1,929 matches
-
mai izbitor decît cel existent între Iorga și Maiorescu. Maiorescu era rece și ponderat, în timp ce Iorga era extrem de pătimaș și exagerat. Maiorescu își susținea punctele de vedere în fraze armonioase și argumente echilibrate, în timp ce Iorga o făcea cu neașteptate pari dialectice și expresii colorate. Dacă Maiorescu semăna cu Goethe din Conversații cu Eckerman, pentru Iorga nu exista nici o paralelă sau prototip. În privința conferințelor și a cursurilor pe care le ținea putea fi poate comparat cu Michelet, iar ca scriitor cu Hugo
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
art, punînd următoarea întrebare: "Doriți artă de dragul artei; de ce nu doriți mai degrabă să existe oameni care nu trăiesc de dragul de a trăi?"82 Studierea literaturii și a curentelor artistice nu reprezenta pentru Iorga nimic altceva decît stabilirea unor relații dialectice în cadrul unui sistem organic. El era convins că promovarea evoluției organice necesita înfăptuirea unei revoluții culturale, nu de genul celei violente pe care el și Taine o deplîngeau, ci una care să înfăptuiască unitatea națională și reforma internă, ba chiar
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
comunica în liniște cu Hartley, exista între noi un vag curent de comunicare pură, mai ales când discutam despre trecut. Într-un anume fel ciudat, ne simțeam bine împreună. Fără îndoială, curând avea să se producă o spărtură, o schimbare dialectică. Dar ce naiba aș fi putut face la Londra cu o Hartley distrusă și înlăcrimată, în apartamentul acela ostil și strâmt, cu scaunele cocoțate pe masă și porțelanurile nedespachetate? La cine ne-am fi putut duce la Londra? N-aș fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
care se prezintă la admitere la doctorat în anul universitar următor absolvirii instituțiilor de învățămînt superior, părerea va fi exprimată de conducerea facultății absolvite. Articolul 4 La examenul sau la colocviul de admitere pentru doctoratul în specialitățile economie politică, materialism dialectic și materialism istoric, socialism științific, pot candida, cu aprobarea Ministerului Învățămîntului, și absolvenții cu examen de stat din alte specialități, dacă fac dovada că au activat cel putin 3 ani în specialitatea pentru care candidează și au lucrări științifice în
HOTĂRÂRE nr. 2.910 din 29 noiembrie 1967 pentru aplicarea Decretului nr. 1050/1967 privind titlurile ştiinţifice în Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128768_a_130097]
-
în științe sau un titlu echivalent din străinătate, recunoscut de Ministerul Învățămîntului Public, în domeniul specialității în care candidatul în științe urmează să obțină titlul de doctor. Articolul 7 Concursul de admitere pentru doctorat constă în următoarele probe: a) Materialismul dialectic și istoric; ... b) Disciplină în specialitate; ... c) Limba rusă; ... d) O limbă străină (franceză, germană, engleza). Articolul 8 Teza de doctorat se susține public în fața unei comisii, numită de către Ministerul Învățămîntului Public. Titlul de doctor se acordă de către Ministerul Învățămîntului
DECRET nr. 15 din 14 ianuarie 1950 pentru organizarea doctoratului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128118_a_129447]
-
admisă participarea la concurs concomitent pentru mai multe funcții. Articolul 59 Avansarea și numirea pe bază de concurs de personalul didactic în funcțiile de asistent, șef de cabinet, preparator principal și preparator de la catedrele de socialism științific, economie politică, materialism dialectic și istoric, estetică, logică, istoria filozofiei, literatura română, istoria Republicii Populare Române și științe juridice, se confirmă de Ministerul Învățămîntului și Culturii. Articolul 60 Contestațiile privitoare la ocuparea funcțiilor didactice în învățămîntul superior, se adresează Ministerului Învățămîntului și Culturii și
REGULAMENT din 26 iulie 1958 privind ocuparea funcţiilor didactice în învăţămîntul superior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128128_a_129457]
-
de naționalitate, pentru cimentarea unității moral - politice a întregului popor în jurul Partidului Comunist Român. Consiliul Culturii și Educației Socialiste folosește toate mijloacele cultural - educative de care dispune pentru afirmarea tot mai puternică în viața noastră socială a concepției revoluționare, materialist - dialectice și istorice, despre lume și viața, în vederea înțelegerii juste de către oamenii muncii a realizaților noastre sociale, a profundelor procese social - politice care au loc în lumea contemporană; militează pentru combaterea concepțiilor retrograde, a mentalității înapoiate, moștenite din trecut, a influentelor
DECRET nr. 301 din 21 septembrie 1971 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130750_a_132079]
-
creației artistice populare, a folclorului nou, asigură punerea în valoare a tezaurului nostru artistic popular; ... f) orientează, îndruma și controlează activitatea tuturor publicațiilor culturale, literar - artistice pentru că acestea să acționeze ca mijloace eficiente de promovare a filozofiei și esteticii materialist - dialectice, a politicii Partidului Comunist Român în domeniul culturii, de stimulare a participării creatorilor de artă la viață social - politică a țarii; ... g) organizează și îndruma activitatea de cunoaștere, conservare și protejare a monumentelor istorice, de artă plastică și de arhitectură
DECRET nr. 301 din 21 septembrie 1971 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130750_a_132079]
-
apărute se manifestă cu putere în interiorul sistemului uman și, având în vedere amplitudinea respectivelor dezechilibre, dar și de natura umană specifică a individului analizat, consecințele se manifestă sub forma unor schimbări de ordin psihologic și fiziologic (mai rar întâlnindu-se dialecticul sau) cu influențe asupra manifestărilor exterioare ale individului, asupra raționamentelor acestuia, inversându-se, de cele mai multe ori nivelul prim de răspuns, în sensul că emoțiile, sentimentele, stările de inhibiție, anxietate, surescitare, adică exact trăirile negative, devin dominante față de răspunsurile dictate de
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
educative, ci și pentru însăși existența ca atare a societății umane”. În continuarea acestei idei, C. Păunescu subliniază: . („Logos și intelect”, pag. 35) Înțelegând funcția cognitivă a limbajului, ca funcție de bază, pe lângă cea simbolic reprezentativă, de comunicare (expresivă), persuasivă, reglatoare, dialectică, cât și relația sa cu fenomenele psihice, știind că 93% din relația umană este de natură verbală, logopedia își are importanța ei prin eficiența pe care o atestă în reabilitarea, compensarea, recuperarea și corectarea tulburărilor de limbaj. Subliniem însă, că
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în care totul se făcea după schemele venite de la Moscova. Generația mea a prins aceste momente dramatice, când în anii întâi și doi de facultate nu studiam decât istoria P.C.U.S și broșurica aceea a lui Stalin despre materialismul dialectic și istoric, la toate disciplinele. Ceea ce citeam noi era mai mult așa, prin bunăvoința unor biblioteci sau prin interesul fiecăruia pentru cărți cumpărate de prin anticariate. După perioada asta mă așteptam să fie o explozie de recunoaștere a ceea ce înseamnă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
logicilor concurente de organizare a lumii au pătruns în societatea mondială, devine posibilă analiza războiului în termenii unui nou medievalism. Fiind cea mai recentă fază a transformării ciclice a naturii și scopului războiului, noul medievalism se prezintă ca o evoluție dialectică de la înfruntări din epoca feudală, trecând prin războiul trinitar specific epocii industriale și perioadei confruntării reci nucleare, către războaiele erei postindustriale. Astfel, o viziune dialectică asupra transformării războiului ne va permite să explorăm elemente comune dintre noile forme de război
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
a transformării ciclice a naturii și scopului războiului, noul medievalism se prezintă ca o evoluție dialectică de la înfruntări din epoca feudală, trecând prin războiul trinitar specific epocii industriale și perioadei confruntării reci nucleare, către războaiele erei postindustriale. Astfel, o viziune dialectică asupra transformării războiului ne va permite să explorăm elemente comune dintre noile forme de război, pe de o parte, și cele din perioada feudală, industrială și nucleară, pe de altă parte. Discuțiile despre transformarea războiului se axează în principal pe
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
de artă bizantină lucrau la decorarea bazilicii Sfântul Marcu în Toscana, în mod special, la Lu‑ cca și la Pisa și chiar la Bruxelles. Tot în această perioadă a răspândirii ei, arta bizantină se unește într‑un ra‑ port complex dialectic cu impulsuri și influențe ale stilului gotic provenind mai cu seamă din Franța. De asemenea, continuă să se bucure de o însemnată favoare pentru mulți interesați, icoanele așa numite hagiografice, care repre‑ 99 f. C. atti, Antiche icone dei musei
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
introductive este o mărturie elocventă care argumentează o dată în plus concepția debussystă de armonie non funcțională, în care sonoritățile acordice sunt tratate ca entități autonome, private de orice funcție ce ar putea-o îndeplini în contextul unei construcții retorice sau dialectice. Tema apare expusă în registrul mediu (zonă neutră ce ilustrează calitatea ambiguă și depersonalizată a imaginilor evocate), iar reeditările sale ulterioare (tema apare reexpusă de patru ori) conservă calitatea timbrală „originară” a acesteia, aspectul impunându-se ca o particularitate specifică
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de artă bizantină lucrau la decorarea bazilicii Sfântul Marcu în Toscana, în mod special, la Lu‑ cca și la Pisa și chiar la Bruxelles. Tot în această perioadă a răspândirii ei, arta bizantină se unește într‑un ra‑ port complex dialectic cu impulsuri și influențe ale stilului gotic provenind mai cu seamă din Franța. De asemenea, continuă să se bucure de o însemnată favoare pentru mulți interesați, icoanele așa numite hagiografice, care repre‑ 99 f. C. atti, Antiche icone dei musei
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
formă surîzătoare". CAPITOLUL 3 PRECURSORI Atunci cînd se caută cu orice preț să se dovedească originalitatea sau lipsa de originalitate a ideilor unui pedagog, se ajunge, mai totdeauna, la denaturarea adevărului, la aprecieri părtinitoare. Nu se ține cont de raportul dialectic de continuitate și discontinuitate în folosirea moștenirii pedagogice, de raportul firesc care se stabilește între experiența pedagogică și contribuția originală a unui pedagog pe de o parte și ideile pedagogice care l-au influențat, pe de altă parte. Toți marii
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
om care se mulțumește să fie ceea ce e și să facă ceea ce poate, conform naturii sale. Cel care dorește însă să facă mai mult decît poate realmente, nesocotind propria sa natură, este sclav, nefericit. Libertatea are un înțeles cu adevărat dialectic pentru Rousseau. El are convingerea că în natură domnește necesitatea, dar omul o poate întoarce în favoarea sa cu ajutorul minții. Necesitatea naturală contrariază și supără omul. Dar cînd el înțelege esența ei, nu se mai poate supăra: "Eu am mai spus
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
instituția sfatului domnesc și a adunărilor de stări la români, Într-un larg context european, evidențiind profunda sa originalitate. Lucrarea este considerată un adevărat model de cercetare comparativă, pentru Gh.I.Brătianu raportul istorie națională-istorie regională constituindu-se Într-o relație dialectică prezentă În Întreaga sa operă. Originile și formarea unității românești - 1943, abordează problema centrală a Întregii istorii naționale. Lucrarea introduce, Între altele, conceptul instictului de unitate (la români) sub care Gh. I. Brătianu plasează și unitatea spirituală a românilor. Autorul
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
permanentă a devenirii. În context, "crizele economice sunt inerente, derivă din natura sistemului"26. Așa cum o vom spune și în capitolul despre criza economică, aceasta nu trebuie privită și apreciată dincolo de firescul său, în condițiile în care acumulările de tip dialectic nu pot duce decât la dezvoltare, așa cum sublinia Thomas Kuhn. Criza este momentul rupturii și baza noii ordini, așteptată și impusă de ordinea firească de devenire a sistemului. Oamenii se confruntă cu o criză a copilăriei, o criză a adolescenței
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
fi sfârșitul organizării sociale și al civilizației umane. În acest ocean de întrebări, pornind din întuneric, deschidem discuția despre om, societate, organizare umană, economie, bani, având la bază ideea că "Orice evoluție apărută în urma exploziei primordiale se desfășoară în tensiunea dialectică între haos și structură, expansiune și colaps..."49. Omul și structurile sociale nu fac excepție de la această lege. În întreg parcursul istoriei sale, sociale, economice și politice, se va organiza după legi aflate dincolo de puterea sa de influențare, înscrise în
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
consumându-se și dispărând după principiile teoriei ondulațiunii universale. Un fapt social, o instituție, este naturală în măsura în care este dezvoltată, apărută în chip natural, evoluează și dispare în mod firesc. Discutăm aici în natură, dar și în societate, despre o devenire dialectică, prin acumulare. Darwinismul social, pe care-l invocăm, nu este o știință sau o categorie care să-și fi spus ultimul cuvânt în înțelegerea devenirii sociale și economice a omului. Dimpotrivă, împrumutând conceptele și aparatul de lucru al lui Darwin
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
arată: "Marxiștii ruși nu au vrut să aștepte. Ei au recurs la o nouă modificare a marxismului potrivit căreia o națiune avea posibilitatea să sară peste una din fazele evoluției istorice. (...) Această nouă doctrină spulbera realmente misticismul legat de materialismul dialectic și de pretinsa descoperire marxistă a legilor inexorabile ale evoluției economice a omenirii"1090. Fazele istorice despre care amintește autorul citat și care sunt permanent vehiculate de către ideologia marxistă sunt: comuna primitivă, sclavagismul, feudalismul, capitalismul, socialismul, comunismul 1091. Fiecare dintre
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
economică a societății, în general, și, ca atare, a sistemului economic capitalist, este privită prin prisma unei evoluții bazate pe acumulări cantitative mai lente sau mai rapide și cu salturi firești, calitative, la care s-au referit și clasicii materialismului dialectic. Făcând trimitere la evoluția societății capitaliste, prin șocuri periodice, dezastruoase, urmate de boomuri deosebite, economistul Joseph A. Schumpeter spunea: "Evoluția capitalismului se bazează pe unele efecte distructiv-creative".2 Restructurarea, în urma unei crize economice, a unor întreprinderi, a unui întreg domeniu
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
de clasă și cu lichidarea societății capitaliste, în general. Încă din anii studenției, Marx a luat contact cu concepțiile lui Hegel 15 care îi influențează gândirea, în special în formarea unei concepții logice pentru înțelegerea fenomenelor economice într-o viziune dialectică 16. Preluând unele puncte de vedere din gândirea economică a lui Adam Smith și David Ricardo 17, Marx a ajuns la concluzia că diversele aspecte ale economiei capitaliste și în special apariția și manifestarea crizelor economice sunt, de fapt, "o
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]