliminarii (2): România și destinderea Bucureștiul acelor ani arăta un interes deosebit în succesul politicii urmărind slăbirea încordării internaționale și întrunirea unei reuniuni dedicate edificării unui sistem sigur
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
procesul destinderii, adoptarea Actului Final de la Helsinki (1 august 1975) putând fi considerată momentul de vîrf al acestui proces. În acest sens, perioada destinderii a fost și rămâne cu adevărat remarcabilă în ordinea mondială postbelică. 3. Preliminarii (2): România și destinderea Bucureștiul acelor ani arăta un interes deosebit în succesul politicii urmărind slăbirea încordării internaționale și întrunirea unei reuniuni dedicate edificării unui sistem sigur de securitate pe Continent. În urma înțelegerilor de la Yalta, România suporta direct consecințele confruntării Est-Vest și ale cursei
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Est-Vest și ale cursei înarmărilor ca stat membru al unui bloc politico-militar condus de o mare putere totalitară, care cerea și avea mijloace să impună țărilor intrate în orbita sa o supunere totală față de Moscova. În atari condiții, pentru România, destinderea și perspectiva unei conferințe europene putea însemna înainte de toate oportunitatea de a slăbi strânsoarea sufocantă a "fratelui mai mare", de a-și împlini aspirația spre autonomie și independență. Pentru că o asemenea aspirație se născuse deja; ea avea să capete contur
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
militaro-politice existente; era edificator în această privință faptul că, deși Washingtonul (ca și Beijingul, de altfel) avertizase Moscova împotriva unei acțiuni îndreptate contra României, o înaltă oficialitate vest-europeană calificase ocuparea Cehoslovaciei drept "un accident de circulație pe autostrada largă a destinderii". De aceea, garanții de genul celor evocate mai sus puteau fi căutate doar prin stabilirea unor norme de conduită care să rezulte dintr-un acord de voință politică la nivel general-european, mai precis, la nivelul tuturor factorilor implicați în asigurarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
mandat de doi ani și jumătate. Există un acord între Grupul socialist și cel creștin-democrat. Simone Veil a exprimat sentimentele sale de tristețe pentru ceea ce se întâmplă în România, în materie de sistematizare. S-a întrebat: de ce, când există atâta destindere, România se menține în afara acestor tendințe? Aprecierile ei se bazează pe surse ale Ambasadei Franței la București. Ar fi de acord ca, datorită latinității, România să aibă legături mai apropiate cu Franța și Italia. A precizat că nu cere răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
calm respiratorii, buzele senzual-candide, ovalul chipului, aureolat de părul brun, iată însemnele secundei pure sub care s-a mișcat pensonul inegalabilului Tonitza. Intrați! Seara, restaurante goale, în care orchestra cîntă pentru nimeni. Eleganța sălii amplifică senzația de lume dispărută. Locul destinderii, petrecerii, desfrîului, cotropit de vid! Ce poate fi mai dezolant? Motanul Copilu, de al cărui cap de baron prosper mă ocupam rîndul trecut, s-a jigărit fulgerător. În călduri, bate noaptea tot cartierul. Mieunatul lui e acum un claxon din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
familia și curtea regelui Carol I, făcută pe una din terasele Peleșului, nu-mi pot decît imagina petrecerea timpului pentru această societate care a infuzat României exercițiul civilității distinse și binedispuse. Dacă pentru cei doi îngîndurați monarhi, Carol și Ferdinand, destinderea însemna mai ales plimbarea calmă pe aleile palatului, pentru cei din preajmă, tinerii mai ales, însemna exodurile vesele, în limuzinele de-atunci, la castele tăinuite de pădurea veșnic verde, seratele consumate discret, în mereu trează manieră. Ce fior indicibil îmi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
text și muzică. Elementul dominant al stilului său este frumusețea naturală a liniilor melodice, în care este evidentă influența cântecului gregorian. Esența armoniei palestriniene stă în contrastul dintre disonanță și consonanță, cu momente de tensiune urmate imediat de altele de destindere; din această alternanță rezultă o desfășurare sonoră care, uneori, pare lipsită de personalitate. Măiestria lui Palestrina în scriitura contrapunctică a fost dintotdeauna un obiect de mare admirație. Față de anumiți contemporani ai săi, Palestrina apare puțin înclinat în a conferi cuvintelor
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]