1,762 matches
-
sub arterele renale, deasupra bifurcației aortei, pe artele iliace, unde pot fi însoțite de dilatații mici, fuziforme sau saculare). Asociat uneori cu fenomene de degenerescență chistică a mediei, anevrismul de aortă poate fi încadrat în categoria afecțiunilor matricei extracelulare, cu determinism genetic. Morfologic, anevrismele pot fi clasificate după formă (saculare, fuziforme) și dimensiune (riscul de ruptură fiind corelat cu mărimea). 6. Anevrismul arterelor intracerebrale, tip berry Acest tip de anevrism (3, 14, 15, 21, 26) afectează în special teritoriul vaselor mici
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
prefațată de Ramon y Cajal. În 1924, abordează histochimic problema enzimelor oxidante implicate în fenomenele vieții. Abordează, în studiile sale, problema alcoolismului (1930), rolul vitaminelor (1934), precum și o serie de probleme filosofico-medicale, în lucrările „Materia, viața și celula” (1914) sau „Determinism și cauzalitate în domeniul biologiei” (1937). În 1925, a publicat monografia „Privind viața și opera lui Charcot” (1925), neurolog de marcă pe care l-a cunoscut la Paris și de al cărui nume este legată complicația diabetului cunoscută sub numele
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
său. Iar psihologul nu face excepție, el scrie istorie colectivă după un dicteu interior, inoculat de imaginarul colectiv și ideologia asumată. Să nu fim ipocriți - orice evoluție sau funcționare socială, afirmă recent Jean-Pierre Deconchy (Credințe și ideologii, Polirom, 2010), orice determinism natural sau demers științific este atins de „istoricitate”, adică de aripa ideologiei. Cercetarea științifică, de pildă, se vrea ideologic neutră, dar funcționează În interiorul unui sistem de putere controlat ideologic. Chiar dacă demersul este enunțat ca fiind neutru, căutând premeditat neimplicarea, el
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
consacră studiului textelor antice, comentării și imitării lor și își alege drept model limbajul deosebit al lui Cicero. Din punct de vedere filosofic, se îndepărtează de neoplatonismul incipient pentru a reveni la Aristotel, din opera căruia extrage un fel de determinism raționalist. Această formă de umanism glorifică cultul Frumosului și face din Italia secolului al XVI-lea creuzetul european al Renașterii artistice. Humanismul în secolul al XV-lea Preocupările umaniștilor din Europa de nord sînt total diferite. Anglia, Țările de Jos
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de protestare, la politicile sociale ?i culturale, la via?a local?, b?tr�ne?e, imigra?ie, devian?? juvenil?, s?r?cie, excludere. Ea reg?se?te interesul pentru diacronie, ac?iune ?i local, �n contextul unei ne�ncrederi �n determinism ?i al �ntoarcerii la actor�� pe care �noile sociologii� �l reintroduc, dar nu-i acord? acela?i loc �n analiz?: la Pierre Bourdieu, actorul r?m�ne mult timp un �agent�, la Raymond Boudon, devine �atom� social; la Michel Crozier
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1904-1952) s-au preocupat de cunoa?tere, reformarea culturii ?i a ?colii �n scrieri de sociologia culturii ?i sociologia educa?iei. Dimitrie Dr?ghicescu (1875-1945) a fost studentul lui E. Durkheim. �n principalele sale scrieri de sociologie: Rolul individului �n determinismul social (1904), Idealul creator. Eseu psihosociologic asupra evolu?iei (1914) ?. a. � apreciate ulterior de c?tre G. Bouthoul, P. Sorokin ?. a. � el a dezvoltat o concep?ie sociologic? n ton cu sociologiile vremii. �Sociologia este ?tiin?a unei societ??i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mod considerabil la cre?terea cunoa?terii empirice a c�torva domenii limitate, nu au l?rgit �nc? �n?elegerea socialului. Totu?i, esen?ialul proiectului posibil al sociologiei este aproape �n totalitate explicitat. Exist? adev?rate programe de cercetare: determinismul �faptelor sociale� la Durkheim, comprehensiunea ac?iunii sociale la Weber, conduitele nonlogice la Pareto, formele interac?iunilor microsociale la Simmel, transformarea tipurilor de societate la Ț�nnies� ?i nu-i greu s? mai ad?ug?m ?i alte construc?îi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
vor face ?coal? �n Anglia ?i �n ??rile de Jos. ��Sociologia cunoa?terii (Wissenssoziologie) se na?te �n aceast? perioad? sub auspiciile filosofului Scheler ?i a germano-ungurului Karl Mannheim. La K�ln, primul reac?ioneaz? �mpotriva istoricismului pozitivist ?i a determinismului marxist disting�nd mai multe tipuri de cunoa?tere din care nici unul nu este superior altuia; �esen?a� lor r?m�ne imuabil? cu toat? pluralitatea ?i variabilitatea factorilor sociali care le determin? formele istorice, dar nu le definesc nici
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
american? (cre�nd �n acest scop, �n 1956, Asocia?ia Internă?ional? a Sociologilor de Limb? Francez? � AISLF � �mpreun? cu belgianul Henri Janne) ?i marile sistematiz?ri teoretice (durkheimismul, marxismul, structuro-func?ionalismul ?i structuralismul). Sociologia trebuia s? mai combat? nominalismul, determinismul, dogmatismul ?i � nu �n ultimul r�nd � istoricismul. Concep?ia să pretins realist? ?i pluralist? asupra socialului a urm?riț s? disting? diversele �paliere de profunzime� pe care sociologul trebuia s? le descopere, sub suprafa?a empiric? a fenomenelor, f
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
să �nchidere intelectual?, c�ț ?i de noile perspective oferite de via?a politic? (i.e., sosirea la putere a st�ngii). Va fi reg?sit interesul pentru diacronie, ac?iune ?i local, �n contextul unei ne�ncrederi generale fă?? de determinism, �n timp ce arierplanurile ideologice ale dezbaterii teoretice (slab animate) devin mai discrete [47]. Epopeea structuralo-marxist? Paradigmă pe care sociologia francez? o c?uta de mai bine de treizeci de ani, unii au crezut c? o afl? �n avatarul marxist
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
colectiv ce-?i recunoa?te interesele ?i proiectul; este vorba de transformarea unei ordini ce r?m�ne transcendent? pentru �agentul� lui Bourdieu ?i pe care actorul lui Crozier n-o poate dec�ț negocia. Că o reac?ie la determinismul mecanicist al structuralismului ambiant, Pierre Bourdieu (profesor la Coll�ge de France) caut? s? dea seama de procesele prin care structurile sociale s�nt, �n acela?i timp, reproduse prin conduitele individuale ?i produc?toarele acestor conduite. �n aceast? perspectiv
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
simbolic care confer? tuturor celorlalte capitaluri eficacitate social?. Revista Actes de la recherche en sciences sociales, creat? de c?tre Bourdieu �n 1975, constituie organul de ap?rare ?i de ilustrare a acestei paradigme a c?rei evolu?ie, de la un determinism destul de strict la o concep?ie mai �strategic?� a ac?iunii sociale (Bourdieu, 1987; Boltanski, 1982; Dobry, 1986) este semnificativ? pentru evolu?ia sociologiei franceze �n cursul ultimului deceniu. ��Ac?ionalismul. Convins c? societ??ile postindustriale (1969) se caracterizeaz? prin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
conștiinței sociale și a reperelor etice ale afacerilor este marcată pe termen lung de câteva idei-matrice expuse în doctrina liberală și în cea marxistă, iar din punct de vedere instituțional, de apariția organizațiilor sindicale și a celor neguvernamentale. Liberalismul statuează determinismul principiilor naturale și al mecanismelor de autoreglare în evoluția economică a statelor. Doctrina liberală clasică susține libera inițiativă și libera concurență, în opoziție cu etatismul. Ilustrarea cea mai relevantă a acestor convingeri este realizată de economistul englez Adam Smith (1723-1790
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
noastre de a gândi lumea de mâine depinde gradul de succes al strategiei de dezvoltare durabilă, dar și nivelul economiei de resurse și de capacități care pot rezulta în urma procesului în sine. Teza potrivit căreia globalizarea, înțeleasă prin prisma unui determinism tehnologic și generalizarea unor măsuri de politică economică (fără a ține cont de circumstanțe), rezolvă, în sine, problemele omenirii, simplifică, subestimează sau ignoră retroacțiuni grave. În acest context se pune problema regândirii sistemului internațional, în condițiile interjocului dintre forțe centrifuge
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
principiile etice în rutinele lor este etichetat de societate ca fiind "comportament a/imoral". Cunoașterea umană, ca anvergură și ca autenticitate, este limitată de capacitățile biologice și psihice ale omului, de modelele culturale, de circumstanțele sociale etc. Îngrădirile biologice și determinismele sale psiho-sociale îi permit omului un acces mediat la realitate. Altfel spus, înțelegerea imperfectă a lumii se datorează, în primul rând, limitelor fizico-biologice ale simțurilor și ale creierului uman, precum și alterării operate de actul de reflectare a realității de către gândire
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
modul de raportare a idealului educației la omul ca existență sau esență. Una dintre direcțiile de evoluție ale gândirii psihologice, psihologia umanistă, s-a afirmat la jumătatea secolului trecut, ca reacție la adresa behaviorismului și psihanalizei. În vreme ce ultimele două curente supralicitau determinismul social sau instinctual, umaniștii insistau pe alegerea liberă, teză alimentată de orientările fenomenologică și existențialistă contemporane. Behavioriștii utilizau metode nomotehnice și o interpretare statistică a omului, în timp ce umaniștii instrumentau metode ideografice izvorâte din istorie, filozofie, arte, accentuând studiul omului ca
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
unei activități educative eficiente; c. gândirea pedagogică sociocentristă, specifică primelor decenii ale secolului XX, impunea la rândul ei un scenariu didactic-educativ fondat exclusiv pe teza ,,socializării metodice a tinerei generații”. O asemenea tendință, întreținută de ideologii diferite (cogestiunea, autogestiunea, instituționalismul, determinismul economic sau politic etc.), înțelege să fondeze pedagogia pe viața socială a elevilor; d. gândirea pedagogică tehnocentristă, specifică celei de-a doua jumătăți a secolului trecut, valorifică progresele înregistrate în domeniul științelor socio-umane, în psihologia cognitivă, în teoria informației și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
decât cazuri particulare la care se aplică această rațiune omenească. Ele trebuie să i se potrivească într-un asemenea grad poporului pentru care sunt făcute, încât este foarte rară întâmplarea dacă legile unui popor sunt nimerite pentru altul." * Este întemeietorul determinismului geografic, hipertrofiind rolul climei în evoluția istorică. Ideile sale au fost preluate și continuate în forme diferite de un întreg curent în sociologie, curentul geografic, care a oferit deseori răspunsuri pertinente la o serie de probleme ale existenței și funcționării
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
în interpretarea sociologică. * A oferit vieții sociale și devenirii ei noi paradigme explicative și prin aceasta a consolidat structura multiparadigmatică a sociologiei. Dacă la Marx, de pildă, factorii economici sau materiali determină cursul și rezultatul în istorie (materialismului istoric sau determinismul economic), Weber consideră economia ca fiind unul dintre numeroșii factori importanți care au contribuit la evoluția societății umane. El a pus accentul pe importanța considerabilă a conducerii carismatice și pe forța ideilor noi, ca factori determinanți ai schimbării societății. A
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
HLA diferite. După aceasta au fost publicate și alte rezultate, multe contradictorii. În special noțiunea unei evoluții diferite printre gemenii monozigoți, unul putând să aibă o formă benignă și celălalt o formă severă, a fost interpretată ca un argument împotriva determinismului genetic, al severității SM. EDAN G. și SABOURAUD O. (1991) au încercat să aleagă criterii mai restrictive pentru a separa forma benignă de forma severă. Printre cei 350 de pacienți urmăriți cu regularitate au selecționat, după criteriile propuse de WEINSHENKER
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
și metodologic mai multe trepte parcurse de către cercetători, în vederea apropierii din ce în ce mai îndrăznețe de idealul care era cunoașterea în amănunțime a genomului uman. Nu trebuie să mai accentuăm faptul că o asemenea cunoaștere duce în mod cert și la aflarea unor determinisme patologice la nivel molecular, care perpetuează vastul portofoliu al bolilor ereditare. O componentă a acestui portofoliu o reprezintă predispoziția eredi tară pentru neoplazii, care concură alături de diferitele cauze determinante (fizice, chimice, infecțioase) la instalarea bolii și metastazarea celulelor transformate canceros
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ca obiectiv studiul structurii genelor și o genomică funcțională, care se ocupă de „traducerea“ structurilor în acțiuni funcționale. Există de asemenea o genomică farmaco dinamică, una imunogenetică etc. De reținut că genomica are ca obiectiv de investigație și relația dintre determinismele de tip genetic și factorii ambientali, în producerea diferitelor îmbolnăviri. Genomica s-a afirmat cu forță după 1975, când pe drumul deschis de W. Fiers și colaboratorii săi, s-au angajat biochimiștii Frederick Sanger (n. 1918) de la Universitatea din Cambridge
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de drojdie. De exemplu, dacă luăm o populație de celule mutante de drojdie, al căror defect este că gena care codifică unica ei cdk este scoasă din uz și-i transplantăm, prin procedee de chirurgie genetică, gena umană cu același determinism funcțional, vom constata cu surprindere că defectul dispare și celula de drojdie începe să se multiplice. Așadar, în pofida unui miliard de ani de evoluție divergentă, toate celulele eucariote, indiferent dacă aparțin levurilor, plantelor sau animalelor, utilizează esențialmente aceleași molecule pentru
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
toate schimbările ontogenetice sunt dictate de intrări succesive în activitate și de depresări ale unor gene. S-a spus, metaforic, că întreaga operă de clădire moleculară care are loc în embriogeneză se face după muzica unui „clavir genetic“: un anume determinism apasă pe clapele clavirului care sunt genele, acestea emit „un sunet“ (citește semnele enzimatice) uneori de numai câteva fracțiuni de secundă, suficient însă pentru a declanșa cascade enzimatice secundare, terțiare etc., capabile fie să distrugă structurile vechi de care embrionul
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
presu pune și o patogeneză carcinogenetică chimică. Studii legate de nutriție și dietă au arătat o asociere între consumul de alimente foarte sărate, cancerul nazofaringian și deficitul de vitamină C la o vârstă fragedă. Ar părea că există și un determinism genetic al susceptibilității față de EBV. Un studiu de haplotipuri HLA a pus în evidență o subpopulație distinctă genetic în sudul Chinei, cu o frecvență crescută a A-2/B-Sin-2 haplotip, conformație genică ce poate fi responsabilă de incidența mare a
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]