1,877 matches
-
o irigație puternică toate ținuturile. („7 Noiembrie, o revoluție etică“, Gazeta literară, nr. 45, 7 noiembrie 1957) Un om nou: Ion Marin Sadoveanu (nota V. I.) „Uniunea Sovietică luptă, fără cea mai mică abatere, pentru menținerea păcii în lume, pentru dezarmare, împotriva colonialismului, creând în interiorul țării climatul cel mai fericit și cel mai liber pentru o muncă uriașă, creatoare. Aceste noi condiții nu puteau să nu influențeze pe om, concepția lui de viață, puterea lui de realizare. Omul cel nou este
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Nicolae Ceaușescu, se înscriu unui demers constructiv și umanist îndreptat spre asigurarea păcii. Sunt cunoscute principiile politicii externe a partidului, contribuția președintelui țării noastre la elaborarea unei concepții românești, originale și realiste totodată cu privire la principiile relațiilor dintre state, la necesitatea dezarmării, în primul rând a dezarmării nucleare, la instaurarea unei noi ordini politice și economice internaționale, la asigurarea securității și păcii în lume.“ („O concepție umanistă despre menirea păcii“, Scînteia, 21 iunie 1987) CĂLDĂRARU Emilia „Urare lui, Om-faptă, Prin care timpul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
demers constructiv și umanist îndreptat spre asigurarea păcii. Sunt cunoscute principiile politicii externe a partidului, contribuția președintelui țării noastre la elaborarea unei concepții românești, originale și realiste totodată cu privire la principiile relațiilor dintre state, la necesitatea dezarmării, în primul rând a dezarmării nucleare, la instaurarea unei noi ordini politice și economice internaționale, la asigurarea securității și păcii în lume.“ („O concepție umanistă despre menirea păcii“, Scînteia, 21 iunie 1987) CĂLDĂRARU Emilia „Urare lui, Om-faptă, Prin care timpul, spațiul Se măsoară Cu consistența
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cu arme și muniție, în primul rând pentru recunoașterea naționalității. Când n-au mai putut îndura silniciile ungurești, s-au adunat din nou la Blaj, între 25-28 septembrie 1848 și au hotărât organizarea lor ostășească, după care au trecut la dezarmarea gărzilor secuiești și la preluarea administrației Transilvaniei. Cu toate că Dieta maghiară votase desființarea iobăgiei, nobilii maghiari din Transilvania au împiedicat aplicarea legii, voind să-și prelungească vechile privilegii pe seama iobagilor români. S-a ajuns la lupte și asasinate în masă: la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept. acțiunea adiacentă este aceea care se poate realiza prin: întrebuințarea de violențe, amenințări, punerea victimei în stare de inconștiență, punerea victimei în neputința de a se apăra (imobilizare, dezarmare etc.) Cerințe: violențele și amenințările să fie îndreptate împotriva persoanei; să fi fost efectiv săvârșite și apte să exercite o constrângere morală sau fizică. Mijloacele enumerate în text prin care se realizează acțiunea adiacentă trebuie să fie săvârșite de făptuitor
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
că „e nevoie de un critic”. Se aduc în discuție și alte probleme de actualitate, cum ar fi modernismul, avangarda, tradiția literară din Bucovina (Gama literară a „Arboroasei” de E.Ar. Zaharia), situația revistelor mici (Reviste mici de Camil Petrescu, Dezarmare pentru „Răboj” de Mihail Sebastian) etc. Poezia, inserată în rubrica „Stihuri pe răboj”, e bine reprezentată de voci tinere: Mircea Streinul, George Drumur, E. Ar. Zaharia, Ion Roșca, Aurel (George) Putneanu, Al. Raicu, Gheorghe Antonovici, Ștefan Horint, Ghedeon Coca, Teodor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289076_a_290405]
-
cererea expresă a guvernului german adresată guvernului român de a nu acorda adăpost membrilor guvernului polon sau Înaltului Comandament al armatei polone, de a nu permite trecerea în România a niciunui organism militar sau civil polon; se cerea, de asemenea, dezarmarea imediată și internarea formațiunilor militare și a soldaților care trecuseră deja frontiera, oprirea imediată a tranzitului materialului de război către Polonia . Ribbentrop sublinia în telegrama sa: „Vă rog să cereți în mod imperios, imediat și energic guvernului României să se
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a protestat contra acestor abuzuri ale „aliatului” său din războiul contra Porții otomane. Răspunsul Cancelariei imperiale ne amintește din nou vremuri apropiate zilelor noastre: dacă România nu e de acord cu hotărârile țarului, „Majestatea Sa va ordona ocuparea țării și dezarmarea armatei române”!: se întâmpla la 2 aprilie 1878. Regele Carol I a răspuns atunci că „armata de la Plevna va putea fi zdrobită, dar nu dezarmată !” Memoriul citit de Mihail Kogălniceanu la Congresul de Pace de la Berlin (unde se uitase cu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și peste 35 de ani de la ea s-a împlinit. * * * Istoria N.A.T.O. de până în 1989 se confundă în bună măsură cu istoria războiului rece. În tot acest interval de timp, Alianța Nord Atlantică a fost implicată în negocierile pentru dezarmare, având de făcut față și unei puternice presiuni populare pacifiste în țările occidentale alimentat de Moscova ca un element de șantaj, pentru a obliga țările occidentale să reducă cheltuielile de înarmare. În același timp, N.A.T.O. a trebuit să fie
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
armate ale N.A.T.O., astfel încât să fie capabile să protejeze teritoriul statelor membre împotriva oricărui atac. S-a hotărât că remediul viabil pentru teama față de armele nucleare și pericolul pe care-l reprezintă îl constituia un acord general de dezarmare, care să prevadă măsuri efective de control și inspecție. Occidentul a avansat propuneri concrete în cadrul Conferinței de la Londra, la 29 august 1957 și care reflectau punctul de vedere comun al tuturor țărilor membre. N.A.T.O. U.R.S.S. a respins însă
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
Paul Angelescu, ca să aștepte pe Vintilă. Acesta sosi cu întârziere, căci tocmai în noaptea aceea se aflase de complotul rușilor de la Iași, ca să facă prizonier pe regele Ferdinand, și avuseseră toată noaptea un consiliu de miniștri în care se hotărî dezarmarea lor și, la nevoie, atacul cu mitraliere. Vintilă își luă soția și copilul în trenul care pleca la Iași, unde sosiră a doua zi. Lia, plină de iluzii de[spre] starea Moldovei, fu îngrozită de ce găsi acolo, din cauza anarhiei rușilor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de 22/23 ian. și că, aflând de plecare joi-dimineață, a dat ordinul să se înapoieze la Sinaia. Când am întrebat cine s-a făcut răspunzător, mi-a spus: „Ça viendra“. 1 februarie 1941. S-au luat măsuri strașnice pentru dezarmarea publicului (alias legionarilor), poruncind executarea pe loc a infractorilor. Cu cât este mai drastică executarea, cu atât este mai subtilă frauda. Doctorul Drulă mi-a spus că a fost martor ocular la o percheziție pe stradă, când s-a găsit
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mișcau. Tréiascé Marele Octombrie! Cauza Partidului Comunist al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste s-o Îndeplinim În viațé! Nu rézboaielor și lumii nucleare! Tremurau cravatele și gulerele. MÎinile asudau pe pancarde și pe buchetele de flori. Inimile zvîcneau. Pentru Pace și Dezarmare! Lésați Hulubașul Pécii sé se ridice deasupra lumii! Sé moaré corbul negru al capitalismului! - Sé fie pace Într-una! - Sé moaré corbul negru al capitalismului! - Sé fie pace pe pémînt! - Lésați că oamenii din lumea Întreagé sé tréiascé În pace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
aceștia, inițiativa sa și a Franței nu reprezentau acțiuni ale unor adevărați membri ai sistemului de securitate colectivă din care făcea parte și România 21. La 2 februarie 1932, la Geneva, sub auspiciile Societății Națiunilor, și-a deschis lucrările Conferința Dezarmării. 20 Relațiile româno-sovietice . Documente , vol.1, 1917 - 1934 , (colectivul de redacție : Mihai Răzvan Ungureanu , Dumitru Preda , Mioara Porojan, Vitalie Văratec Ă, București , Editura Enciclopedică , 1999, p. 354. 21 Viorica Moisuc, Premisele izolării politice a României. 1919-1940, București, Editura Humanitas, 1991
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Viorica Moisuc, Premisele izolării politice a României. 1919-1940, București, Editura Humanitas, 1991,p.326-328. 17 14 Începând cu 1 martie 1932, Titulescu a participat la această conferință în calitate de șef al delegației României 22. Au fost analizate mai multe propuneri de dezarmare, conturânduse trei puncte de vedere. Astfel Franța se pronunța pentru dezarmarea subordonată securității colective; Uniunea Sovietică susținea dezarmarea totală și generală iar Germania dorea dezarmarea tuturor statelor la nivelul impus statelor învinse la sfărșitul primului război mondial. A fost adoptată
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
1991,p.326-328. 17 14 Începând cu 1 martie 1932, Titulescu a participat la această conferință în calitate de șef al delegației României 22. Au fost analizate mai multe propuneri de dezarmare, conturânduse trei puncte de vedere. Astfel Franța se pronunța pentru dezarmarea subordonată securității colective; Uniunea Sovietică susținea dezarmarea totală și generală iar Germania dorea dezarmarea tuturor statelor la nivelul impus statelor învinse la sfărșitul primului război mondial. A fost adoptată o rezoluție care stipula o reducere progresivă a armamentelor și un
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
1 martie 1932, Titulescu a participat la această conferință în calitate de șef al delegației României 22. Au fost analizate mai multe propuneri de dezarmare, conturânduse trei puncte de vedere. Astfel Franța se pronunța pentru dezarmarea subordonată securității colective; Uniunea Sovietică susținea dezarmarea totală și generală iar Germania dorea dezarmarea tuturor statelor la nivelul impus statelor învinse la sfărșitul primului război mondial. A fost adoptată o rezoluție care stipula o reducere progresivă a armamentelor și un control al dezarmării. Titulescu era o persoană
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
această conferință în calitate de șef al delegației României 22. Au fost analizate mai multe propuneri de dezarmare, conturânduse trei puncte de vedere. Astfel Franța se pronunța pentru dezarmarea subordonată securității colective; Uniunea Sovietică susținea dezarmarea totală și generală iar Germania dorea dezarmarea tuturor statelor la nivelul impus statelor învinse la sfărșitul primului război mondial. A fost adoptată o rezoluție care stipula o reducere progresivă a armamentelor și un control al dezarmării. Titulescu era o persoană orgolioasă și dorea să fie consultat în
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
colective; Uniunea Sovietică susținea dezarmarea totală și generală iar Germania dorea dezarmarea tuturor statelor la nivelul impus statelor învinse la sfărșitul primului război mondial. A fost adoptată o rezoluție care stipula o reducere progresivă a armamentelor și un control al dezarmării. Titulescu era o persoană orgolioasă și dorea să fie consultat în orice problemă importantă de politică externă. Astfel, la 1 octombrie 1932, Alexandru Vaida Voevod, președintele Consiliului de Miniștri, a inițiat negocieri cu sovieticii fără să îl anunțe în prealabil
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
plus de securitate statului român în privința statului sovietic 28. Chiar dacă Titulescu nu a dorit încheierea tratatului de neagresiune româno - sovietic, în forma stabilită în 1929, aceasta considera că negocierile dintre cele două state trebuiau reluate la momentul oportun. În privința Conferinței dezarmării, Nicolae Titulescu a subliniat legătura dintre problema 27 A.N.I.C., fond Casa Regală, dosar nr. 173 / 1932 , f. 20. 28 Octavian Țâcu , op. cit., p. 137. 22 19 dezarmării și cea a asigurării securității statelor 29. A susținut ideea dezarmării pe
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
negocierile dintre cele două state trebuiau reluate la momentul oportun. În privința Conferinței dezarmării, Nicolae Titulescu a subliniat legătura dintre problema 27 A.N.I.C., fond Casa Regală, dosar nr. 173 / 1932 , f. 20. 28 Octavian Țâcu , op. cit., p. 137. 22 19 dezarmării și cea a asigurării securității statelor 29. A susținut ideea dezarmării pe etape și s-a pronunțat pentru un control strict al acesteia. Diplomatul român a votat rezoluția propusă în cadrul conferinței dar, pentru a apăra interesele României, a susținut propunerea
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Conferinței dezarmării, Nicolae Titulescu a subliniat legătura dintre problema 27 A.N.I.C., fond Casa Regală, dosar nr. 173 / 1932 , f. 20. 28 Octavian Țâcu , op. cit., p. 137. 22 19 dezarmării și cea a asigurării securității statelor 29. A susținut ideea dezarmării pe etape și s-a pronunțat pentru un control strict al acesteia. Diplomatul român a votat rezoluția propusă în cadrul conferinței dar, pentru a apăra interesele României, a susținut propunerea franceză adică reducerile bugetare pentru înarmări să nu fie aplicate uniform
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
recunoașterea de facto de către aceștia a unirii Basarabiei cu România 34. Însă nu era o recunoaștere de jure a acestei uniri de către Uniunea Sovietică. 32 Nicolae Titulescu , op. cit. , p. 511. 33 Lucian D. Predescu, Concepția lui Nicolae Titulescu în problemele dezarmării și definirii agresorului, în Mari figuri ale diplomației românești . Nicolae Titulescu , (coord. Aurel Dumaă, București , 1982, p. 160. 34 Nicolae Titulescu, Politica externă a României (l937Ă , (editori: George G. Potra, Constantin I. Turcu, Ion M. Opreaă, București, Editura Enciclopedică, 1994
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
p. 554. 26 23 mijlocii în privința securității lor36. Franța și Marea Britanie, principalele garante ale sistemului de pace stabilit la Versailles, au încercat să atragă Uniunea Sovietică în opera de realizare a securității europene. În octombrie 1933 Germania a părăsit Conferința dezarmării și a ieșit din Societatea Națiunilor. La 26 ianuarie 1934 a fost semnat un „pact de conciliere și bună vecinătate“ între Germania și Polonia, valabil pe timp de 10 ani. Documentul stipula faptul că cele două state intenționau să inaugureze
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
C., Politica externă a României 1918 - 1933, Iași, Editura Institutul European, 1993. 24. Potra George G., Pro memoria în “Adevărul literar și artistic”, anul XI, nr.605, 19 februarie 2002. 25. Predescu Lucian D., Concepția lui Nicolae Titulescu în problemele dezarmării și definirii agresorului, în Mari figuri ale diplomației românești. Nicolae Titulescu, (coord. Aurel Dumaă, București, 1982. 26. Pădureac Lidia, Relațiile româno - sovietice (1917 - 1934Ă, Chișinău, Editura Prut Internațional, 2003. 27. Retegan Mihai, Botoran Constantin, Otu Petre, Scurtu Ioan, Diplomația românească
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]