3,056 matches
-
perdelele aerului/ Păreau că se mișcă ființe fantastice/ Cu 16 labe, 3 capete și coame lânoase/ Deasupra chipurilor de om.// «O viziune a apocalipsei», își spuse,/ Toate acestea nu sunt posibile și adevărate/ Decât când țesătura lumii/ Începe să se destrame. Or eu/ Sunt viu și uman.» Scara de oricalc/ De deasupra-i dispăru, ca o lucire întâmplătoare./ Trupul i se restrânse brusc în forma pieritoare” (O viziune intermediară). Însă repudierea viziunii nu conduce la cantonarea în minimalismul biografic, de vreme ce există
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
ținta hipnotică”, ipostaze metaforice desemnând o dinamică a contrariilor și proiecția spre un plan abstract. După o lungă întrerupere, N. revine în peisajul editorial cu volumul Gara de Est (2003). „Giulgiul inocenței” din Poeme, mărturie a unei lumi magice, se destramă brutal, tărâmul paradisiac, numit prin cuvinte de rezonanță blagiană - „acolo este veșnică vară” -, lasă loc imaginii bibliotecilor „prădate”. SCRIERI: Poeme, București, 1973; Roza și închipuirea, București, 1976; Duminică spre luni, București, 1980; Cazemata de rouă, București, 1983; Scenă de conversație
NEGOIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288403_a_289732]
-
subconștientului, sensibilitatea personajelor (Fularul cu centauri, O discuție despre patine...). Povestirile din Inaderență (1968) rafinează maniera atât ca substanță, cât și ca opțiune stilistică. Prezentă pretutindeni (Indianul, Vacanța mare), femeia e un focar de dezechilibru, un factor aproape stihinic, ce destramă universuri constituite rațional. Sanda, Iulia și celelalte personaje feminine amintesc de Linda lui William Faulkner, întruchipare tulburătoare a feminității. Fraza densă dă relief cuvântului expresiv. După alte pagini publicate în reviste (Dimineața hrănind porumbeii), care anunțau un roman intitulat Mercenarii
PELIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288751_a_290080]
-
cel mai rafinat. Romanele familiei Hallipa nu relatează mecanismul unei evoluții epice și nu deschid o zare pentru ipostaze omenești ulterioare; ele sugerează prin simboluri obiective eroziunea iremediabilă a unei lumi, deriva implacabilă a indivizilor care o alcătuiesc. Familiile se destramă una după alta, destinele sfârșesc și ele într-un punct închis sau mort, ca spre a consfinți triumful forțelor telurice ale unui blestem, venind întâi de toate din istoria interioară a acestei lumi. Unghiul de perspectivă al romancierei nu ascunde
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
segmente mediatice etc.) nu sunt niciodată atacate frontal, ci deconstruite dinspre o margine selectată mai mult sau mai puțin subiectiv. În măsura în care P. poate fi aproximat ca un critic ironist, figura criticii lui este metonimia: odată ce un fragment de text este destrămat, se subînțelege efectul mai larg al destrămării întregului text. Deși, pe fond, metoda rămâne neschimbată, ea suportă în timp modulări și variații ținând de retorica aplicată. În Tentațiile anonimatului și alte eseuri (1990), culegere de interpretări și note compuse înainte de
PETRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
anii ’80, când mai mulți dintre cei mai importanți membri ai promoției frecventează Cenaclul literar bucureștean Universitas, condus de Mircea Martin. Cenaclul s-a deschis în aprilie 1983 și a funcționat până în primele luni ale anului 1990, când s-a destrămat. Ședințele aveau loc de regulă vineri seara, în localul Clubului Universității din Bulevardul Schitu Măgureanu nr. 9. Timp de un an, Universitas a funcționat în paralel cu Cenaclul de Luni, ulterior desființat. A fost vizitat la început sporadic, mai târziu
NOUAZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288484_a_289813]
-
de decizie are o mulțime de consecințe negative pentru sistem: paralizarea deciziei, tendința de reîntoarcere mereu în faza de examinare a alternativelor și de schimbare a deciziei, în loc de a acționa ferm pentru implementarea unei soluții, disens și conflicte care pot destrăma sistemul. Din acest motiv, ca o reacție de apărare, există tendința sistemelor sociale de a substitui incertitudinii obiective o certitudine subiectivă. Sistemele investesc o „plusvaloare” considerabilă în cunoștințele lor fragile, conferă o autoritate cognitivă cvasiabsolută mecanismelor lor de decizie, obținând
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se însoară cu ea. Actrița este iubită și de un scriitor, prieten nedespărțit al cântărețului. Amiciția începe să se clatine și se surpă de-a binelea când cântărețul află de o întâlnire, în absența lui, a soției cu scriitorul. Se destramă și căsnicia. De fapt, nici nu era validă, întrucât actrița se măritase a doua oară fără să fi desfăcut în prealabil o primă căsătorie. Romanul aglutinează tablouri ce se succedă în ordine calendaristică pe cuprinsul a aproape doi ani, unele
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
Cei care au reușit să iasă din cadrele marxismului au fost transfugii politici În Vest ce au devenit indezirabili și cenzurați În țară. Totuși, o anumită opoziție a Început să se resimtă, cu surdină, pe măsură ce iluziile reformiste ale sociologilor se destrămau În contact cu rezistența sistemului la umanizarea relațiilor sociale, la democratizare, la creșterea calității vieții etc. Se pot identifica câteva strategii defensive construite de sociologi În cercetările efectuate: a) ,,stratagema” caracterului local al investigațiilor care le permitea cercetătorilor să descopere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În versuri de cizelură neoclasică, emanând o stare de sonet, freamătă neliniști („ne’nțelese”), melancolii, deziluzii, spaime („auzi cum sună-n sânge târziul unsprezece”), stări depresive bântuite de fiorul plumburiu al transcendentului. Iubirile, de vor fi fost cândva, s-au destrămat, și dacă poetul le invocă e pentru că singurătatea („Murim atât de singuri și o dată” - Moartea calei) face ca spectrul „trecerii” să fie încă mai inchietant sub orizontul unei insuportabile zădărnicii. O mântuire, în noianul acestor risipiri, ar fi în harul
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
locșor în lumea străină și nebună care îi refuză, pe ei, temerile lor, nonconformismele lor, încercările lor artistice și iubirile lor eșuate. Prietenia dintre Vlad și Andrei, ce rezistase până și iubirii pentru aceeași cuminte, înțeleaptă și înțelegătoare Lia, se destramă când Vlad, fiu al unei femei fugite în Franța, cu tată vitreg mare regizor, se trezește singur și neocrotit de nimeni, în vreme ce Andrei descoperă în baba bogată trimisă în misiune în România de mama fugară o prea bună ocrotitoare de
KENERES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287707_a_289036]
-
Tentativa onirică irită oficialitatea și factorii de „îndrumare” a culturii. Simpla idee a existenței unui „grup” care funcționa în afara cadrelor instituționalizate era inacceptabilă pentru optica dirijistă a forurilor culturale oficiale. Grupul oniric avea să-și mențină coerența cam până prin 1971, destrămându-se treptat, dar foștii lui componenți aveau să rămână, în ochii oficialităților comuniste, cu o reputație de personaje recalcitrante, de frondeuri sau rebeli. În cazul lui M., reputația nu va fi infirmată: deloc dispus să menajeze dezideratele opresive ale autorităților
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
de o enigmă propriu-zisă, poemele par să ascundă una. Critica a vorbit de influența lui Ion Barbu sau de cea a lui Al. A. Philippide. O baladă, pentru a da un exemplu de deturnare retorică caracteristică, oferă un final care destramă și resemnifică incipitul canonic: „Gonea ferecată caleașca,/ cineva înăuntru cânta./ Caleașca gonea spre departe,/ străina cânta și plângea.// Când zbori fulgerat peste margini/ prin vânăt, pe cât înțeleg,/ ți-e teamă că drumul împarte/ în două pământul întreg.// Cu creieru-n flăcări
MIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288168_a_289497]
-
consultații oricând nu sunt în clasă ori la bibliotecă, arhivă, librărie, operă, filarmonică, muzeu, expoziție. Iconoclasmul și activismul Stângii occidentale din anii ’60 au pus capăt acestei stări ideale. Greve, sit-ins, revolte, demonstrații, lupte de stradă și alte asemenea au destrămat violent (nu numai în sensul violenței simbolice) pacea aproape idilică a universităților din Vest, instituții din care tensiunile și conflictele nu au lipsit niciodată, dar care până atunci, cu excepția gravelor tulburări din anii ’20-’30, provocate în special de extrema
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
reprezentat de concepția vetustă conform căreia pregătirea științifică a cadrului didactic este condiția necesară, dar și suficientă pentru reușita didactică. „Profesorul trebuie să fie un munte de știință”, afirmă cu nonșalanță unele cadre didactice, numai că această convingere firavă se destramă brusc atunci când profesorul se confruntă cu situații pedagogice problematice, cu reacții neașteptate ale clasei ori ale elevilor izolați, cu un fiasco didactic evident. Paradigma omului de știință capabil să facă și instrucție sau chiar educație nu mai poate supraviețui într-
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
tendințe de asemenea caracteristice vremii: năzuința spre un stat unitar centralizat, puternic și independent: «Cine-și face zid de pace turnuri de frăție duce viața fără greață ’ntr-așa bogăție. Că-i mai bună depreună viața cea frățească decât arma ce destramă oastea vitejească». Tot astfel se procedează și atunci când este vorba de alte scrieri religioase, În special de predicile lui Antim Ivireanul. De asemenea atunci când se analizează scrierile cronicarilor sau ale lui Dimitrie Cantemir. (Ă). Tezele de istoria literaturii vechi sunt
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a făcut observația că expresia legi empirice, pe care o întâlnim în CRP și în Critica puterii de judecare, poate să apară ca un oximoron dacă ținem seama de faptul că legilor li se asociază atributul necesității. Această impresie se destramă însă dacă admitem că expresia legi empirice stă la Kant pentru corelații care au atât o componentă a priori, cât și una empirică. Caracterizând intelectul ca „facultate a regulilor”, Kant precizează: „Regulile, întrucât sunt obiective (prin urmare, aparținând necesar cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
un oraș bogat, viguros și orgolios, un oraș pierdut și bătut, și plin de goliciune. Toate aceste împrejurări explică de ce „conștiința socială” a lui Marlowe e în profundă suferință: ce fel de raporturi poți dezvolta cu o lume care se destramă de îndată ce o atingi? Detectivul ar putea nici să nu aibă un nume (folosirea persoanei întâi l-ar fi putut lesne dispensa pe Chandler de povara onomastică), într-atât de exterior rămâne întregul său balet mecanic față de viermuiala rapacității ce-l
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Velma descarcă cinci gloanțe în fostul ei iubit. În aceeași seară, Moose Malloy, monstrul cu forță de gigant, moare. De vreme ce fusese trădat de Velma, nu mai avea nici un motiv să trăiască. Din acest moment, explicațiile încep să curgă, misterele se destramă, iar personajele redevin ceea ce au fost întotdeauna: Velma, o obsedată de glorie și bani, care-și caută idealul - nesfântul Graal - trădând și ucigând: ea l-a împușcat pe Moose, după ce-l ucisese pe Marriott, șantajistul care-i descoperise biografia deloc
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
nu posedă energia demonică a personajelor din categoria Carmen Sternwood, Dolores Gonzales, Eileen Wade. Comparate cu suita amazoanelor din cărțile anterioare, cele două femei aproape că aparțin galeriei ființelor angelice. Ușoara notă de ambiguitate în care plutim în legătură cu Betty se destramă dacă observăm că, de la începutul până la sfârșitul cărții, e obligată să fugă de un urmăritor, de o obsesie, de o amintire. Scenele de seducție sunt - poate și din acest motiv - printre cele mai nereușite din roman. Scrise în limbajul expirat
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
care vi l-am expus, vă cerem deplină încredere. Noi înțelegem să înlocuim luptele de persoane, cu luptele de idei: de aceea nu vom răspunde acelora ce au crezut că slujesc cauza femeii, ducând până pe pragul familiei luptele pătimașe ce destramă viața românească, păcatul ce l-au săvârșit dorim să nu fie prea greu ispășit de obștea întreagă. Cu bărbăție, cu încredere deplină în cauza dreaptă ce-o apărăm, vă cerem să votați pe candidatele noastre din blocul cetățenesc. Sectorul I
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
muncitoare și cetățeană ca și proletarul bărbat. De aici rezultă și datoria femeii muncitoare de a lupta, alături de bărbați, în mișcarea muncitorească social-democrată, contra exploatării economice și asupririi politice. Se afirmă că socialiștii vor distrugerea familiei. Ce minciună! Tocmai capitalismul destramă familia, rupând femeia și copilul fraged din sânul familiei și introducându-l în procesul de producție. Dintre toți muncitorii, cei mai exploatați și batjocoriți sunt femeile și minorii. Social-democrații cer legi de ocrotire a femeii și copilului și salariu egal
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
proaspăt mormânt”). Decorul citadin meschin, succesiunea mecanică de fapte și gesturi, întâmplările mărunte, pustiul străzilor sunt secvențe ale unui ansamblu devitalizat. Elementele derizorii, de bâlci și panoramă, inundă subconștientul ca o apă tulbure, purtătoare de semnale și ecouri ce se destramă și reduc la absurd existența. Cântecul „catirincii”, jalnic, răscolitor, amestec de tonuri stridente și pure, sugerează paradoxul trăirilor și trezește durerea tuturor neîmplinirilor din trecut. Un tablou autumnal obișnuit, frecvent exploatat în recuzita simbolistă (copaci negri, frunze moarte într-o
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
cei mai fideli și mai semnificativi, nu doar numeric, oaspeți ai localului. Aici se discutau literatură, filosofie, artă, politică, se purtau dispute aprinse, zgomotoase, se înfruntau orientări literare, aici au fost proclamate programe literare, s-au legat și s-au destrămat prietenii, unii și-au clamat geniul (Al. T. Stamatiad), au avut loc dueluri de epigrame. Cu alte cuvinte, a fost locul de întâlnire al intelectualității bucureștene, inteligența fiind condiția sine qua non a „capșistului”, care - scria Tudor Arghezi - „e un
CAFENEAUA CAPSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285993_a_287322]
-
existența nu i-a cruțat. Eșuat sau refugiat în abjecție, Sălceanu caută în alcool și într-o negare disperată a convențiilor propriei lumi să uite și să plătească greșeli care i-au distrus nu numai cariera, ci și echilibrul sufletesc, destrămându-i mecanismul demnității. Mahalaua în care sărăcia îl obligă să trăiască este doar semnul exterior al unei decăderi mult mai adânci. El încearcă o filosofie a ratării, pe care o aplică satisfăcut și celor din jur. Personajele din planul secund
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]