2,835 matches
-
la tratament, trebuie să subliniem cîteva aspecte. Mai întîi, dacă cîștigul secundar este considerat o formă de rezistență, intervievarea motivațională trebuie să fie folosită pentru a ghida abordarea adoptată de terapeut (vezi capitolul 14). Scopul principal va fi crearea unei discrepanțe, în așa încît avantajele refacerii să fie mai mari decît cele ale rămînerii în starea actuală. În al doilea rînd, este probabil mai bine să considerăm acest comportament un răspuns sensibil la anumiți factori de mediu (care pot fi modificați
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
au mai multe gînduri negative în situații sociale decît cei din grupurile de control anxioase și nonanxioase și dovedesc o preponderență a gîndurilor negative înainte de tratament (Bruch et al., 1991). Există date care sprijină un factor de vulnerabilitate cognitivă a discrepanței dintre părerea despre sine a indivizilor și perceperea lor de către ceilalți (Mattick et al., 1995). De asemenea, acești pacienți tind să-și asume mai multă responsabilitate pentru rezultatele negative decît acordă factorilor externi, după un tipar opus celor care nu
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Miller și Rollnick, 1991). El a identificat cinci principii generale de intervievare motivațională, care pot fi aplicate pentru a-i motiva pe pacienți să se implice într-un program terapeutic cognitiv și complet. Cele cinci principii sînt manifestarea empatiei, crearea discrepanțelor, evitarea disputelor, învingerea rezistenței și susținerea autoeficienței. Manifestarea empatiei Cei care suferă de tulburări de anxietate se plîng frecvent că nu sînt înțeleși. De exemplu, gîndiți-vă la panica resimțită atunci cînd individul se confruntă cu o situație sau cu un
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
imposibil orice gînd rașional. Cel de-al doilea terapeut reflectează asupra mesajului transmis. Acesta este răspunsul care-l poate ajuta pe pacient să continue această interacțiune, după ce își dă seama că medicul a înțeles ceea ce i s-a spus. Crearea discrepanțelor Dacă acordăm credit stărilor prin care trece o persoană, nu înseamnă că acceptăm ca ea să rămînă în acest stadiu. În acest sens, scopul oferirii unor tratamente validate de studii empirice este acela de a transforma cognițiile nepotrivite și comportamentul
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
pacientului. Cu alte cuvinte, deși țelul este conștientizarea nevoii de schimbare, cererile directe, formulate verbal, s-ar putea să nu reprezinte cea mai potrivită metodă de a-l atinge (Miller și Page, 1991). Ca alternativă, ei au sugerat conturarea unei discrepanțe între comportamentul actual al pacientului (și consecințele ce derivă de aici) și țelurile care urmează a fi atinse. Atrăgîndu-i acestuia atenția asupra poziției în care se află spre deosebire de cea în care vrea să ajungă , terapeutul l-ar putea face conștient
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
fi atinse. Atrăgîndu-i acestuia atenția asupra poziției în care se află spre deosebire de cea în care vrea să ajungă , terapeutul l-ar putea face conștient de implicațiile unui tipar comportamental inadecvat. Unul dintre modurile în care se pot crea cu succes discrepanțe între comportamentul actual și scopurile propuse este acela de a întreba pacientul ce i-ar plăcea cel mai mult să facă după ce se vindecă de tulburarea anxioasă. În momentul în care se conturează o asemenea imagine (sau mai multe), pacientul
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Împotrivirea la tratament poate semnala eșecul în înțelegerea motivelor din spatele anumitor etape ale terapiei sau poate indica insuccesul unei componente a programului. De asemenea, poate să reprezinte o diminuare a determinării pacientului, ceea ce înseamnă că terapeutul trebuie să creeze noi discrepanțe pentru a crește din nou gradul de motivare. Indiferent de situație, el este nevoit să apeleze la orice mijloace de a rezolva problema. Indiferent de cauzele dificultăților întîmpinate, cel mai bine este să se evite orice dispută și să se
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
dintre mamele a 46 de copii afectați de aceeași tulburare. Incluzînd și TOC subclinică, riscul morbidității corectate de vîrstă a fost estimat la 35%, ceea ce nu diferă foarte mult de rezultatele la care au ajuns Riddle și colaboratorii săi (1990). Discrepanțele dintre studiile referitoare la copii și la adulți se pot datora diferențelor dintre debutul tulburării în copilărie/adolescență și debutul de mai tîrziu sau din perioada adultă. Într-un studiu anterior, Bellodi și colaboratorii săi (1992) au descoperit un risc
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
financiar al altor facultăți. Chiar dacă aceste lucruri nu reprezintă noutăți, este de datoria noastră să aducem la cunoștința conducerii Universității că ele nu sunt de natură să aibă un rol stimulativ și pot scoate la iveală tensiuni latente, generate de discrepanțele între nivelurile de salarizare existente între o facultate și alta. Tocmai de aceea, aceasta comisie paritară poate să găsească acea formulă de exchilibru care să conducă la o împărțire echitabilă, în acord cu intenția CNFIS de includere în metodologia de
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
cărți pe care trebuie să le consum. Pe 1 iunie mă duc la București. Voi citi în Cenaclul de luni. Am vorbit cu Mircea (Cărtărescu n. red.). Zilele din urmă, bucurie la P. Neamț: a venit Liviu Ioan Stoiciu. Dincolo de discrepanțele organizatorice, a fost important că ne-am văzut. Păcat că n-a fost destul timp de discuții serioase. Și Ulici (Laurențiu n. red.) a fost. Amabil. Dar nu știu niciodată ce gîndește cu adevărat. Și poate că nici n-are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
acolo unde populația era mai bine informată. Știa ce știa domnul Iliescu : nu da publicului acces la adevăr, că rămâi de căruță ! Numai adevărul face casă bună cu bunăstarea ! Teribilă e și azi, după un sfert de veac de la Revoluție, discrepanța dintre satul și orașul românești. Reamintesc că peste patru mili‑ oane de români, aproape un sfert din populația țării, trăiesc și azi în case din chirpici, adică bordeie din paie amestecate cu bălegar. La așa rezidență, nu e de mirare
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
iute, mai ușor, dovadă primirea lor În structurile europene, ei bine, Întârzierea noastră În așa-zisa tranziție se datorează nu numai clasei noastre politice, improvizate, e drept - dar ar fi putut fi altfel?! - sau relelor civice și administrative - corupție grosolană, discrepanța Între sat și oraș, neîncrederea În administrație, birocrația ca formă a unei alte corupții, cea de veacuri etc. -, ci, mai ales, moștenirii unui stat hipercentralizat și nu numai al „comunismului”; mai bine zis, al celui mai primitiv comunism implantat În
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
să ne adaptăm la o „fostă adaptare”, cea de dinainte de al doilea război, nici ea dusă până la capăt, acea Românie pe care unii sunt tentați să o idilizeze deși purta deja in nuce relele noastre de azi, corupția, politicianismul, grava discrepanță Între sat și oraș, Între Nord și Sud etc. Dar, se știe, drum Înapoi nu există, În sensul că suntem „locuiți, Îmbibați” de-o mentalitate, bună-rea, formată ca reflex - tot de adaptare! - În această jumătate de secol comunist; o mentalitate
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ai petrecut tinerețea!”. Deci... „patria” mea este Banatul și orașul Lugoj, un oraș În care nu am fost invitat niciodată În calitatea mea de romancier; dar, citind splendida nuvelă thomasmanniană Tonio Kröger, am reușit, cumva, să „situez” această „neînțelegere”, această „discrepanță” de „temperamente” și „stiluri”. De fapt, nici Ardealul nu m-a sprijinit la Începuturile mele scriitoricești și trebuie să le mulțumesc „miticilor” bucureșteni de a-mi fi acceptat - chiar dacă nu Întotdeauna În sensul metaforelor mele! - primele romane. „O mie de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cel puțin În societățile În care există largi categorii defavorizate). Mizând pe egalitate (În dauna libertății), comunismul și-a atribuit o aură democratică și a reușit să seducă prin proiectul său de construire a unei lumi fără exploatare și fără discrepanțe sociale majore. Problema comunismului nu e dacă a fost „bun“ sau „rău“ În sine. Problema comunismului e că În mod natural el nu poate să funcționeze. A fost conceput și pus În practică Împotriva unor elementare legi umane și sociale
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nouă clasă politică și o nouă intelectualitate. În aceste condiții, tradiția s-a sfărâmat... Peste tot În această parte a Europei, procesul a fost asemănător, dar rareori s-a mers atât de departe ca În România. Cauzele sunt multiple. Acutele discrepanțe sociale și insuficienta cultură democratică au purtat o bună parte din răspundere. Românii nu au excelat la capitolul solidarității. Au ieșit la suprafață vechi motive de dușmănie. Se răzbunau țăranii Împușcați la 1907. Cei aflați În ascensiune au avut satisfacția
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
un ritm de 4% În 2005 și de 8% În 2006. Încasările la buget au crescut (În ciuda scăderii cotei de impozitare; sau tocmai de aceea). Au crescut și salariile (deși rămân În continuare, În medie, foarte mici și cu enorme discrepanțe de la o categorie la alta). A continuat să scadă inflația. Sunt mai mulți români care trăiesc relativ bine (dar aici e și meritul celor care lucrează În străinătate și trimit sume mari În țară). S-au făcut și unele privatizări
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
primul rând, financiare au căpătat proporții Îngrijorătoare. Necazul nu este că au apărut oameni foarte bogați, ci că s-au Înmulțit săracii, care au devenit și mai săraci. România rămâne prizoniera unui model oriental (sau propriului său model tradițional), cu discrepanțe sociale foarte mari. Și atunci, „unitatea națională“ ține mai mult de discurs decât de viața reală a oamenilor. Românii sunt mândri de intelectualitatea lor și de valorile culturale pe care le-au produs. Mândrie În bună măsură justificată: intelectualul român
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
spune prea mult. Mâine voi da la dactilografiere prefața pe care am scris-o și pe care am să v-o remit În original ca anexă la prezenta scrisoare, probabil de abia În două zile. Deci să nu vă mire discrepanța dintre data mea de azi și a poștei, aceea care va fi. Vă cer iertare pentru lipsa de grijă a caligrafiei. Vă remit În același pachet și cartea mea, recent apărută și care epuizându-se În trei zile e complet
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Blandiana. - A demonstrat cumva Trenul Literaturii, în acest timp când există diferențe mari în plan politic și economic între Estul și Vestul continentului, că scriitorii, cultura în general, pot fi un factor energizant în procesul de unificare europeană? - Da, există discrepanțe, decalaje temporale, între țările ex-comuniste sau cu multiple reziduuri comuniste (unele neconștientizate sau necondamnate în plan moral ca atare, reinstalate sub o nouă formă sau chiar în cea veche). Europa e neunitară economic și ca mentalitate (inclusiv politică). În unele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
binișor și optica criticii! - a fost iute amendată prin explozia suprarealismului românesc. Dacă comparăm textele în proză ale anilor ’20 - i-am înșirat parțial mai sus! - și cele ale unui Urmuz, Tzara, Sașa Pană, Blecher și alții, constatăm iute o discrepanță teribilă între două vârste ale dezvoltării genului, de parcă „unii actanți” nu mai aveau răbdare ca „genul” să-și urmeze și satisfacă etapele firești, organice, și au „sărit” pur și simplu peste un secol de evoluție a tehnicii romanești, așa cum s-
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cele două mecanisme esențiale ale puterii: banul și politica?! Sau... revenim, dar fără a privi prea insistent înapoi, într-o vreme și spre o societate revolută (cea interbelică românească, nu lipsită nici ea de avataruri grave, corupția, printre altele, sau discrepanța între sat și oraș!...Ă, la valorile „prime” ale acestei noțiuni, din epoca ascendentă, „sănătoasă”, dinamică, a burgheziei, când în mediile mai ales mic-burgheze, coloana vertebrală a unei națiuni pe cale de modernizare, precum România înainte și după primul război, „cariera
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de „muncă” din esența lui Goethe, dincolo de coloratura ei severă, protestantă. Și, de fapt, ambiția tinerelului zăpăcit care eram înainte de debutul târziu editorial a fost aceea de a refuza orice „muncă” în afara celei care „îmi era destinată”, un orgoliu în discrepanță aproape totală cu o vreme socială în care străduința milioanelor este de a-și găsi un loc de muncă, un loc, o muncă pregătită și „înghețată” încă înainte ca ei să-l ocupe, s-o adopte, „înghețată” încă înainte de nașterea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
nu cred că demisia mea din ’71 mi-a „fracturat”, cum au zis mulți, „cariera”; da, în condițiile României de atunci, comuniste, dar și în condițiile unei Românii dintr-o modernitate nu perfect asimilată, cu urme de feudalism balcanic și discrepanțe extrem de marcate între sat și oraș - și psihologiile lor! -, o Românie bolnavă de „paternalism”, de un centralism excesiv, a-ți da, cu adevărat, demisia, a ieși din „sistem”, după ce ai arătat că poți face parte dintre cei „privilegiați”, irită; și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Odată cu construirea zidului de separație, cu iudaizarea aflată în curs a Ierusalimului răsăritean și, mai ales, cu reconfigurarea municipalității, a devenit clar că rezoluțiile și condamnările reiterate de ONU, pur formale, nu au nicio incidență asupra continuării ocupării ansamblului orașului. Discrepanța între ceea ce se spune, lucuri pe care dorim să le auzim (retrageri locale, facilități în eliberarea permiselor, înlăturarea unui baraj din zece, schimbarea tonului etc.) și ceea ce se face pe teren, lucruri care ne repugnă să le vedem (rețeaua de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]