2,337 matches
-
li se plătescă lecțiile. Într-adevăr, aproape toți provin din clasa de mijloc și niciunul nu dispune, asemenea lui Platon, de venituri familiale care să-i permită să trăiască fără a munci și a-și valorifica talentele și cunoștințele. Platon detestă medierea salariului, ca toate persoanele destul de înstărite pentru a-și permite să disprețuiască trivialitatea banului. Itineranți, proveniți din medii modeste, sofiștii dispuneau doar de acest mijloc pentru a-și asigura subzistența. Lui Platon nu-i plac săracii obligați să muncească
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
acceptă căutarea contactului cu publicul pentru a-i da acestuia mijloacele de a se forma verbal și intelectual, pe fond și în formă, permițându-i să aibă în vedere o eventuală accedere la funcții importante în cadrul democrației grecești. Ceea ce mai detestă Platon la sofiști este faptul că ei democratizează cultura și cunoștințele, că intervin în locuri publice, că nu-și aleg auditoriul și nu-l izolează într-un loc rupt de lume - într-o Academie, de exemplu - și că acceptă o
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
în ale celor trei fii ai lor, Lamprocles, Sophroniscos și Menexenos. Dar a cerși, a lua bani fără a da nimic altceva decât compasiune este oare mai bine decât să primești bani în schimbul unei munci? Nu prea credem... Aristip nu detestă, dar nici nu iubește banii. Contrar prefesioniștilor detestării, care nu izbutesc niciodată să mărturisească ceea ce iubesc de fapt în secret, cirenaicul consideră banii un mijloc - în speță, mijlocul de a nu-ți complica existența, de a n-o face mai
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
hedonismul lui Aristip din Cirene; nu este cetățean atenian - ce oroare!; îi frecventează pe cei puternici; proferează neîncetat obscenități; vomită de două ori pe zi din cauza exceselor alimentare; cheltuie zilnic averi pe mâncare; se dedă, noaptea, unor practici sectare; îi detestă pe toți ceilalți filosofi; ce-i drept, n-a omorât, jupuit și mâncat copilași - de astfel de fapte vor fi învinuiți însă creștinii, când le va veni rândul să fie calomniați. Pentru a calomnia cu succes, trebuie să travestești realitatea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Grădinii, cât asupra inhibiției, complexelor și mizeriei corporale a adversarilor săi: platonicienii și stoicii în linie de bătaie, urmați de creștini, au dezvăluit din plin, fără să știe, insatisfacția încercată în privința propriului trup, pe care au simțit nevoia să-l deteste, să-l chinuie, să-l urască în așa un hal... Antihedonismul își dezvăluie în mod simptomatic ura de sine, concentrată, transfigurată, deplasată, inversată ca sens, iar apoi îndreptată asupra unui obiect fantasmatic susceptibil de a încorpora totalitatea negativității acumulate în
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
genului edificării: respectând bunurile semenilor, incapabil să comită crime, binevoitor, neinterzicându-și să se bucure de binefacerile pământului, arătând respect față de cei morți, sobru, înzestrat pentru administrarea bunurilor, niciodată grosolan, totdeauna blând, îndurător, echilibrat, necunoscând severitatea, nici răzbunător, nici complotist, detestând mai mult decât orice discordia, agitația, invidia, el ia ca model prudența și perspicacitatea lui Ulise, are ca țintă supremă dreptatea și își duce la bun sfârșit toate acțiunile fără a recurge niciodată la arme. Inspirat de filosoful ce-l
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de a înălța, de a purifica, viața sufletească a omului. Mitea Karamazov, de exemplu, se lasă condamnat fără a fi săvârșit paricidul de care era acuzat, dar de care conștiința lui nu era străină, deoarece în străfundul sufletului său își detestă tatăl, iar într-o anumită împrejurare spusese chiar: „De ce să trăiască un astfel de om?”. Gândind astfel, el a făcut paricidul în adâncul sufletului său. Simțindu-se apoi culpabil în forul său interior, el va lua asupra lui însuși întreaga
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
aceea să nu fiu lângă tine, fiindcă ai să fii insuportabil, un adevărat autist: un arcaș zen, care face mișcări În aer cu mâinile goale. Și dacă Încă voi mai fi cu tine, am să te părăsesc. Ciao. Îți promit. Detest soldații care Își pun Întrebări, dar mult mai mult pe cei care obțin răspunsuri. Și, dacă Îmi place ceva la tine, este tăcerea tăcerilor tale, atât de asemănătoare tăcerii fotografiilor tale reci și perfecte. Nu suport tăcerile zgomotoase, Înțelegi? Am
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
tu știi că șiragul pe care Îl port acum la gât e din perle autentice. Nu pentru că te-ai fi uitat la ele, ci pentru că mă cunoști pe mine. Înțelegi? Lumea asta mă sperie, Faulques. Mă Înspăimântă, fiindcă mă plictisește. Detest faptul că toți idioții se proclamă parte din Omenire, toții debilii se ascund În spatele Justiției, toți artiștii Îi zâmbesc ori Îl scuipă, ceea ce-i același lucru, pe negustorul de artă ori pe criticul care Îi inventează. Când părinții m-au
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a mușchilor și În expresia ochilor, În felul lui de-a o săruta ori nu. Toți bărbații sunteți nespus de stupizi, spunea, interpretând ceea ce el nu spusese nicicând. Chiar și cei mai isteți dintre voi. Și asta nu suport. Îi detest când se culcă cu mine gândindu-se la cea cu care s-au culcat Înainte ori cu care se vor culca după aceea. Faulques a urcat la catul de sus cu paharul de coniac Într-o mână și felinarul În
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
să fie Înfrumusețate cu stupiditate, retorică ori bani. Vreau să-mi violez vechea ingenuitate. Maltratata mea inocență, atât de supralicitată. Poate de aceea, când făcea dragoste, murmura obscenități, ori Îl făcea pe el s-o trateze, uneori, aproape cu violență. Detest, spusese odată (atunci erau la National Gallery din Washington, În fața Portetului unei doamne de Van der Weyden), acest har ipocrit, cast, dificil al femeilor pictate de tipii ăștia din nord. Înțelegi, Faulques? Din contră, madonele italiene ori sfintele spaniole au
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
sunt supravegheate încă înainte de a răsuna pe scenă. Nici o societate totalitară nu s-a privat de un asemenea exercițiu, care se realizează, în mod simptomatic, pe baza acelorași interdicții, oricare ar fi ideologia de la care se revendică puterea. Toate dictaturile detestă aceleași abateri față de normele în vigoare, față de ordinea instituită, față de conduita morală oficial admisă. Politicul și eticul vor fi supuse în egală măsură vigilenței supravegherii. Nu există nici o deosebire între interdicțiile practicate de către culturnicii partidelor comuniste și funcționarii franchiști sau
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
botezarea cu apă din pricină că, după spusa Evanghelilor (Matei 3:11; Luca 3:16; Ioan 1:26, 33), Cristos botează „cu Duhul Sfînt și cu foc”40. Din moment ce respingeau atîtea aspecte ale dogmei ortodoxe, nu e de mirare că paulicienii Îi detestau pe preoți și nu Îi recunoșteau pe sfinții ortodocși 41. În definitiv, nu degeaba considerau ei că „romanii” se află pe o cale greșită. Toate acestea ne arată că paulicienii erau niște marcioniți populari, tîrzii, care au știut să ajungă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Încearcă de mai multe ori, fără succes, s-o distrugă. Este limpede că Dumnezeu nu este atotputernic, Însă Adversarul său nu-1 poate detrona dintr-un motiv neașteptat: ca fost Înger de odinioară, Satan Îl iubește cu disperare pe Dumnezeu și detestă Întunericul fetid În care este obligat să viețuiască, ceea ce echivalează cu a spune că se detestă pe sine la fel de mult pe cît Își iubește vrăjmașul. În cele din urmă cei doi trebuie să ajungă la o Înțelegere, pentru ca opera lui
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
atotputernic, Însă Adversarul său nu-1 poate detrona dintr-un motiv neașteptat: ca fost Înger de odinioară, Satan Îl iubește cu disperare pe Dumnezeu și detestă Întunericul fetid În care este obligat să viețuiască, ceea ce echivalează cu a spune că se detestă pe sine la fel de mult pe cît Își iubește vrăjmașul. În cele din urmă cei doi trebuie să ajungă la o Înțelegere, pentru ca opera lui Dumnezeu să nu fie definitiv compromisă, iar Satan - dezgustat cu totul de sine și de lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
bănui; bănuială; băiat; Biblia; în bine; carte de joc; cer; în ceva; cinstesc; citez; cîine; cînd; confort; consider că; conștient; conștientizez; convinge; a convinge; cred în tine; credibil; creștin; te cred; cunoaștere; cunosc; cuviincios; da nu; declar; degeaba; despre; determinare; detest; dezastru; doresc; dorință; dovadă; dubiu; etică; examen; exist; fantome; două femei; fericire; filosofie; frumos; gînd; a se gîndi; gîndire; gînduri; gura; homofilie; hotărîre; hotărît; icoană; idee; indecis; individual; informații; încerc; mă încred; încrezut; încrezută; îndrăzneală; înving; judec; liniște; în mai
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și adevăr; adevăr nefondat; adevărat; se admite; amăgire; amărăciune; antisocial; ascunde adevărul; a ascunde adevărul; a ascunde; ascunde; băieți; bîrfă; bătaie; bluff; bombă; brașoave; bunătate; caracter prost; caracter; ceartă; ceva rău; citire; comedie; conștiință; crimă; crudă; crunt; declinarea adevărului; degeaba; detest; dezinformare; dezonoare; discreditare; disperare; drept; dușman; dureroasă; duritate; egoism; eșec; etern; eu; evadare; explicație; faptă rea; foc; folositoare; fraudă; fricos; fugă; furie; frustrare; galben; găsită; gelozie; gogoașă; gogonat; greutate; greutăți; groaznic; grosolană; idiot; ied; ieftin; iluzie; impresii; indiferență; indiscret; infractor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); vorbăreț (2); zero (2); acte; acțiune; afacere; afacerist; alegere; amalgam; an; ascuns; bate; bătrîn; birocrat; birou; biserică; boschetar; bun; bussines; candidat; catastrofă; certuri; chin; cinstit; civilizație; cîntec; complex; comunism; conducător; copil; corect; costum; curajos; demagog; demagogie; demnitar; dependent; derutat; detest; dezgustător; dezordine; dictator; dificil; diplomat; discutabil; disgrație; dispeț; domn; drept; dreptate; duplicitate; dur; e de rahat tot; educat; electoral; escrocherie; escroci; fată; fără interes; financiar; firesc; forță; frică; frunte; gălăgie; goană; gras; greșit; grețos; guvernamental; guvernare; haos; hoț legal; idee
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de baltă; bandiți; bani mulți cu puțin efort; bărbat; bărbați; bîrfe; boi; bucurie; campanie politică; castravete; cauza; Ceaușescu; certuri; circ; ciudat; cît; colaj; no comment; comercială; complicat; comunism; conspirație; contradicție; corupere; coruptă; costum; cravată; creier; cuminte; degeaba; demagogie; democratică; deștept; detest; dezamăgire; dezastru; dezastruoasă; dezechilibru; dezgustat; dezgustător; dezorganizare; debilism; discriminare; discuție; discuții; dispreț; dormit; drepturi; dură; durere; dușmănie; economică; electorat; expansiune; externă; nu fac; familie; fără folos; fără rost; fățărnicie; fraieri; furat; fură; glumă; gol; grași, bani; greață; greu; greutate; gunoi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ținut (2); ureche (2); vorbe (2); Alex Velea; amintire; anulat; a ascunde; atracție; aventură; bine ținut; cadou; ceva ascuns; ceva de nespus; chiloți; civilizație pierdută; clandestin; clarificat; comoară; concret; confident; confidență; confidențialitate; crimă; cuc; cufăr vechi; curios; declarat; depozitare; destăinui; detest; deznodămînt; dezvălui; dezvăluire; dezvăluit; disperat; distrugător; doar al tău; document; dosar; dragoste; durere; o durere; dureros; dușman; enigmatic; eu; existență; fals; făgăduință; femei; fericire; fete; firesc; frate; frică; fricos; frumoasă; frumos; gînduri; glumă; greșeală; greutate; grijă; iluzii; imposibil de aflat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); reciprocă (2); venin (2); agitație; agonie; aiureală; a-l trata; alegere; amară; anxietate; apară; apăsătoare; aroganță; atrocitate; bun; cald; Camil; capăt; căldură; chin; cîine; cîștig; colegă; colegi; colind; complex; crimă; criminal; cuvînt; da; Darius; daună; deplină; deprimare; desconsiderare; destin; detest; dezacord; diferențe; disconfort; discret; displăcere; disprețui; disprețuire; distruge; divorț; a-i dori rău; dragoste; dramă; de dușmani; dur; egoism; el; eu; față încruntată; fără gîndire; la fel; fericire; fete; frumos; gîlceavă; gînd rău; gînd; gîndire; gînduri; gol; grea; gri; groaznică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
poporul pe care-l disprețuiește și în care se cuprinde. Se recunoaște, deci, perfect în ceilalți, pe care îi contestă sau îi abjură. Iată-l spunând: „Noi românii suntem niște ratați. Asta e originalitatea noastră și pe drept cuvânt îi detestăm pe străini, biete ființe care s-au realizat” 22 februarie 1991 Ă 582). Vorbind despre „sărmanii ardeleni”, despre care spune că nu-i poate, totuși, disprețui și despre regățenii caracterizați de un englez de la BBC ca fiind „popor înșelător Ă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
care o astfel de situare o conține. De fapt, povestea experienței lui biografice e destul de simplă: „Am fugit din gura noastră de rai pentru că avea un efect dizolvant asupra mea. Ce-i drept, nici Occidentul nu mi-a reușit. Îl detest ș...ț” (1973 Ă 599). Într-un anume fel, de eșecul acesta, dublu, Cioran e conștient încă din 1946, când îi scria lui Jenny Acterian: „Destinul tău de fată deșteaptă în Balcani mi se pare mult mai crud. În afară de dragoste
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Nimic nu scapă rațiunii. Neputința mea de a lua o hotărâre explică de ce toată viața am meditat îndelung la sinucidere fără să o și fac. Noi românii suntem toți niște ratați. Asta e originalitatea noastră și pe drept cuvânt îi detestăm pe străini, biete ființe care s-au realizat” (22 februarie 1991 Ă 582). Or, poziția aceasta, a detestării străinilor, este înainte de toate poziția lui Cioran, care nu-i implică deloc pe români. În fine, de observat și altceva. Disperat de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cărțile târzii, aparținând istoriei. Strigătul acesta disperat dublat de umbra mâhnirii, a disprețului și a urii: „Am fugit din gura noastră de rai pentru că avea un efect dizolvant asupra mea. Ce-i drept, Occidentul nu mi-a prea reușit. Îl detest pentru ceea ce este și mai ales pentru ceea ce speră...” (2 ianuarie 1973 Ă 599). Așadar, să fi avut Cioran, oriunde pe pământ, aceeași viziune asupra lucrurilor, aceeași frământare și același dezgust, cum lasă să se înțeleagă într-un loc?! El
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]