9,711 matches
-
informatorii. Tot din rândul celor necredincioși au fost cei care s-au sinucis sau au ieșit din închisoare socotindu-se învinși și dorindu-și răzbunarea. Dar această categorie a victimelor a fost foarte redusă numeric și foarte puțini au supraviețuit detenției, căci lipsa de speranță și sentimentul zădărniciei, la care se adăugau condițiile de gulag, i-a descompus trupește și sufletește. Prin urmare, cei mai mulți au intrat în detenție având o educație moral creștină, unii o trăiau mai intens, alții mai puțin
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
categorie a victimelor a fost foarte redusă numeric și foarte puțini au supraviețuit detenției, căci lipsa de speranță și sentimentul zădărniciei, la care se adăugau condițiile de gulag, i-a descompus trupește și sufletește. Prin urmare, cei mai mulți au intrat în detenție având o educație moral creștină, unii o trăiau mai intens, alții mai puțin, dar în momentul în care au devenit conștienți că toate punțile cu exteriorul le sunt tăiate, ei au evadat în transcendent. Și, în ciuda ostracizării extreme la care
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
tocmai intrase un vapor chinezesc „Chină shipping Co”, încărcat cu containere de tren, care pentru scurt timp ne-a închis vederea spre „stâncă” Alcatrazului. Acum nu mai e închisoare pe insulă. Doar zidurile sumbre mai amintesc de faimosul loc de detenție al lui Al Capone. Pe strada paralelă cu malul golfului, cântăreți, cerșetori și scamatori de tot felul. Unii negrii vopsiți metalic, pozează în statui! Nu știu cum pot sta atâta fără să miște. fără să clipească măcar. Unul din aceștia s-a
JURNAL DE CĂLĂTORIE PRIN VESTUL AMERICAN de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341907_a_343236]
-
simte piatra de moară de pe sufletul Angelei. Și întrevedea ce munte de dificultăți se va interpune și de acum înainte între Virgil și ceea ce în accepția multora, era definit atât de plat, ca direcție pozitivă, mai ales în condițiile unei detenții. - Va fi cu siguranță foarte greu, își reluă ea ideea, de parcă s-ar fi aflat în fața unei planșe de desen de pe care putea șterge tușele inestetice. Totuși, în felul ei și această situație este tot o șansă. O șansă de
CASTELE DE NISIP de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342244_a_343573]
-
zile de chin, pentru ca în final deținutul să atingă un nivel de fericire dus spre extaz. Oare omul liber ca pasărea cerului este capabil să perceapă acest sentiment de libertate și fericire, fără să fi fost supus câtorva ani de detenție? Destul de greu de imaginat. Tot la fel, în viață, omul trece prin perioade de criză, pătimeste, este lovit din toate direcțiile precum un sac de box, dar în cele din urmă depășește perioada dificilă și, dintr-o dată, se vede într-
DRUMUL FERICIRII TRECE PRIN IAD de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340561_a_341890]
-
marginea orașului Sighet. Se spune că i-au fost rupte picioarele pentru a încăpea în sac. GHEORGHE I. BRĂTIANU Gheorghe Brătianu este modelul savantului. Opera lui Gheorghe Brătianu, fragmentată în scrierea ei de război și întreruptă definitiv de anii de detenție, este una din cele mai obiective și convingătoare pledoarii despre unitatea poporului român în spațiul carpato-pontic. Viața sa este, de asemenea, o pagină de istorie. La 18 ani, după ce debutase că elev în „Revista Istorică” a lui Nicolae Iorga, Gheorghe
APEL PENTRU CINSTIREA MEMORIEI UNOR FOŞTI DEŢINUŢI POLITICI ROMÂNI de VICTOR RONCEA în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340569_a_341898]
-
aceea să se ferească de confruntarea deschisă cu regimul comunist și pentru că se angajează cu toată ființa în noua sa menire pe care și-a ales-o, aceea de preot și nu înțelege să facă compromisuri, va cunoaște și rigorile detenției politice în vremea dictaturii ceaușiste. Mărturisind despre Pitești el își exprimă convingerea că ce s-a întâmplat acolo a fost o bătălie între bine și rău care s-a dat pe câmpul de luptă din sufletul fiecăruia și chiar dacă în
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
vor primi, în urma unui proces mascaradă precedat de anchete dure pedepse care variau între 25 de ani muncă silnică (Părintele Ieroschimonah Daniil - Sandu Tudor) și 5 ani, poetul Vasile Voiculescu care la acea dată avea 74 de ani și căruia detenția îi va fi fatală. Trezindu-se în spațiul sordid al celulei comuniste, membrii Rugului Aprins și-au dat seama că li se oferea cadrul propice exercițiului lor spiritual. Întrebat în prezent despre relația lui cu Dumnezeu în detenție, unul dintre
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
și căruia detenția îi va fi fatală. Trezindu-se în spațiul sordid al celulei comuniste, membrii Rugului Aprins și-au dat seama că li se oferea cadrul propice exercițiului lor spiritual. Întrebat în prezent despre relația lui cu Dumnezeu în detenție, unul dintre membrii lotului mărturisea: „...mai aproape de Dumnezeu am fost când ăștia mă băteau până ce cădeam în comă și atunci Dumnezeu mă readucea la viață și eu Îl simțeam cel mai aproape, în inimă.” (interviu Arhim. Adrian Făgețeanu, 23.08
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
În frigul îngrozitor de la Miercurea Ciuc, riscând izolări ce puteau fi fatale, ele recită Sfânta liturghie sau cântă colinde în noaptea de Crăciun. Atunci când credința nu este piatra de temelie, iar loviturile primite sunt prea dure, sufletul nu mai iese din detenție fortifiat ci rănit și ani în șir îi trebuiesc pentru vindecare. Este cazul Mariei Godea care, arestată doar la câteva luni de la nașterea fiicei sale trece prin chinuri cumplite, este pe punctul să-i fie tăiați sânii, primind apoi o
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
Este cazul Mariei Godea care, arestată doar la câteva luni de la nașterea fiicei sale trece prin chinuri cumplite, este pe punctul să-i fie tăiați sânii, primind apoi o condamnare de 7 ani, pe care o execută integral. Iar după detenție nu poate scăpa de ispita urii, își simte sufletul chinuit, îi este foarte greu dar nu poate ierta, - dovadă evidentă că singura posibilitate de salvare în încleștarea cu sistemul diabolic comunist este răspunsul creștin, altfel salvarea morală a persoanei intrate
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
a persoanei intrate în acest conflict devine imposibilă. Deținutele provenite din mediul rural, majoritatea ajunse în temniță pentru că nu și-au trădat soții (Elisabeta Rizea) sau pentru că nevrând să-i trădeze au fugit cu ei în munți (Lucreția Jurj), privesc detenția ca și relația lor cu noua putere dintr-o perspectivă specific tradițională, conform căreia ritmurile statornicite de legile nescrise ale satului și vieții nu pot fi încălcate. Rabdă închisoarea și torturile știind că altfel nu se poate, că în contextul
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
Bunul Dumnezeu. O serie întreagă de alte exemple mărturisitoare de la personalități exemplare ca Mircea Vulcănescu, Nicolae Steinhardt, Teodor M. Popescu, Arhim. Mina Dobzeu, și până la destine comune ca Gheorghe Stănciulescu, Iosif Vasile, Pavel Susai probează prin viața lor, în care detenția a însemnat un moment crucial că, parafrazândul pe Steinhardt, într-un univers concentraționar rămâne soluția mistică a credinței. Rostind în ultimele clipe ale vieții acel zguduitor „Să nu ne răzbunați!”, profesorul Mircea Vulcănescu pe lângă faptul că ne lăsa de îndeplinit
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
multă roadă.” (Ioan 12: 24) Alături de alte personalități ale științei și culturii românești care au populat temnițele țării, Mircea Vulcănescu, ca și Nicolae Mărgineanu, George Manu, Constantin Noica și nenumărați alții au făcut din celula de închisoare amfiteatru academic, transformând detenția care trebuia să secătuiască spiritul și să usuce mintea, într-un fertil timp al îmbogățirii culturale și spirituale. Această atmosferă a efervescenței culturale și religioase este viu redată în mărturisirile lui Nicolae Steinhardt în Jurnalul fericirii, însuși titlul scrierii sale
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
de ireconciliabile încât pare imposbil ca sufletul să le experieze deopotrivă ca intensitate și simultan să reușească să rămână credincios celor dintâi, știind totodată că aceasta este singura lui șansă. Parcurgând numeroase mărturisiri ale experiențelor carcerale, fie prin intermediul memorialisticii de detenție, fie redate nemijlocit de protagoniști, în interviurile realizate, se constată că trăirea religioasă și fenomenul creștin a cunoscut o manifestare plenară. Este neîndoielnic că spațiul ostracizant al temniței devine prilej de adâncire spirituală, într-o așa măsură încât se poate
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
dat o valoare recuperatorie, prin el Calciu chiar dacă nu l-a salvat pe Oprișan, s-a salvat pe sine, pe el cel care în „moara dracilor”(cum o numește un memorialist) de la Pitești făcuse toate câte i se ceruseră. Memorialistica detenției comuniste ne relevă adesea chipuri de oameni integrați aparent în sistem (gardieni, anchetatori, directori de penitenciare) dar care produc o serie de „disfuncțiuni”. Ei nu se comportă după normele îndoctrinării primite ci demonstrează, prin atitudinea lor, că fondul creștin îi
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
a încercării de a-ți păstra umanitatea. În cadrul celor intrați în temnițele comuniste, în funcție de modul în care se raportau la trăirea creștină, se disting mai multe categorii, astfel: - cei care aveau o trăire creștină intensă și înainte de a intra în detenție, - cei care, deși aveau o educație creștină, nu erau niște trăitori autentici, creștinismul lor reducându-se la un anume formalism, însă, în închisoare, ei vor descoperi valoarea trăirii creștine și vor intra pe via mistica la fel de intens ca și cei
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
din prima categorie; - mult mai reduși numeric, sunt cei care au intrat în închisoare în totală necunoștință sau chiar în opoziție cu creștinismul, dar, întâlnind în temniță pe cei care îl practicau, sesizând seninătatea și împăcarea cu care își petreceau detenția, au început și ei să practice rugăciunea și celelalte fapte creștine posibile într-un asemenea spațiu; - au existat, desigur, și deținuți care nu au avut o autentică trăire creștină, dintre aceștia administrația închisorilor își racola informatorii. Tot din rândul celor
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
informatorii. Tot din rândul celor necredincioși au fost cei care s-au sinucis sau au ieșit din închisoare socotindu-se învinși și dorindu-și răzbunarea. Dar această categorie a victimelor a fost foarte redusă numeric și foarte puțini au supraviețuit detenției, căci lipsa de speranță și sentimentul zădărniciei, la care se adăugau condițiile de gulag, i-a descompus trupește și sufletește. Prin urmare, cei mai mulți au intrat în detenție având o educație moral creștină, unii o trăiau mai intens, alții mai puțin
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
categorie a victimelor a fost foarte redusă numeric și foarte puțini au supraviețuit detenției, căci lipsa de speranță și sentimentul zădărniciei, la care se adăugau condițiile de gulag, i-a descompus trupește și sufletește. Prin urmare, cei mai mulți au intrat în detenție având o educație moral creștină, unii o trăiau mai intens, alții mai puțin, dar în momentul în care au devenit conștienți că toate punțile cu exteriorul le sunt tăiate, ei au evadat în transcendent. Și, în ciuda ostracizării extreme la care
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
și astăzi, la Periprava nu poți ajunge decât pe apă. Pentru viața din fostul lagăr de la marginea României comuniste, populat preponderent cu deținuți politici între 1957 și 1964, zecile de martori care au depus mărturie au confirmat condițiile inumane de detenție: frigul năprasnic iarna și căldurile dogoritoare de vară, cazarea în barăci de sute de suflete, lipsa apei potabile, pedepsele grele, mizeria în care trăiau, munca istovitoare, foamea endemică. Cruzimea maiorului de atunci Ioan Ficior a fost mărturisită de numeroși supraviețuitori
Al doilea torționar condamnat. Și (probabil) ultimul () [Corola-blog/BlogPost/337944_a_339273]
-
de Economie și Administrarea Afacerilor din Craiova. Nețoiu s-a ocupat de teme de cercetare din domeniul agricol și zootehnic, ca de exemplu în cartea „Performanțe economice în creșterea bovinelor și ovinelor în România”. Profesorii lui Dan Voiculescu Pe perioada detenției, Dan Voiculescu a scris 10 cărți considerate lucrări științifice. În anul 2014, a publicat la editura Niculescu „Omenirea încotro”, coordonată de prof. univ. dr. Dumitru Miron de la Academia de Științe Economice București. Același profesor i-a coordonat și lucrarea „Dezvoltarea
EXCLUSIV. Lista profesorilor universitari și a editurilor care au girat „lucrările științifice” scrise de deținuți în pușcării () [Corola-blog/BlogPost/337982_a_339311]
-
Niculescu, coordonator: prof. univ. dr. Stelian Brezeanu, de la Universitatea din București), „Turismul european durabil și provocările lui” (editura Meteor Press, coordonator: prof. univ. dr. Andreica Marin, de la Academia Comercială din Satu Mare). Profesorii lui Adrian Năstase Adrian Năstase a scris în detenție „Cele două Românii” (editura Niculescu, coordonator: prof. univ. Dobrescu Paul, de la SNSPA) și „Imunitatea parlamentară în România și Europa” (editura Wolters Kluwer, coordonator: conf. univ. dr. Gabriel Liviu Ispas, de la Universitatea Titu Maiorescu) Lista lucrărilor publicate în 2015 de către deținuți
EXCLUSIV. Lista profesorilor universitari și a editurilor care au girat „lucrările științifice” scrise de deținuți în pușcării () [Corola-blog/BlogPost/337982_a_339311]
-
pentru totdeauna. Am contactat scriitori și reprezentanți ai comunității academice din România pentru a-i întreba ce cred despre inflația de lucrări scrise în închisorile din România cu unicul scop de a-i scăpa pe autorii lor mai repede de detenție. Veți citi ce cred despre cărțile scrise în câteva zile oameni care lucrează uneori câțiva ani pentru a termina un volum. A stat în închisoare, pedeapsa lui s-a dus, putea pleca acasă și a cerut în scris directorului închisorii
Apel pentru desființarea Uniunii Scriitorilor din Pușcării () [Corola-blog/BlogPost/337781_a_339110]
-
Indiferent de etapele de „încălzire” a regimului comunist, la Râmnicu Sărat Vișinescu a pus în aplicare și a continuat din prima și până în ultima zi a mandatului său cel mai stalinist regim de penitenciar. Comportamentul său față de cei aflați în detenție nu s-a schimbat niciodată, între 1956 și 1963. Am urmărit cu acribie firul conductor al culpei, vinovăția care s-a conturat din documentele și depozițiile martorilor, care s-au strâns fie la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMER
Ultimul cuvânt al inculpatului. Vișinescu, în lacrimi, către judecători () [Corola-blog/BlogPost/337946_a_339275]