1,754 matches
-
are numai în anumite circumstanțe șansa de a deveni o creație socială și de a modifica aspectele fixate prin normă. Voința a întemeiat și a delimitat, așadar, un domeniu al competenței, al esenței și al necesității, instituind un aspect al determinismului social caracteristic numai unei societăți evoluate, fiindcă numai aceasta presupune existența unei limbi literare. Acționînd ca formă a autorității și concretizîndu-se în acte de conștiință susținute cu argumente raționale, acest determinism plasează posibilitatea și libertatea în limitele unei ordini normative
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
al esenței și al necesității, instituind un aspect al determinismului social caracteristic numai unei societăți evoluate, fiindcă numai aceasta presupune existența unei limbi literare. Acționînd ca formă a autorității și concretizîndu-se în acte de conștiință susținute cu argumente raționale, acest determinism plasează posibilitatea și libertatea în limitele unei ordini normative sau deontice, în vreme ce la nivelul limbii populare ordinea este naturală, în sensul că funcționează ca regulă impusă de mediu într-o formă nesupravegheată decît de tradiție, de rezultatul evoluției și al
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a pronumelui personal în dativ și în acuzativ sau în cazul elementelor de relație). În mod firesc, tradiția se manifestă atît la nivelul limbii populare, cît și la cel al limbii literare, în ambele cazuri aceasta fiind o manifestare a determinismului social la nivel empiric și la nivel instituționalizat. Pentru limba literară se adaugă și tradiția grafică, încît, în multe situații, deși se constată deficiențe ale sistemului de scriere, ele nu se pot uneori înlătura tocmai datorită presiunii tradiției. În cultura
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
înalte ale culturii, cărora le stimulează dezvoltarea în virtutea unor idealuri sociale și culturale. Libertatea lingvistică Cînd se discută despre "libertate" îndeosebi din perspectivă filozofică sau teologică −problema libertății umane fiind, în primul rînd, una metafizico-teologică− se realizează o confruntare cu determinismul, cu principiul științific potrivit căruia fenomenele sînt rezultatul unor cauze, iar aceleași cauze produc aceleași efecte. Un asemenea principiu nu lasă loc, se pare, acțiunii umane libere, mai ales acțiunii individu-lui uman impulsionat de propria voință, dar silit să ia
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în raport cu puterea limbii, omului îi rămîne totuși o anumită libertate 307. Prin "libertate" nu trebuie să se înțeleagă însă "posibilitatea de a face orice", adică liber-arbitru. De fapt, conceptul de "libertate" nu ar trebui înțeles ca fiind opus aceluia de "determinism", ci ca o fază de mediere între noțiunile de "liber-arbitru" și "determinism", adevărata opoziție realizîndu-se între acestea. Într-o astfel de poziție, "libertate" ar trebui să accepte și laturi limitative din perspectiva determinismului și, într-adevăr, se poate constata că
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
libertate" nu trebuie să se înțeleagă însă "posibilitatea de a face orice", adică liber-arbitru. De fapt, conceptul de "libertate" nu ar trebui înțeles ca fiind opus aceluia de "determinism", ci ca o fază de mediere între noțiunile de "liber-arbitru" și "determinism", adevărata opoziție realizîndu-se între acestea. Într-o astfel de poziție, "libertate" ar trebui să accepte și laturi limitative din perspectiva determinismului și, într-adevăr, se poate constata că o libertate congruentă liberului-arbitru nu mai poate fi percepută ca "libertate". Desigur
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
trebui înțeles ca fiind opus aceluia de "determinism", ci ca o fază de mediere între noțiunile de "liber-arbitru" și "determinism", adevărata opoziție realizîndu-se între acestea. Într-o astfel de poziție, "libertate" ar trebui să accepte și laturi limitative din perspectiva determinismului și, într-adevăr, se poate constata că o libertate congruentă liberului-arbitru nu mai poate fi percepută ca "libertate". Desigur, esența libertății o constituie lipsa constrîngerii, ieșirea de sub orice autoritate percepută ca un obstacol în calea propriei realizări. Acțiunea umană liberă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
simple precum neconcordanțele dintre limbi sau existența sinonimiei și polisemiei. Laturile obiective existente la un nivel înalt în desemnare și în semnificație se răsfrîng și asupra sensului, asupra întrebuințării concrete și individuale a elementelor limbii, căci individul însuși este supus determinismului lingvistic. Cînd prevalează totuși subiectivitatea se depășește normalitatea și se produce o marcare stilistică a discursului. La nivelul construcției lingvistice, problema raportului dintre subiectiv și obiectiv se relevă în cazul unor determinanți verbali, determinanți actualizabili, desigur, din per-spectiva conținutului verbului
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
se poate exprima pe sine potrivit aptitudinilor, opiniilor, atitudinilor etc. proprii, atît sub aspectul conținutului celor exprimate, cît și sub cel al manierei de exprimare, aceasta sugerează că el aspiră astfel la libertate, prin evitarea, pe cît posibil, a oricărui determinism (îndeosebi a determinismu-lui de natură senzorială sau pragmatică). H e g e l remarca în acest sens că, pe terenul filozofiei, excelența realizărilor este dată nu atît de meritele individului particular, cît de impunerea lor ca manifestări ale gîndirii libere
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ale "caracterului general al omului ca om"360. Observația este aplicabilă în principiu și creației poetice, deoarece reprezentările sensibile de care uzează poezia nu sînt echivalente repezen-tărilor realizate pentru obiectele naturale, ci se caracterizează prin idealitate, adică prin eliberarea de determinismul senzual, și, prin aceasta, poartă sigiliul universalității. Fiind construcții umane, reprezentările poetice redau împrejurări, interese și tendințe generale care primesc prin poet expresie individuală, dar ele exprimă umanitatea printr-un individ reprezentativ. Construcția filozofică este marcată și ea de universalitate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
266, 350 cultivarea limbii...140, 345, 238-241 cultură 133, 134, 231-233 cunoaștere 91 cuvînt 33, 54, 55, 58, 59, 66, 86, 87, 155, 320, 340, 341 denotație 67, 290, 313, 334 desemnare 34, 68, 223, 253, 254, 256, 257, 333 determinism 194, 195, 224-228, 230, 263, 273 discurs 66, 67, 75-79, 93, 94, 150, 151, 204, 222, 289, 306, 307, 329; filozofic 334-337, 365; repetat 80-83, 96, 97, 271 enérgeia 44, 208, 266, 350 enunț 65-67, 71, 72, 170 epocă-salt 165-167
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
condiții, alegerile culturale făcute de unități vor afecta în mare măsură gradul impulsului progresiv generat de forțele istorice. Sistemul va atinge reflexivitatea, definită de Wendt ca "o capacitate de auto-reflecție critică ... care ajută ... [actorii] să depășească un fals sentiment de determinism" (Wendt, 1999, p. 375). În această etapă, unitățile dobândesc autonomia de acțiune necesară pentru a accepta liber schimbarea culturală. Astfel, modelul liberal al socializării încorporează o descriere teoretică a condițiilor generale în care devine posibilă schimbarea culturală voluntară a unităților
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
importante pentru conținutul programelor de cercetare din cadrul disciplinei după Războiul Rece. Keohane a caracterizat instituționalismul ca un punct de mijloc între două extreme, reprezentate de neorealism și liberalism. Autorul afirmă că "instituționaliștii acceptă o versiune a principiilor liberale care evită determinismul și pune accent pe semnificația pătrunzătoare a instituțiilor internaționale, fără a denigra rolul puterii statului" (Keohane, 1989a, p. 11). Înțeles în acești termeni, instituționalismul are o poziție unică, de pe care subsumează punctele tari ale perspectivei neorealiste și ale celei liberale
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
realizate concret într-un bun cultural ce devine purtător material al valorii. Libertatea semnifică, astfel, raportul intim dintre material și spiritual, dintre natural și social, dintre necesar și întâmplător. Libertatea de gândire și cea reală nu presupun opoziția categorică față de determinismul social și natural, ci încadrarea în sfera lui. Libertatea este o alegere efectuată în urma unei cunoașteri profunde a lumii și a eului, o deliberare adâncă și responsabilă, decizie , ce se înfăptuiește printr-o acțiune concretă, care pune personalitatea în relație
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
creatoare de valori și de adevăruri. Dimpotrivă, Jean Paul Sartre va atribui omului acest liber arbitru absolut originar și creator pe care îl consideră în același timp ca responsabilitate absolută. Atunci când se realizează în mod efectiv, libertatea umană subjugă și determinismele sociale,astfel că societatea, indivizii pot deveni responsabilii propriilor acte, ai propriilor destine. Abraham Lincoln, în demersul său de a explica conceptul de libertate afirma că: Libertatea înseamnă și că individul trebuie să suporte consecințele acțiunilor sale, că va fi
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
inteligenței, o definire a libertății devine principial imposibilă pentru cei ce o reduc la „ raportul spontan al eului concret cu actul “ . „ Acest raport este de nedefinit pentru că suntem liberi “ - scrie Bergson, conștient că „ orice definiție a libertății va da dreptate determinismului”. Această primă interpretare a libertății este totalmente criticabilă. Omul care s-ar considera înafara constrângerilor și-ar conferi atributul libertății oricăror elanuri spointane care ar confunda dorința cu voința și ar da curs, fără cenzură rațională și fără triaj axiologic
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
ar conferi atributul libertății oricăror elanuri spointane care ar confunda dorința cu voința și ar da curs, fără cenzură rațională și fără triaj axiologic pulsațiilor vitale pornite din abisurile subconștientului, s-ar supune,în fond, unor constrângeri tiranice ale unui determinism psihologic implacabil. Ar deveni un simplu automat, cu singura deosebire că, aderând tacit la principiul CARPE DIEM, își creează iluzia de a fi liber tocmai atunci când este redus la un simplu obiect întrun angrenaj a cărui funcționare îi scapă cu
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
acțiunea ( sau refuzul ei ) unor determinări cauzale, confundând eliberarea de constrângeri ( posibilă ) cu o iluzorie eliberare de necesitate. Ea desconsideră faptul că nu te poți domina pe tine dacă nu domini, prin cunoaștere și acțiune eficace, ambianța guvernată de un determinism pe care indiferența nu-l oprește nici să acționeze și nici să refuze acordul proiectelor noastre, cu realizarea lor. Totodată, ea se sprijină pe ipoteza subiacentă, greu de susținut, că trăim într-o lume fără repere axiologice, în care toate
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
decide între mai multe posibilități de acțiune, neechivalente , grație capacității voinței de a nu se supune unor determinări necesare, extrinseci, și de a-și impune suveranitatea absolută. Orgoliul voinței umane de a se erija în cauză primară și a desconsidera determinismul, se plătește scump, cu prețul convertirii unei libertăți imaginare într-o dependență absolută față de necesitate. Desigur, omul este liber, cum spunea Arthur Schopenhauer , să vrea ceea ce vrea, dar el nu este liber să facă orice vrea. Dacă atunci când își elaborează
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
interiorizeze la nivelul mobilurilor, care prezidează opțiunea pentru o variantă posibilă de acțiune. Doctrina liberului arbitru închide însă calea de acces spre o autentică libertate de acțiune pentru că asociază fără temei descoperirea virtuților de creativitate ale subiectivității umane cu abandonarea determinismului. A patra interpretare a conceptului de libertate tratează libertatea exclusiv ca LIBERTATE EXISTENȚIALĂ (subiectivă ) și dacă nu în ordine istorică, în ordine logică se situează undeva pe traiectoria care aduce dinspre libertatea - indiferență și liberul arbitru spre libertatea morală ( obiectivă
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
realizate concret într un bun cultural ce devine purtător material al valorii. Libertatea semnifică, astfel, raportul intim dintre material și spiritual, dintre material și social, dintre necesar și întâmplător. Libertatea de gândire și cea reală nu presupun opoziția categorică față de determinismul social și natural, ci încadrarea în sfera lui. Libertatea este o alegere efectuată în urma unei cunoașteri profunde a lumii și a eului, o deliberarea adâncă și responsabilă, decizie, ce se înfăptuiește printr-o acțiune concretă care pune personalitatea în relație
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
din ceea ce s-a numit întâmplare și că în lume nu există decât materie care se mișcă și se metamorfozează până la infinit în spațiu și timp, ascultând de legi fatale, nu rămâne nici un loc pentru libertatea voinței umane. Fatalismul în determinismul universal, . Concepțiile strict deterministe sunt considerate concepții ce anulează responsabilitatea prin predeterminarea absolută, implacabilă pe care o sugerează. Liberul arbitru înseamnă noutate, înseamnă altoirea pe tulpina trecutului a ceva ce nu este sădit acolo dinainte. Concluzia sugerată de pragmatism este
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
noutate, înseamnă altoirea pe tulpina trecutului a ceva ce nu este sădit acolo dinainte. Concluzia sugerată de pragmatism este că întreaga teorie a libertății are doar valoare practică, de sprijin psihologic, nu și valoare cognitivă, explicativă, reală, întreaga dispută dintre determinism și libertate este subminată și suspectată de lipsă de conținut teoretic. Așadar, libertatea a fost raportată la necesitatea naturală înțeleasă sub forma cauzelor și legilor. Tot ceea ce se întâmplă are o cauză, nu există libertate absolută. Cauzele fac din orice
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
sub forma cauzelor și legilor. Tot ceea ce se întâmplă are o cauză, nu există libertate absolută. Cauzele fac din orice act ceva necesar, conduc la o limitare sau anulare a libertății umane. Actele umane ar fi rezultatul unor constrângeri cauzale. Determinismul este teoria filosofică ce studiază raporturile directe sau indirecte, cauzale sau condiționale, esențiale sau neesențiale, necesare sau întâmplătoare, logice, etc. din și dintre obiectele lumii, raporturi desemnate de categorii filosofice corespunzătoare. În sens restrâns, determinismul este teoria filosofică potrivit căreia
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
fi rezultatul unor constrângeri cauzale. Determinismul este teoria filosofică ce studiază raporturile directe sau indirecte, cauzale sau condiționale, esențiale sau neesențiale, necesare sau întâmplătoare, logice, etc. din și dintre obiectele lumii, raporturi desemnate de categorii filosofice corespunzătoare. În sens restrâns, determinismul este teoria filosofică potrivit căreia orice obiect este determinat. Una din consecințele determinismului asupra libertății poate fi gândită din perspectiva existenței constrângerilor de tip cauzal. Astfel, dacă sunt acceptate constrângeri din partea unei instanțe supranaturale, de pildă în forma destinului prestabilit
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]