4,744 matches
-
lagărul de la Târgu-Jiu; arestarea evreilor considerați comuniști din Dorohoi, Botoșani, Iași, Tulcea, Constanța; luarea ca ostatici persoanele mai importante, președinții comunităților evreiești sau membrii cultului religios; ridicarea unor grupuri de evrei, la ordinul marilor unități din zonă, în vederea formării unor detașamente de muncă, trimise apoi în diferite părți din județele Călărași, Vlașca, Teleorman, Romanați, Dolj. Iată deci că, evacuările au presupus un ansamblu de acțiuni, care însă, nu au fost atât de bine organizate, sincronizate și nu și-au dovedit eficiența
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
dintre Comunitate și Federație, pe problema evacuaților evrei, ne permite înțelegerea următoarelor aspecte: situația grea prin care treceau evreii evacuați, lipsiți de hrană, îmbrăcăminte, medicamente, îndurând și suferința că membri ai familiilor lor erau internați în lagăre sau trimiși în detașamentele de muncă obligatorie; de asemenea, eforturile pe care Comunitatea le făcea pentru a se organiza în așa fel încât să poată asigura hrana celor nevoiași; interesul și ajutorul pe care conducerea Federației l-a oferit în sprijinul evacuaților, mai ales
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Național de Românizare sunt trecute un număr de 479 de imobile dar se face precizarea că inventarierea imobilelor evreiești nu este încheiată din cauza lipsei de personal 1096. O situație dramatică au avut evreii care, la momentul deportărilor se aflau în detașamente de muncă obligatorie. Mulți dintre aceștia au făcut demersuri pentru repatrierea unor membri ai familiilor deportate în anii 1941 și 1942 în Transnistria. De soluționarea cererilor privind repatrierea evreilor se ocupa Centrala Evreilor, care le trimitea Împuternicitului guvernului pentru reglementarea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
1094 Ibidem, f.602. 1095 Ibidem, ds.272/1941, f.719. 1096 Ibidem, f.723-734. 1097 Fond Poliția Dorohoi, ds.313/1942, f.420. 1098 Ibidem, f.445. 1099 Ibidem, f.448. 309 Vatavu 1101 Simon Cușmaru 1102 (aflat în detașamentul de la Brăila). Solomon Davidsohn solicită repatrierea soției și a celor doi copii din lagărul de la Moghilev, cererea este adresată mareșalului Ion Antonescu, cu precizarea că presta muncă obligatorie la serviciul drumuri naționale Tutova, că a fost în primul război și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
mai 1942, emite autorizație pentru plecarea din lagărul de la Moghilev a minorilor Malca Ițic, Estera Săculeț, „pentru a fi plasați la căminul din Dorohoi fără aprobarea domnului guvernator al provinciei Bucovina”1108. Evreii din Dorohoi, care s-au întors din detașamentele de muncă obligatorie, au găsit casele sigilate sau într-o stare de nelocuit, membri familiilor lor fiind deportați în Transnistria. Singurul lor ajutor era din partea Comunității evreilor care le oferea o masă caldă pe zi. Situația lor grea, dureroasă i-
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
erau foarte mari. Gratuite vor fi fost doar serviciile aduse celor cărora li se cășunase pe ex-prefectul militar, caz În care se constituiseră părți „...În dosarul lt.col. Gh. Nicolau, fost prefect antonescian care a maltratat și brutalizat pe evreii din detașamentul de lucru al prefecturii cu tendința de a-i extermina”. Dacă acuzațiile aduse acestui „fost” fuseseră la fel de mincinoase ca și cele aduse primarului Vasluiului, prof. Constantin Capră, sau generalului de corp de armată Ion Rășcanu, fost primar al Vasluiului și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de profesie. Nea’ Nicu s-a gândit să o aplice și pe moșioara sa În suprafață de vreo 238.391 de km. pătrați dar, cum Începuseră pupăturile pe bot cu marii lideri ai lumii libere, nu a mers până la organizarea detașamentelor de șoc muncitorești ci s-a mărginit doar la a pune pe proștii de milițieni să taie pletele băieților cu foarfecele de tuns oi și la „majorarea” șlițurilor exterioare ale fustelor mini ale fetelor. Tot atunci apăruse și celebrul Decret
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ei fiu... Tot cam atunci, aud că fratele meu Nicolae trece cu unitatea lui de grăniceri spre Prut. L-am ajuns la Murgeni, în apropierea frontului, l am încurajat și ne-am despărțit cu inima grea! A luptat într-un detașament de șoc, special organizat și s-a întors teafăr după cucerirea Odessei. Tot acum, rezerv câteva zile, mă deplasez la Buciumeni, la casa gospodarului cu faimoasa batistă la piept de care am amintit și facem rapid cununia religioasă, mai mult
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de obiectat. Momentan îmi găsisem locul în dispozitiv și speram să fie bine... După masa de prânz, pe la 1430 sunt chemat de maior și... o nouă misiune - ultima ca militar - mi se încredințează. Cu încă 30 de oameni formez un detașament întărit cu misiunea de a-i scoate pe ruși din pozițiile ocupate în prima zi de Paști. De sub botul de deal pe care ne aflăm, studiem terenul și cer explicații pentru viitoarea misiune. Raportez maiorului că, fără sprijin de artilerie
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
drepturi restante. Cu un calm desăvârșit mă roagă din nouă să trec pe la „Compania de depozit” spre a-mi ridica lada de campanie ce mă însoțise pe front. În ziua următoare aflu indirect că figuram în scripte la comanda unui detașament nou format în vederea trimiterii pe front. Cum eram inapt serviciului militar, am cam încurcat planurile domnului maior de la mobilizare... Începusem stagiul militar activ în 1937 cu un conflict și urmări grave pentru mine ca ostaș, iar acum, în martie 1945
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
erau în regulamente, dar erau: "Stai, cine-i?" "Comandantul gărzii!" "Luminează-ți fața!" "Dă parola!" Dacă se respectau aceste "tâmpenii" nu se întâmpla nimic. Dacă la Otopeni se respecta ce scrie în regulamente, nu ieșea nimic. Oricine zice "vine un detașament!", se anunță ambele părți, se așteaptă, se coordonează, se dirijează. Deci, a fost o totală încurcătură. A fost o punere în opoziție a două elemente. S. B.: Chiar dacă ar fi fost o diversiune, dacă s-ar fi respectat procedura aceasta
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
2.01.2014. 4 În volum se utilizează prescurtarea M. M. 5 Cf. Alex Mihai Stoenescu, Istoria loviturilor de stat în România, vol. 4, partea a II-a, "Revoluția din decembrie 1989 o tragedie românească", Editura RAO, 2012. 6 DLEN: Detașamentele pentru Lucrări în Economia Națională. 7 Poziția locul în care o baterie de artilerie antiaeriană își avea aplasate tunurile (în număr de 6) și propriul punct de comandă. 8 În mediul cazon, "ștoc" era termenul folosit pentru "stoc". 9 Documente
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
au urmat alți și alți aventurieri și navigatori, zona intrând în atenția "lumii civilizate" după ce britanicii au ocupat Insulele Malvine (1833) și Charles Darwin cu "Beagle" a studiat regiunea. În 1843, președintele chilian Manuel Bulnes, reclamând teritoriile, a trimis un detașament de 21 soldați cu misiunea de a pune bazele "Fortului Bulnes". Așezat într-o locație potrivnică, Fortul avea să fie părăsit după doar 5 ani și în 1848 apăru o nouă așezare, Punta Arenas. Inițial, locul a fost folosit drept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
aruncător de flăcări. A fost participant la luptele de la Cotul Donului, unde cu toată nenorocirea a salvat un batalion de pușcași italieni ai căror comandanți căzuseră în lupte. Pe front sa întâlnit cu soroceni și a fost numit comandant de detașament. În cursul retragerii s-a reușit o regrupare la Vasilevsco, unde Eugen cade rănit și este transportat mai întâi la Spitalul din Bălți, apoi la Arad unde răniții au fost întâmpinați de localnici cu lacrimi și flori. După război a
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Roșilor, În nordul Crimeii. L-am văzut la Ialta, mort, cu toată partea frontală a craniului Împinsă Înăuntru la impactul cu mai multe gloanțe, care-l loviseră ca placa de fier a unui leagăn monstruos, când, după ce o luase Înaintea detașamentului lui, atacase singur, cu un curaj nesăbuit, un cuib de mitraliere ale Roșilor. Astfel a fost domolită setea care l-a măcinat toată viața de a se comporta vitejește În bătălie, setea de acel ultim galop curajos cu pistolul pregătit
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
al mișcărilor de partizani sau al oricărei acțiuni de rezistență armată. Cu prudență, ea a fost pusă în zguduitorul film al lui Elem Klimov, Vino și vezi, în care mi s-a părut a percepe o anumită ironie în evocarea detașamentului de partizani care vine, intervine și spală putina, lăsând regiunea unde operează la discreția dușmanului (satul de leșuri vizitat de tânărul erou al filmului și de bizara lui însoțitoare, iubita abandonată a comandantului detașamentului de partizani). * Câteva din zicerile lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
percepe o anumită ironie în evocarea detașamentului de partizani care vine, intervine și spală putina, lăsând regiunea unde operează la discreția dușmanului (satul de leșuri vizitat de tânărul erou al filmului și de bizara lui însoțitoare, iubita abandonată a comandantului detașamentului de partizani). * Câteva din zicerile lui Petre Țuțea: „Nu am fost și nu sunt un antisemit pentru că ar însemna să fiu anticreștin. Pentru că, să fim cinstiți, Cristos nu e din Fălticeni”; „Se spune că intelectul e dat omului ca să cunoască
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
au urmat alți și alți aventurieri și navigatori, zona intrând în atenția "lumii civilizate" după ce britanicii au ocupat Insulele Malvine (1833) și Charles Darwin cu "Beagle" a studiat regiunea. În 1843, președintele chilian Manuel Bulnes, reclamând teritoriile, a trimis un detașament de 21 soldați cu misiunea de a pune bazele "Fortului Bulnes". Așezat într-o locație potrivnică, Fortul avea să fie părăsit după doar 5 ani și în 1848 apăru o nouă așezare, Punta Arenas. Inițial, locul a fost folosit drept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
octombrie 1989. EXECUTORIE! Nu-mi venea să cred ceea ce citeam! Cum, constatările și deciziile unei "Comisii de control a CC al PCR" au fost injuste, pripite, nefondate, dând dovadă de neprofesionalismul "membrilor", subiectivismul și reaua lor intenție? Erau aceste "comisii" detașamente de pedepsire ale partidului, care aveau ordin "de sus" să "dea exemple", indiferent de probe și evidențe ? Mă mai întrebam cum, la câteva luni de la "ghilotina" CC al PCR, trei miniștri ai turismului, comerțului exterior și finanțelor -, plus doi viceprim-miniștri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
afară că erau vizibil forțate, făceau parte din clasicele "secrete ale lui Polichinelle", cunoscute de toată lumea un ambasador occidental critica pe Ceaușescu! De reținut că, în acele vremuri, ambasadele și agențiile străine din România erau puse sub observație non-stop de către detașamente specializate ale securității, clădirile, birourile și reședințele diplomaților erau atent supravegheate și dotate cu "tehnică", "Cooperativa" avea prin ODCD "caii ei troieni" în interiorul misiunilor diplomatice și ca atare cele de mai sus declarate "de bună voie și nesilit de nimeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Parolist și respectând angajamentul dat, aduce noi efective de trupă, luptă mai departe în Rusia, zona Crimeea, Stalingrad, Caucaz, Cuban și spre final, în defensivă, în apărarea sudului Ucrainei. În tot acest interval de timp, la Hlipiceni sunt aduse două detașamente de evrei, din cadrul programului de progrom și puși să înalțe digul anti-tanc dinspre comuna vecină Todireni, iar femeile sunt cernite, veșnic cu ochii în lacrimi. Într-o zi, pe izlazul comunal Hlipiceni aterizează un avion, după ce a făcut câteva raiduri
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Târgu Jiu și alte localități care au primit refugiați din Moldova, recte Hlipiceni. În refugiu au fost și tinerii premilitari spre a nu cădea în mâna sovieticilor. Aceștia s-au deplasat pe jos la plasa Sulița unde s-a format detașamentul cu direcția Botoșani spre a fi îmbarcați în tren. Acasă mamele au rămas cu ochii umezi de lacrimi și astfel viața românilor e tot mai grea, mai nesigură. Majoritatea românilor aveau moralul foarte scăzut din cauza celor trăite și în plus
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Parolist și respectând angajamentul dat, aduce noi efective de trupă, luptă mai departe în Rusia, zona Crimeea, Stalingrad, Caucaz, Cuban și spre final, în defensivă, în apărarea sudului Ucrainei. În tot acest interval de timp, la Hlipiceni sunt aduse două detașamente de evrei, din cadrul programului de progrom și puși să înalțe digul anti-tanc dinspre comuna vecină Todireni, iar femeile sunt cernite, veșnic cu ochii în lacrimi. Într-o zi, pe izlazul comunal Hlipiceni aterizează un avion, după ce a făcut câteva raiduri
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Târgu Jiu și alte localități care au primit refugiați din Moldova, recte Hlipiceni. În refugiu au fost și tinerii premilitari spre a nu cădea în mâna sovieticilor. Aceștia s-au deplasat pe jos la plasa Sulița unde s-a format detașamentul cu direcția Botoșani spre a fi îmbarcați în tren. Acasă mamele au rămas cu ochii umezi de lacrimi și astfel viața românilor e tot mai grea, mai nesigură. Majoritatea românilor aveau moralul foarte scăzut din cauza celor trăite și în plus
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
University, 1992; Lodz University, 1993; Oxford and Manchester University, 1994; Cornell University, SUA, 1995, stagii lunare de pregătire Normă didactică: Filosofie, Cunoștințe social-politice, Economie politică Aria de specializare: Filozofie feministă, Etică politică, Analiză normativă Funcții politico-obștești: Pionieri: 1964-1969, Comandantă de detașament UTC, 1969-1976, secretară UTC pe clasă. PCR, 1976-1989, membră BOB: Facultatea de Filosofie și la Liceele de Textile (secretară BOB) și Matematică-Fizică 3 Publicații Cărți de autor: Gândul umbrei. Abordări contemporane în filosofia feministă, Alternative, București, 1995; Convenio. Despre natură
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]