2,996 matches
-
se o diferențiere netă între noțiunea de comportament și cea de stil de conducere. Fred Fiedler, spre exemplu, este de părere că noțiunea de comportament al liderului se referă la toate actele specifice la care un lider se angajează în timp ce direcționează activitatea grupului său (recompensează sau critică, face sugestii, consideră sentimentele membrilor grupului etc.), în timp ce noțiunea de stil de conducere se referă la nevoile fundamentale, personale ale liderului care motivează comportamentul său; cel care se schimbă o dată cu schimbarea situației este comportamentul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
învățată); 4. capacitatea de a conduce există numai la vârful unei organizații (nu‑i adevărat, ea este răspândită și poate fi practicată în întreaga organizație, multiplicarea rolurilor de conducător aflate la dispoziția angajaților căpătând o mare extensie); 5. liderul controlează, direcționează, îndeamnă, manipulează („acesta este poate cel mai periculos mit”, liderul este cel care inspiră, împuternicește, transformă intențiile în realitate). Concluzia autorilor este clară: # O dată ce se renunță la aceste mituri, problema nu va mai fi cum să devii lider, ci mai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
imaginarea unor proiecte și căi ambițioase, noi, chiar riscante, orientarea spre o lume viitoare (viziunea este o imagine ideală, o imagine a viitorului, unică; ea rimează, cum spune Le Saget, cu viața, cu emoția, cu căutarea gradului de perfecțiune, ea direcționează și catalizează; cum însă viziunile pot fi corecte sau false, monocrome, stereotipe, bazate pe exces de intelectualism sau pe exces de emoționalism, se înțelege că rolul liderului în elaborarea, transmiterea, punerea lor în aplicare este enorm). 2) Comunicarea autentică - presupunând
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
întreaga literatura psihoorganizațională, încercăm să schițăm în continuare câteva dintre problemele cele mai semnificative ridicate în legătură cu ele, precum și principalele relații propuse. Motivație-performanță Faptul că motivația influențează și impulsionează performanța este de domeniul evidenței. Dacă o persoană nu este stimulată și direcționată de o forță internă pentru a se angaja în muncă și a obține rezultate bune, ea nu va fi eficientă. De aici n-ar trebui să reținem că motivația singură, prin ea însăși, este capabilă să conducă la un asemenea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
participând toți membrii grupului. În linii mari, această motivație este asemănătoare la toți indivizii. Cu alte cuvinte, existența unor condiții de grup asemănătoare, a unor scopuri comune, a perceperii lor relativ identic permite membrilor grupului să se simtă impulsionați și direcționați spre desfășurarea anumitor comportamente ce au la bază motivații relativ asemănătoare ca natură, intensitate, eficiență și, mai ales, finalitate. Prezența într-un grup a unei motivații de grup poate fi depistată pornind de la observarea comportamentului membrilor lui în raport cu diversele solicitări
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care mobilizează, dinamizează și determină în ultimă instanță organismul să desfășoare astfel de comportamente care să ducă la satisfacerea lor adecvată. Totodată, starea de necesitate de care vorbim, deci starea motivațională, nu numai că stimuleză, dinamizează organismul, dar îl și direcționează spre un anumit mod de satisfacere, spre anumite obiecte capabile să o satisfacă. Cele două laturi - dinamică și direcțională - sunt esențiale pentru înțelegerea comportamentului motivat. Când putem vorbi însă de comportamente motivate? După opinia noastră, în următoarele condiții: # când persoana
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
teoriile motivației in funcție de răspunsul la o serie de întrebări: Ce energizează comportamentul uman? Ce anume orientează comportamentul? Ce menține comportamentul? Răspunsurile sunt relativ ușor de intuit: comportamentul este energizat de nevoi (de unde teoriile motivației bazate pe nevoi), comportamentul este direcționat de scopuri și așteptări (de unde teoriile motivației bazate pe scopuri și expectații), comportamentul este menținut de aceleși scopuri și așteptări, la care se adaugă atribuirile și perceperea echității (de unde - teoriile echității și atribuirii) (vezi Organ, Bateman, 1986, pp. 107-133). În
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Imediat după anul 2000, clasificarea teoriilor motivației în teorii de conținut și teorii de proces este continuată, adâncită și perfecționată. Renovate sunt îndeosebi teoriile de proces, autorii încercând să identifice și să denumească mai precis procesele motivaționale care stimulează și direcționează comportamentul organizațional. De data aceasta se vorbește despre „teoriile cognitive” și „teoriile comportamentale ale motivației” (vezi Jex, 2002; Kinicki, Kreitner, 2003). Totodată, în clasificările actuale au început să-și găsească un loc distinct teoriile cu un specific organizațional foarte mare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
organizare a muncii, ci și asupra omului în timpul muncii (Le Saget, 1999, p. 148). # Autoarea sugerează faptul că schimbarea opticii asupra omului a condus și la schimbarea opticii asupra motivației comportamentului acestuia. Multe alte nevoi, în afara nevoii de bani, stimulează, direcționează și mențin comportamentele organizaționale. De aceea, alți cercetători au încercat să depisteze tocmai aceste alte nevoi care intervin în motivarea comportamentului. Multă vreme însă nu se depășește faza „colecționistă” care constă în inventarierea cât mai multor nevoi/motive capabile să
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nu-ți este favorabilă, decât ca presa să afle de accident/incident din alte surse; în primul caz, controlezi tu fluxul de informații, în al doilea caz trebuie să răspunzi la întrebările altora); ⇒ permite conducerii să dea mesajului forma dorită, direcționând relatările despre accident/incident; ⇒ se reduce îngrijorarea familiilor personalului din secțiile care nu sunt implicate în accident/incident. În situații grave trebuie să fim conștienți de faptul că întreaga societate este interesată de ceea ce facem. De aceea, ne vom baza
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
să fie hrănit, apărat și iubit. La începutul perioadei - după implantare, părinții au nevoie de un imens suport din partea restului familiei, rudelor și prietenilor, dar mai ales din partea profesioniștilor, de care vor depinde și care îi vor ghida și direcționa în vederea recuperării. Rolul specialiștilor este de a-l ajuta pe copil să pornească în cele mai bune condiții spre achiziția limbajului vorbit și, în același timp, de a-i ajuta pe părinți să învețe cum să continue acasă munca de
Rolul echipei audiolog-psiholog-p?rinte ?n evaluarea copilului cu implant cohlear-studii de caz by Adriana Conea () [Corola-publishinghouse/Science/84050_a_85375]
-
mai stabilă ă și se diferențiazăîn funcție de o componentă afectivă, În registrul lui „pro” și „contra”, cu multe nuanțe Însă, cu ambivalențe sau incertitudini legate de sursele și de canalele de informare. Îi corespunde „o structură care Înglobează, integrează și direcționează”, propice, după cum au arătat Muzafer Sherif, Theodore Newcomb sau Seymour Lipset, dezvoltării funcțiilor cognitive sau apariției unor sisteme de valori. ν Conform preceptelor puse În circulație la sfârșitul secolului al XIX-lea de către psihologii Școlii de la Wurzburg, orice atitudine este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de la un ghișeu la altul, nu știa să-mi răspundă la niciuna dintre întrebările mele fiind, evident, o tânără angajată care bătea (completa formularele, de fapt) cu un singur deget. Lângă mine, o tipă de „firmă“, făcea scandal pentru că-i direcționaseră greșit niște bani. Spre deosebire de tine, eu nu pun toate acestea doar pe seama românilor, ci și pe seama politicii lor de personal. Cele două personaje de astăzi erau evident cretine, pline de ifose. Nu aveau cum să ajungă acolo dacă procesul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
și valorile colective sunt conservate prin povestire sau prin punerea lor într-o formă care ar putea dura mai mult decât noi înșine. Într-un interviu, persoana intervievată este povestitor, narator al povestirii spuse, iar cercetătorul este ghidul, cel care direcționează acest proces. Cei doi colaborează, compunând și construind o poveste de care naratorul să fie mulțumit. În calitatea sa de colaborator într-un proces cu final deschis, cercetătorul-ghid nu are niciodată un control real al povestirii spuse. Procesul poate să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
pe măsura derulării firului narativ, veți avea întotdeauna pregătite întrebările care să vă conducă spre abordarea altor aspecte. Dacă povestitorul tinde să divagheze prea mult și abordează aspecte care nu sunt foarte relevante pentru viața sa, veți încerca să-l direcționați, cu blândețe și respect, spre ceea ce vă interesează. Dacă folosiți întrebări la care se poate răspunde prin da sau nu, va trebui să le completați cu întrebări de explicitare. Nu pierdeți din vedere faptul că într-un context adecvat puteți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
transmiți nepoților tăi? Viața interioară și conștiință spirituală Pentru unii viața interioară este esența vieții. Ce se întâmplă în interiorul nostru este de multe ori mai important decât ce se întâmplă în jur. Adesea, reflecțiile, gândurile lăuntrice ne ghidează și ne direcționează în ceea ce urmează să facem și chiar în ceea ce privește modul cum se desfășoară viața noastră. Mulți oameni au senzația că purtăm în noi un sine superior, el însuși ghidat de dragoste, înțelepciune, detașare, compasiune și curaj. Este important să exprimăm faptul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
cazurilor există un fel de suprapunere a teoreticului și subiectivului. Cu toate acestea, în toate situațiile scopul interpretării povestirilor vieții este să examinăm maniera în care oamenii își înțeleg viața și văd diferitele lor relații cu ceilalți. Interpretări teoretice Teoria direcționează anchetele cantitative, indiferent fie că se afirmă acest lucru explicit sau nu. Există întotdeauna anumite ipoteze pe care încercăm să le susținem prin intermediul anchetei. Într-un studiu calitativ, în special într-un interviu de tip povestea vieții, este valabilă reciproca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
c u r s i v ă are sarcina să le evidențieze și să le explice prin raportare la deducție, întrucît aceasta este unul dintre factorii impliciți de coerență a structurii discursului și de corelare a enunțurilor componente. Această analiză, direcționată în mare parte de latura cognitiv-semantică a discursului, antrenează și numeroase iar, uneori, foarte complexe aspecte sintactice, care solicită în multe cazuri apelul la structura de adîncime. V. inferență, inducție, silogism, definiție. VARO - LINARES 2004. IO DEFINIȚIE. Remarcată și folosită
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
iar asemănarea tot mai mare dintre universități și giganții comerciali explică regăsirea acestui gen de discurs în mediul academic. În cadrul universităților, discursul semnătură se adresează publicului larg, întrucît nu vizează doar publicul tînăr (deși acesta reprezintă ținta principală), ci este direcționat înspre toți membrii comunității din care face parte, ca sursă de educație pe tot parcursul vieții. În cazul instituțiilor academice din România, discursul semnătură se materializează sub diferite forme: preluarea unor dictoane latine: Labor improbus omnia vincit; citarea afirmațiile unor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
realizată cu aportul gîndirii, a fost organizată tot de gîndire, dar nu în forma ei individuală, ci ca gîndire colectivă și cu continuitate istorică. Sub anumite aspecte, s-ar putea admite că limba poate da indicii asupra gîndirii care a direcționat-o, dar aceasta nu presupune că între realitatea obiectivă și realitatea redată prin limbă nu există legătură, fiindcă, în definitiv, limba are tocmai rolul de a umaniza realitatea obiectivă. Dar, întrucît între aceasta și realitatea redată este o mediere a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o relație dintre o expresie nominală și obiectul pentru care această expresie este nume, ilustrînd funcția denominativă a limbii, care constă în posibilitatea de a da informații despre realitate și de a comunica aceste informații. Relația ilustrată de referință este direcționată dinspre o unitate lingvistică (de obicei un cuvînt, un semn lingvistic) spre obiectul denumit și, de aceea, din perspectiva referinței, acest obiect este referentul, în vreme ce nominația este actul de atribuire a unui nume pornind de la obiect, realizîndu-se astfel desemnarea lui
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în ultimul, la un caz singular, la exemplarul care s-a folosit într-un anumit joc. Referința raportabilă la o clasă sau la o subclasă are un referent constant, fiindcă nu se schimbă de la o situație la alta, în vreme ce referința direcționată spre cazurile singulare are un referent variabil, căci se schimbă în funcție de circumstanțele în care se folosește expresia. Referința este legată nu numai de unitățile lingvistice, ci și de complexele lingvistice, de sintagmă (cum este cazul cu mingea de rugbi), de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
galbeni. OTVȚul a speculat chestia asta în manieră proprie. SȚa apucat să descompună Loteria Română, săți pozeze acestei fabuloase doamne directoare Ghervasuc presupuși amanți, să vorbească despre conspirații planetare, despre bile încălzite și, în general, despre felul în care ar direcționa câștigurile un Big Brother cu mai multe capete. Dacă se limitau doar la treaba asta, domnii de la OTV aveau mari șanse să fie crezuți. Și asta pentru că Loteria noastră națională are o mare problemă de imagine de mulți ani, de pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
un efect stimulator în cercetare, pe o asemenea direcție, astfel că în scurt timp au fost descoperite peste 40 de oncogene celulare cu funcții dintre cele mai diverse, prin care sunt reglate diferitele evenimente din cadrul sistemelor de semnalizare celulară care direcționează creșterea și diviziunea celulară. Mutația în una sau în mai multe asemenea gene poate să le convertească în oncogene celulare prin a căror activitate celula este direcționată pe calea transformării maligne. Structurile multicelulare simetrice și asimetrice se dezvoltă din ovulul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
diverse, prin care sunt reglate diferitele evenimente din cadrul sistemelor de semnalizare celulară care direcționează creșterea și diviziunea celulară. Mutația în una sau în mai multe asemenea gene poate să le convertească în oncogene celulare prin a căror activitate celula este direcționată pe calea transformării maligne. Structurile multicelulare simetrice și asimetrice se dezvoltă din ovulul fecundat printr-un proces complex de citodiferențiere din cadrul ontogenezei. În organismul pe deplin format sunt prevalente condițiile de echilibru. Lezarea oricărui organ declanșează intrarea în acțiune a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]